Ce sa cred?
Raspunsuri - Pagina 3
aalexia spune:
Chiar daca iti este sef nu inseamna ca esti un bun personal.
Nu lasa sentimentele sa-ti strice cariera si nu te incurca niciodata cu barbati insurati.Nu se stie niciodata cum se intoarce roata.
saphir spune:
Ma bag si eu in discutie... cu o intrebare: Tipul asta e insurat?????
Si daca da...ce doresti tu de fapt de la el...sa isi lase familia pt tine??
Oare nu mai exista morala???? Oare nu mai exista barbati disponibili, neinsurati????
El e barbat, e dator sa incerce, nu...mai ramane si cu partea "vatamata" cum reactioneaza.
Parerea mea, e sa iti vezi de treaba, Tutuianca...si reorienteaza-te.
Tutuianca spune:
Draga saphir. Amandoi suntem casatoriti. Nu vreau sa-si lase familia si nici eu nu mi-as lasa-o. Asta ai dedus tu din ce am scris? gresit. El a venit cu propunerea sa avem o relatie nu eu. Oricum iti multumesc pt. sfaturi.
conchita spune:
quote:
Originally posted by Tutuianca
Draga saphir. Amandoi suntem casatoriti. Nu vreau sa-si lase familia si nici eu nu mi-as lasa-o. Asta ai dedus tu din ce am scris? gresit. El a venit cu propunerea sa avem o relatie nu eu. Oricum iti multumesc pt. sfaturi.
totusi, care e intrebarea ta pentru noi?
*
am si eu una pentru moderatori: ne confruntam iarasi cu Zete?
Adela99 spune:
quote:
Originally posted by saphir
El e barbat, e dator sa incerce, nu...
E una din expresiile care ma enerveaza... cine ne-a invatat ca barbatul e dator sa incerce? Chiar si cand e insurat? El nu are nici o raspundere?
quote:
Originally posted by Tutuianca
Amandoi suntem casatoriti. ..... El a venit cu propunerea sa avem o relatie nu eu.
O fi si asta o scuza: el..nu eu!
Si zau, cam ce raspuns astepti? Distrati-va cat puteti, ca viata e scurta? Nu tineti cont de cei de langa voi, oricum nu aveti de gand sa-i parasiti? Sau te-am inteles si eu gresit? Nu e genul meu sa fac morala si incerc intotdeauna sa inteleg, dar acum nu inteleg ce astepti de la noi? Sprijin, sfat? Si daca da, in ce sens?
"Un om nehotarat ajunge la fiecare pas pe pragul unei alternative, adica in situatia de a vedea ca este intr-adevar o fiinta libera. Un om hotarat este lipsit de acest neajuns."
Lucian Blaga
saphir spune:
Adela, vorbind de "datoria" barbatului de a incerca... el este masculul, el "vaneaza" si mergand dupa modelul bunicilor nostri, barbatii erau cei care faceau primul pas, nu?? Ei...la asta ma refeream cand vb de "datoria" de a incerca.
...dar oricum, eu inteleg din mesajele postate de tine, tutuianca, ca suferi, indiferent ca el a fost cel care a propus relatia, tu ai acceptat, ba dimpotriva, chiar te ofenseaza acum cand nu iti mai acorda atentie.
Insisti sa nu raspunzi intrebarilor noastre..."ce vrei de fapt?" [Nu ca ar fi obligatoriu, dar daca tot te-ai apucat sa postezi, macar termina povestea]
miau-miau spune:
Hmm... vad ca multi o intreaba pe Tutu ce vrea si ea ezita sa raspunda. Situatia e simpla: doi oameni insurati dar, din motive necunoscute (dar lesne de imaginat) totusi disponibili. Sint atrasi unul fata de celalalt si, fiind disponibili cum spuneam, au o aventura. El nu vrea romanta (care barbat insurat cauta romanta?) ea, vrea. Si de aici problemele. El isi vede de ale lui, dar o va mai cauta pe ea din cind in cind, cind "ii vine timpul". Ea, va astepta si se va intreba"ce se intimpla".
Nu va mai suparati pe Tutu, chiar daca primul impuls e sa arunci cu pietricele (nu de alta, dar nici una din noi nu am vrea sa fim in pozitia nevestei lui). O fi avind careva motive sa se afle in situatia asta. Desi blamate pe fata, cazurile astea sint foarte dese...Siu ca cel mai frumos ar fi daca nu mai avem trai de trait cu consortul/consoarta, intii ne despartim si apoi ne incurcam cu altii/altele, dar practic nu se prea intimpla asa. Cum e vorba aceea ca sa nu dai cioara din mina pe vrabia de pe gard?
karol spune:
quote:
Originally posted by miau-miau
Hmm... vad ca multi o intreaba pe Tutu ce vrea si ea ezita sa raspunda. Situatia e simpla: doi oameni insurati dar, din motive necunoscute (dar lesne de imaginat) totusi disponibili. Sint atrasi unul fata de celalalt si, fiind disponibili cum spuneam, au o aventura. El nu vrea romanta (care barbat insurat cauta romanta?) ea, vrea. Si de aici problemele. El isi vede de ale lui, dar o va mai cauta pe ea din cind in cind, cind "ii vine timpul". Ea, va astepta si se va intreba"ce se intimpla".
Nu va mai suparati pe Tutu, chiar daca primul impuls e sa arunci cu pietricele (nu de alta, dar nici una din noi nu am vrea sa fim in pozitia nevestei lui). O fi avind careva motive sa se afle in situatia asta. Desi blamate pe fata, cazurile astea sint foarte dese...Siu ca cel mai frumos ar fi daca nu mai avem trai de trait cu consortul/consoarta, intii ne despartim si apoi ne incurcam cu altii/altele, dar practic nu se prea intimpla asa. Cum e vorba aceea ca sa nu dai cioara din mina pe vrabia de pe gard?
Ft bine spus.Bine ai venit printre noi miau-miau.
Simona_B spune:
E foarte usor sa iti acorzi circumstante atenuante, fie barbat sau femeie. Nu zic sa arunci cu pietre, ca asa cum bine spuneti exista tentatii si ocazii si de o parte si de cealalta. Ideea este ca pot fi si inselatoare, adica o dulce indragosteala de dragul vremurilor cand eram liber/a, indragosteala care uneori poate fi fatala chiar daca pastrezi secretul cu sfintenie, ramane pt tine!
Dar de la tentatie pana la a o comite si apoi sa te adresezi cu intrebari de adolescenta forumului ascunzand la inceput starea de purtatori de verigheta mi se pare taaare aiurea draga mea!
Apropo, fata de sotul tau ce atitudine ai avut, daca fata de celalalt aveai o asa de mare suferinta melancolica...
Te-ai trezit?si ica nu iti dai palme?
sim si bb 9 saptamani