Cum v-ati adaptat in alta tara?

recevere] In curand ma voi muta in alta tara impreuna cu sotul meu. Imi este teama de aceasta schimbare si nu stiu cum ma voi adapta. Voi cum ati reusit sa va obisnuiti acolo? V-a fost greu?

Lulu

camelia-daniela spune:

Dragä Lulu, ( frumos nume!!!)

asta depinde de oameni...este f. greu sä-ti dau un räspuns concret!
Eu cred cä m-as adapta in orice tarä!!!...eu rid la toatä lumea!!!
Cind am venit eu in Germania, mi-am zis cä asta era locul unde mi-ar fi pläcut mie sä träiesc...nu din cauza limbii ( ca pinä la urmä am invätat-o si pe asta!!!...cu toate cä am urit-o!!), ci din cauza disciplinei, curäteniei si civilizatiei.

Cu drag, Cami.

MirelaV spune:

si pe mine ma intereseaza subiectul asta..f tare..
astept si eu experientele voastre..

MirelaV

antoioana spune:

Hmmmmmmmmm.....ati pus degetul pe rana. Eu sunt de mai bine de un an in Canada. Imi place aici si nu cred ca m-as mai intoarce in Romania. Nu in situatia de acum ca altfel as lua primul avion...:-(( Totusi.......sufletul meu zburda de multe ori spre Bucovina cu padurile ei frumoase, cu perlele acelea de manastiri si totul. De multe ori plang. Cel mai mult ne lipseste aici biserica. Norocul nostru ca din cand in cand auzim la telefon vocea calda si pasnica a parintelui Amfian...care l-a avut duhovnic pe parintele Cleopa. Asta ca sa intelegeti de unde vine duhul lui de blandete si ca intr-adevar, atunci cand il auzim e tare tare bine.
Oameni buni sunt peste tot. Avem aici prieteni de toate culorile
:-)).
Un fel de motto pentru cei ce parasesc meleagurile natale: "Casa mea este acolo unde este si dragostea mea." Si dragostea mea sunt copiii si sotul. Si Dumnezeu este tot acolo sus......
Multa putere. Va pup.
Anto

antoioana spune:

Lulu draga,
nu stiu daca am fost destul de explicita. Am vrut sa spun ca nu-i usor,nu pot sa te mint,dar poti trece peste toate daca mergi la drum cu dragostea si nadejdea.
Mult curaj. Ce vine ca valul, ca valul trece. Asa si cu hopurile din viata.
Anto

foxy spune:

Subscriu la ce s-a spus pina acum.
Depinde de cine esti inconjurata(sot,famili,eventual prieteni,dar asta se rezolva cu timpul). Si depinde daca esti o persoana adaptabila la noi situatii.
Pt. mine a fost usor...am avut linga mine ce imi este indispensabil
copilul si sotul.

Elenalove27 spune:

Draga Lulu...
Pentru mine adaptarea intr-o alta tara cum a fost Japonia mi sa parut ceva super usor ...dar de 1 an de cind sunt in Florida nu ma pot adapta deloc (totul mi se pare foarte departe,magazine...etc),doar ca trebuie sa accept situatia asa cum este si sa ma adaptez deoarece curind voi aduce pe lume un prichindel si asa cum a spus si Foxy "Depinde de cine esti inconjurata(sot,famili,eventual prieteni,dar asta se rezolva cu timpul). Si depinde daca esti o persoana adaptabila la noi situatii."

Elena cu burtica 36 saptamini

Gabbriela spune:

Mie mi-a fost foarte ushor sa ma adaptesz cu noile schimbari. Avem o casa intr-o zona foarte buna, inconjurata de magazine, veau sa zic ca daca vreau sa merg sa imi iau haine fac 20 de min pe jos si ajung la un magazin urias, daca vreau mancare cam 7 minute pe jos si ajung la papa buna, posta este la 10 min de mine, 1 parc foarte mare de distracti doar la 15 min, un parc cu verdeata la 5 minute, iar scoala trebuie doar sa treaca strada si sa mai mearga 5 minute. Practi in orice parte masi duce in cel mult 30 de minute ajung unde trebuie (locuri necesare si usor accesibile). Vecini mei sunt foarte draguti si m-au ajutat mult, au venit si au povestit cu mine cand sotul meu era la servici si mi-au aratat multe lucruri frumoase in jurul casei :). Daca esti o persoana care se acomodeaza repede si are pe cineva aproape (sot, copii, parinti, prieteni etc) totul o sa fie frumos si ok.
Gabbriela & Julian

Catan spune:

Eu am plecat din tara de vreo sase ani si acum aici in Canada am aproape doi .Am stat in Liban patru ani si vreau sa-ti spun ca am invatat limba araba in vreun an si ceva araba vorbita.Dupa aceea am venit aici in Canada si trebuie sa ma apuc serios de franceza .Aici in Montreal se vorbeste franceza si engleza dar e f bine daca sti franceza .Baza mea e engleza dar mai am inca de invatat.De acomodat pot sa-ti spun ca m-am acomodat relativ usor si acum ma simt bine cu exceptia faptului ca sint departe de familia mea de surorile mele.Te pupa Catalina

ruxij spune:

Primul an e nasol pentru majoritatea. Vestea buna e ca timpul trece repede si dupa aceea nu mai vrei sa te intorci. Unii insa nu se adapteaza niciodata, se plang continuu, dar de intors acasa tot nu se intorc. Depinde cat de hotarat esti sa iti atingi telurile, daca ai un scop, o minte deschisa si esti puternic motivat, nu ai cum sa nu te adaptezi.

Numai bine!


ruxij

OtiliaLia spune:

Are dreptate Ruxij ca primele luni sunt mai grele dar trec iute. In privinta dorintei de reintoarcere, cred ca in adancul fiintei toti romanii tanjesc sa se intoarca, dar, din motive foarte clare lor dorinta se estompeaza si ajunge la un moment dat sa dispara pentru multi dintre cei plecati.
Adaptarea este usoara daca esti inconjurat de "dragoste" si de "familie".
In plus, adaptarea la "bine" este mult mai usoara decat invers.
Eu iti doresc bafta, si sa aveti curaj cat incape.