Viitoare posibile mamici discriminate la angajare
Raspunsuri - Pagina 2
try spune:
Si pe mine ma preocupa aceste probleme. Eu lucrez la o firma micuta, unde angajatii sunt ca o familie si am noroc de sefi si colegi care, dincolo de faptul ca esti un angajat, se raporteaza la tine ca la un om. Nu-mi fac probleme ca sefu', ca om, nu se va bucura pentru mine cand voi ramane insarcinata, dar pe de alta parte il inteleg si pe el ca angajator: va trebui sa ma inlocuiasca, iar asta inseamna eforturi mari pt o firma mica (asa cum spunea cineva inainte). In Canada angajatorul trebuie sa-ti pastreze locul, te va inlocui cel mai probabil cu altcineva, dar daca inlocuitorul se va dovedi a fi mai bun profesional decat tine, atunci are dreptul sa-l pastreze pe el, iar eu spun: pe buna dreptate. deci riscul de a ramane fara servici dupa concediul de maternitate este destul de mare.
Aici insa concediul de maternitate este mai scurt (un an de zile), iar in plus banii primiti reprezinta numai 55% din salariu. Daca mai iei in considerare si-un salariu mic (cum este cazul meu), nu prea-ti permiti sa stai acasa mult. Dar dincolo de aceste inconveniente, am ajuns intr-un moment al vietii in care dorinta noastra de a avea un bebe este prea mare ca inconvenientele amintite sa mai reprezinte un obstacol.
Multe femei aici, dupa ce nasc primul copil raman acasa, mai ales daca va urma si-un al doilea. Eu insa, ca multe alte mamici imigrante, o sa fiu din categoria celor care nu-si vor permite sa ramana acasa. Dar toate astea deocamdata sunt pe planul doi pentru mine. Astept cu nerabdare sa raman insarcinata, apoi sa vina pe lume si bebe cel mult dorit si apoi... om mai vedea noi.
Sanatate sa fie, ca-n rest le-om duce pe toate.
"Tot ceea ce nu te doboara, te face mai puternic"
gongutza spune:
La noi in firma pana acum patru ani pt functia in care lucrez eu(customer representative) nu angajau femei....s-a schimbat mentalitatea intre timp ca s-au gandit ei ca o fata intr-o fusta scurta si cu decolteu da mai bine si atrage clientii,majoritatea barbati,asa ca s-au apucat sa angajeze femei...unele casatorite dar fara copii...si acum sa vezi tambalau ca suntem cam toate de aceiasi varsta si toate vrem copii!!!Intre timp una dintre noi a si facut un bb...si iar s-a scimbat mentalitatea!!!Angajeaza baieti acum,preferabil cu stagiul militar satisfacut....Cam de o luna vorbeam cu seful,care este un om de treaba,intelegator si i spuneam marea mea problema:eu vreau un copil,dar nu vreau sa imi pierd postul(in momentul actual sunt singura femeie de pe acest punct de lucru si sunt foarte bine apreciata si"vazuta" si de clienti si de sefi si nu prea ar putea sa se "lipseasca" de mine acum si intr-un fel nici mie nu mi-ar conveni ca am salariu mai mare si decat baietii care au vechime mai mare decat mine)...si am ajuns la un fel de "solutie" mai in gluma mai in serios....am promis ca o sa stau la munca daca pot cat mai mult(ma gandeam eu pana in luna a opta?,seful glumea ca o sa imi aduca moasa si doctor la munca sa nasc aici sa nu plec...iar dupa ce se va naste bb sa stau acasa trei luni,iar apoi sa vin la munca fie program redus la jumate pe aceiasi bani ca si acum,fie program normal...totul depinde de mine...asa sefi sa tot ai!!!!NUMAI sa vina bb odata,ca acum ma tot intreaba daca sunt insarcinata!!!!
