De domeniul fantasticului!!!
Raspunsuri - Pagina 3
bidiloi spune:
Daca prietena ta si-a terminat studiile si e pe picioarele ei, de ce nu se muta singura sa traiasca pe picioarele ei?Daca e cum ai zis tu comoda si s-a obisnuit cu sit. buna de acasa ,...atunci sa acepte pina-i va ajunge cutitul la os ! Eu pe parinti nu-i condamn, si ai mei au avut momente de autostiutori si de dictatura, dar au aceptat pina la urma pct-le mele de vedere si eu o parte de ale lor (am ajuns la negocieri),si toata lumea stie ca te-ai lupta cu morile de vint daca ai incerca ceva! (adica daca ai incerca sa-i schimbi) Concluzia?Ori face ceva si rezolva situatia ,...
ori acepta cu stoicism "dictatura"de acasa!
Sentoria spune:
offff...imi aminteste de mine acum 10 ani cand sub ajunsa la limita mi-am facut bagajul (ce bagaj, niste saci mari negri de plastic)si m-am mutat. Fiecare om isi are limita, cand va ajunge sa nu mai poata sa iasa din coltul in care este inghesuita va pleca. Problema este ca parintii si in general mamele nu se schimba. A mea din Romania ma abuzeaza cum prinde o ocazie. Nimeini si nimic nu-i bun. M-am invatat (de la tata) sa nu ma mai enervez si sa o las sa zica, fiindca ramane cu zisul.
http://community.webshots.com/user/sentoriam
camelia-daniela spune:
Dragä Anca,
eu nu o inteleg pe prietena ta, de ce se lasä "comandatä" la virsta asta de pärinti...bine, motivul principal este comoditatea, dar pt. mine cel mai important lucru a fost personalitatea si libertatea mea.
Mama mea m-a terorizat, ca sä spun pe scurt.
Comenzile pe care le primeam de la ea, le executam, cu toate cä mormäiam cu jumätate de gurä, deoarece mi-era o fricä groaznicä in fata ei...m-a bätut de citeva ori, pinä a rupt bätul pe mine!!!
Dar asta nu m-a dat la fund, ci m-a intärit si mai mult...asa cä, la 18 ani, i-am spus oficial cä de atunci incolo i s-au terminat comenzile la adresa mea!!!
Nu i-a pläcut in nici un fel, dar eu mi-am urmat telul cu indirjire si consecventä.
I-am prezentat primul meu prieten, care era o mindrete de bäiat si cu care vroiam sä mä cäsätoresc...cind l-a väzut mama, a cäzut pe spate de bucurie!!!...i-a pläcut gagiul!!!. Dupä 2 ani, i-am dat papucii gagiului, cä nu mi-a mai pläcut comportarea lui, iar mama a fost därimatä!!!...aproape bolnavä!!
Dupä vre-un an, am venit cu noul prieten ( actualul meu sot ), care era cam inversul celuilalt...era ceva mai mic decit mine, nu avea parai, mai inchis la ten ( se bronzeazä imediat!!), iar cind a auzit cä vrem sä ne cäsätorim, ne-a arätat usa!! Din tigan de Ferentari ( un cartier din Bucuresti, populat in majoritate de tigani ) nu l-a scos!!!
Partea proastä a fost cä trebuia sä-mi depun actele de cäsätorie cu el la Consiliul de Stat, el fiind plecat din Ro si pt. asta imi trebuia consimtämintul pärintilor!!
Un an de zile m-a jucat mama cum i-a pläcut ei, dar nu a cistigat...am rämas tare pe pozitie si am obtinut dupä multe certuri si probleme, ce vroiam!! A venit chiar si la mine la servici, ca sä vorbeascä cu directorul sä mä concedieze!!...asa avindu-mä iar la mina ei!!!...dar nu a reusit nici asa. Intr-un final, väzind cä nu mä poate dobori cu nimic, mi-a dat ce vroiam...s-o fi väzut dupä alti 2 ani ( cä am asteptat in total 4 ani aprobarea asta!! )...cind ne duceam la ei in vizitä, pe mine nici nu mä mai intreba ce vreau sä mäninc, il intreba numai pe el!!...atunci am stiut cä am cistigat pe deplin lupta!!....dar intre timp incepuse sä-l cunoascä.
Eu zic in felul urmätor...prietena ta trebuie sä stie mai bine ce vrea...nu cred cä un sfat al täu ar fi de folos in acest caz!!...nu stii cum va decurge totul in viitor, asa cä e mai bine sä decidä ea ce are de fäcut. Eu am ales ce mi-am dorit de la viatä si am reusit...cu toate cä am fäcut enorm de multe sacrificii....dar s-a meritat...cä le-am fäcut in primul rind pt. mine!!
Sint situatii in viatä, cind esti la "räscruce" si atunci trebuie sä hotärästi singur...si prietena ta este momentan in fata unei räscruci si trebuie sä-si aleagä singurä drumul pe care il apucä.
Imi dau seama cä tu ca prietenä vrei s-o ajuti, dar vezi si singurä cä te zbati ca pestele pe uscat!!!...este greu sä "ajuti" pe cineva intr-o situatie ca asta, deoarece este o hotärire foarte importantä!
O prietenä bunä, dupä pärerea mea, ar spune: " draga mea, orice ai alege, sint aläturi de tine si sint convinsä cä nu vei da gres in alegerea ta, dar nu-mi cere te rog, vre-un sfat!"
Nu stiu cit te-am ajutat, dar sper s-o fi fäcut.
Cami.
irinai spune:
Pe mine ma doare sufletul cand citesc subiectul asta...
Pentru ca, din pacate, am trecut si eu prin aceasta situatie. Incerc sa uit, sa imi spun ca a fost doar o problema de perceptie,ca inertia era mare...
Sunt scuze jalnice. Adevarul este ca nu am fost destul de puternica. Ca parintii mei au personalitati puternice, dictatoriale iar eu nu am fost ca ei.
Ce sa o sfatuiesti pe prietena ta? Daca poate, sa plece de acasa. Eu, prin prisma experientelor mele, nu vad alta solutie.
Nu pot decat sa ii doresc mult noroc.
franqois spune:
Cum pot fi unii parinti atat de autoritari si dictatori. Adevarul ca in Romania sunt niste mentalitati de-ti vine sa-ti iei campii. Doamne fereste sa gandim si noi asa cand vor fi copii nostrii mari.
E greu sa pleci de-acasa sa-ti iei viata singur in maini mai ales daca esti singur la parinti, dar este singura solutie asa cum s-a mai zis.
ancasoare spune:
va multumesc din suflet pentru sfaturi ...
Intr-adevar, asa cum spunea camelia-daniela, este numai decizia ei... eu i-am printat sfaturile si opiniile voastre si i le-am dat...
Sper sa aiba taria si forta sa-si conduca viata asa cum doreste ...
exista sanse ca parintii ei sa aiba dreptate in privinta acestui baiat, la fel cum sunt sanse sa se insele... timpul va arata cum stau lucrurile ... INSA ATITUDINEA SI MODUL DE A PUNE PROBLEMA SUNT PERICULOASE SI IN SITUATIA IN CARE EA VA CEDA, PRECEDENTUL ESTE PERICULOS.
va multumesc inca o data!
Ancuss