Numai bine
adina
claudia_2803 spune:
Una este cand iti pune anumite conditii pe care daca vrei le accepti iar daca nu...nu,si alta e cand iti spune de la inceput:nu te angajez ca esti femeie!Nici nu eram casatorita,nu se mai punea problema si de bb.Nu incercati sa le luati apararea.Cat despre cei care au sefi care sunt "oameni"...nu le pot spune decat norocosi.Eu nici nu vreau sa-mi aduc aminte prin cate am trecut.Numai bine tuturor
Claudia&Laurici
ruxij spune:
quote:
Originally posted by claudia_2803
Una este cand iti pune anumite conditii pe care daca vrei le accepti iar daca nu...nu,si alta e cand iti spune de la inceput:nu te angajez ca esti femeie!Nici nu eram casatorita,nu se mai punea problema si de bb.Nu incercati sa le luati apararea.Cat despre cei care au sefi care sunt "oameni"...nu le pot spune decat norocosi.Eu nici nu vreau sa-mi aduc aminte prin cate am trecut.Numai bine tuturor
Claudia&Laurici
Sunt f. de acord cu asta! Aceeasi parere am. Eu am bb si nu am stat acasa dect 2 sapt., situatia mea nu ar incomoda in nici un fel anajatorul, asa ca nu cred ca e corect sa fiu dezavantajata doar printr-o intrebare sau idee preconceputa. Si eu zic ca 2 ani e prea mult timp pentru un anajator, dar nu e vina noastra si se poate discuta asupra acestui aspect.
ruxij
Androix spune:
1. Conform Codului Muncii discriminarea este interzisa (indiferent pe ce motiv). "Capitolul II PRINCIPII FUNDAMENTALE - Art. 5. - (1) În cadrul relatiilor de muncă functionează principiul egalitătii de tratament fată de toti salariatii si angajatorii.
(2) Orice discriminare directă sau indirectă fată de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenentă natională, rasă, culoare, etnie, religie, optiune politică, origine socială, handicap, situatie sau responsabilitate familială, apartenentă ori activitate sindicală, este interzisă."
2. Prea putine firme din Romania investesc in salariati (cursuri, specializari etc) si astea sunt deobicei firme mari care nu dau nici faliment ca sta mamica acasa 2 ani si in care si mamica este interesata sa se intoarca cit mai repede la munca dupa ce a nascut ca sa nu ramina fara loc de munca! Pentru ca acolo are si salar bun pe cand in CIC are venitul limitat chiar mult mai putin decat castiga in mod normal, si atunci normal ca este in interesul ei sa se intoarca cat mai repede. Firmele mici care se destabilizeaza daca pleaca un om, NU fac investitii in pregatirea angajatului. Eu am schimbat pana acum in 5 ani 4 astfel de firme care nu mi-au platit nici macar concediul de odihna legal daramite cursuri si alte alea.
3. Nu stiu de ce este asa o mare problema pentru angajator din moment ce salariul pe perioada de CIC este platita de catre stat.
4. Radu_tud, sunt perfect de acord ca este o lipsa de fair play ca o femeie sa vina insarcinata la interviu si apoi s-o stearga dupa cateva luni dar nu la aceste cazuri ne referim noi aici. Vorbim strict de femeia maritata intre 25 si 40 de ani care poate nici nu-si doreste un copil in viitorul apropiat sau poate deloc si este respinsa la interviu datorita ideii preconcepute cum ca este predispusa la facut copii. Si oricum la fel de bine exista si angajatori care cand au o femeia care ramane insarcinata pun problema la modul:"Ori pleaca ea, ori ii desfiintez postul"
5. Din pacate Iris2002, in Ro nu prea se practica munca part time, decat pentru unele profesii care se pot face si la proiect (graficieni, programatori, copywriteri sau mai stiu eu ce...), pentru ca mie, si nu numai mie cred, mi-ar conveni de minune sa stau acasa 3 luni, si apoi macar inca 9 sa lucrez part time.
Dragii mei, este foarte adevarat ca femeia da nastere (adevar pe care ar trebui sa-l inteleaga si sa-l accepte si angajatorii nu numai mamicile discriminate) si este foarte normal sa ajungi la varsta la care sa-ti doresti copii. Ceea ce este anormal si dureros pentru toata lumea, pentru toata tzara, pentru noi toti este faptul ca angajatorii privesc aceasta dorinta ca pe un MOFT pe care ar trebui sa ti-l satisfaci pe timpul si cheltuiala ta. Din pacate pentru foarte multe femei un copil nu se face in noua luni. Este un proces care dureaza pentru unii ani de zile de analize si tratamente. Si nici nu este ceva ce poti planifica in amanunt.
Am insa o veste foarte prosta pentru angajatorii coplesiti de prejudecati: Exista un catralion de motive pentru care o femeie, un barbat sau un bisexual ar putea sa-i lase cu ochii in soare pentru cel putin cateva luni; si aici amintesc numai: 1) Gaseste un post mai bun; 2) Se opereaza pe cord deschis si sta 6 luni imobilizat la pat; 3)Ii ies in sfarsit actele de emigrare in Canada sau castiga la loteria vizelor; 4) Da o super tzeapa firmei si fuge cu banii de salarii; 5) MOARE SUBIT
Daca nici asa nu e clar cat de egali suntem nu ne ramane decat sa mergem la interviu sa spunem ca nu vrem copii, ca nu ne vom imbolnavi niciodata, ca nu vrem concediu de odihna, ca ne-am dori daca este posibil sa lucram si noaptea si daca nu cerem prea mult am vrea sa facem toate astea voluntar.
Inca o data: În cadrul relatiilor de muncă functionează principiul egalitătii de tratament fată de toti salariatii si angajatorii. citat din CODUL MUNCII Cap II, Art. 5, al. (1)
Va doresc la toate sa aveti parte de joburi bune si sefi de treaba si sa auzim de bine
Pupici,
Andreea
PS: cine vrea sa citeasca ultimul si cel mai in vigoare Cod al Municii adresa este http://www.veganet.ro/coduri/cm2003.htm#t5
Miguelle spune:
Bravo Androix! Mi-au placut catralioanele de motive!
Denisa_35 spune:
Din pacate, m-am ciocnit pana acum de 2 ori de aceasta problema : o data cand am facut greseala sa-i spun unei "colege" ca in sfarsit sunt pe cale de a avea un copil, lucru ce se intampla cu ceva timp inainte de nunta..urmarea a fost ca dupa nunta si zilele de miere, am venit la servici si am fost anuntata ca mi s-a restructurat postul....frumos cadou de nunta si a doua oara, cand tot cautandu-mi un job am reusit printr-un concurs dar voiau sa semnez un contract prin care "ma angajez sa nu fac copii timp de 3 ani". Frumos nu-i asa?
Atunci de ce se intreaba toata lumea de ce este scazuta natalitatea in Romania?
Sa faci copii trebuie sa ceri parerea altora, de concediul legal de ingrijire a copilului nu poti beneficia ca ramai fara slujba, ca sa nu mai vorbim de conditiile de crestere a copiilor : alocatie 210.000 lei/luna, medicamente, lapte,haine etc. dar cui ii pasa de toate astea?
Traim intr-o societate bolnava...toata lumea este avida dupa bani, cariere, nu mai avem timp sa-i vedem pe cei de langa noi si uitam cu desavarsire un lucru esential :SA FIM OAMENI! Cand o femeie oarecare este insarcinata, este ca o paria, parca e o crima sa dai nastere unui copil, dar cand e vorba de nevasta patronului, a sefului sau de o amanta mai isteata, deja lucrurile se schimba...Atunci toata lumea e intelegatoare, li se fac toate poftele, medicale peste medicale si cate si mai cate....iar altele sunt tratate de parca e o vina capitala o sarcina...Oare dreptatea pe lumea asta unde este? Poate am fost putin dura, imi cer scuze voua, dar cred ca-mi dati dreptate!
Va pupa,
Denisa si copilul Alecu