Romanii din Irlanda
Raspunsuri - Pagina 3
she_wolf spune:
quote:
Da ce ziceti fetelor de vremea din ultimele 2 zile??? Tunete, fulgere, grindina,lapovita,frig rau ..???!!!!Asta-i razbunare probabil pentru vara frumoasa si calduroasa ce am avut-o....
Tocmai cand gasisem parc cu leagane!!! Ca sa nu mai zic ca BB a urlat toata noaptea la fiecare tunet mai strasnic...si au fost destule! 
Mai trece pana la primavara?
Nici n-am apucat sa ne dotam anti-ploaie! Trebuie sa ne mobilizam.
In legatura cu national aquatic centre-ul, mi-am salvat adresa respectiva si o sa ma uit imediat. Desi cand vad ce vreme nu-mi mai arde de nimic ud...Brrrrrrr!
Claudia
she_wolf spune:
De emotie am si uitat sa-ti multumesc pentru info, Cristina! Sorry! 
Cat despre case, cel mai enervant mi se pare ca sunt aproape toate din caramida...ma rog, stiti voi la ce ma refer. Mai vreau si eu o culoare acolo...
violetzyka spune:
Nu-mi vine sa cred ce frig s-a facut...Cel mai rau e ca si ploua pe deasupra...Oricum,a fost o toamna destul de frumoasa pana acum,trebuie sa recunoastem.
Hai sa va zic cu ce puteti sa va mai umpleti timpul liber pe o astfel de vreme.Pana in 25 octombrie,actorul nostru Ion Caramitru joaca la "The Gate Teather" in piesa "Intimate Letters".Noi am fost aseara si ne-a placut foarte mult.Daca sunteti amatori de teatru,mai aveti cateva zile la dispozitie.Sau puteti merge la film,a venit un film de animatie foarte reusit-"Finding Nemo".Cred ca puteti merge si cu micutii,vor fi foarte incantati.
In rest,cu ce va mai umpleti voi timpul?Ce propuneri aveti pentru serile ploioase si friguroase?
she_wolf spune:
Buna!
As fi vrut sa vad si eu piesa cu Caramitru, dar, pe langa faptul ca deja este 23 seara si nici n-am habar unde este teatrul, n-am unde sa-l las pe Cristi. Asa ca nici la film nu pot merge...si niciunde altundeva, cel mult pe o terasa, dar probabil la vara. 
Eh, n-au intrat zilele in sac. Ma bucur ca si-a revenit vremea, am profitat si am dat iar o fuga in parc. 
Asa ca, in serile ploioase stau si incerc sa-l intretin pe BB ca sa nu se plictiseasca prea tare...
Claudia
cristina73 spune:
Eu nu am reusit sa merg la vreun film sau la vreo piesa de teatru de cind s-a nascut Alexandra, nu am cu cine sa o las...
De aceea eu zic Violetzyco sa mergi acum peste tot si sa profiti de toate ocaziile ca dupa ce vine bebe cam greu...
Vreau sa o duc pe Alexandra la Finding Nemo, sa vad daca ii va place.
Pentru mamicile cu copii mai mari, in ianuarie vine la Olimpia Theatre "Bear in the Big Blue House", eu am luat bilete fiindca Alexandra se topeste dupa Bear...
va pup
cristina
violetzyka spune:
Hmmm,cam grava problema...Cand am aflat ca voi deveni mamica,am fost si eu cam ingrozita ca nu o sa mai pot merge nicaieri,ca toata atentia si grija vor trebui concentrate asupra copilului,ca viata mea se va transforma intr-o mica inchisoare.Noroc ca am citit la timp cartea Dr.Spock,despre ingrijirea copiilor,unde chiar la inceput sunt discutate niste probleme de psihologia parintilor.Cea mai mare greseala care o fac multi parinti este ca se concentreaza excesiv de mult asupra copiilor incat uita de propriile nevoi.Din cauza copiilor,parintii nu se mai duc la petreceri,in calatorii,la teatru,la intalniri,nu mai au timp pentru prieteni.Ideea este ca,parintii nu dau nastere la copii pentru a deveni martiri.Important e sa se gaseasca un compromis intre ingrijirea optima a copiilor si viata personala,care nu trebuie nici ea neglijata.
Deci,inarmata de la inceput cu o filozofie pozitiva,m-am decis si eu sa nu devin o mamica martira.Sper sa nu-mi imi schimb punctul de vedere dupa ce apare micutul.
Daca nu aveti unde lasa copii, din cand in cand,pentru o mica escapada,de ce nu am face pe rand "babysitting" si atunci ar fi toata lumea multumita.Cum vi se pare ideea? Si noi suntem cam singuri pe aici si dupa ce apare ala mic,ar fi super sa il putem lasa la cineva de incredere pentru cateva ore.Serviciu contra serviciu,bineinteles 
Va astept cu propuneri si sugestii.
cristina73 spune:
Violetzyka, ideea nu e rea dar pentru ca asemenea aranjamente sa functioneze trebuie in primul rind sa locuim in apropiere unii de altii. Iti dai seama ca nu prea merge sa strabati jumate de oras ca sa lasi bebeul, apoi alta jumate ca sa mergi la teatru, film,etc si apoi sa te intorci dupa bebe si sa-l duci inca o jumaate de oras inapoi acasa cind e timpul lui/ei de nani. Asa ceva ar merge daca am fi vecini, eu din pacate nu am asa vecini...
E bine ca ai atitudinea asta, desi nu vreau sa te speriu, multe am pornit cu asemenea ginduri, in orice caz sa fii pregatita pentru compromisuri.Chiar daca in primii 2-3 ani de viata ai bebeului o sa ti se para un mic haos viata ta personala(sau o sa ti se para ca nu ai defel o viata particulara) pe parcurs se mai indreapta lucrurile si ti se mai schimba si prioritatile.
Eu nu pot spune ca sufar enorm fiindca nu pot merge la teatru sau altundeva fara fetita, am invatat sa ne adaptam si sa ne bucuram de activitatile comune.In privinta calatoriilor fara fetita cred ca noi o sa mai asteptam pina ea va avea 3-4 anisori, sa fiu sigura ca mama se poate descurca cu ea, altfel eu nu as fi impacata.Depinde mult si de firea fiecaruia, unii nu au nici o problema sa lase copiii cu persoane straine si nu zic ca e rau, cum nu e rau nici daca esti mai "ocrotitor", cum am zis, depinde de fiecare familie.
O sa vezi si tu cum te simti si te impaci cu ideea, oricum sa fii pregatita pentru orice.
O carte ce m-a ajutat mult in timpul graviditatii a fost "What to expect when you're expecting" si apoi "What to expect in the first year" pentru primul an de viata al copilului.
Eu incerc sa cumpar macar o data pe luna cite o carte mie si una Alexandrei, cu asta mai suplinesc lipsa altor activitati culturale.
Chiar am vrut sa intreb voi ce mai cititi si ce carti ati mai gasit pe aici, eu abia in Irlanda am descoperit cartile Margaretei Atwood, si imi plac foarte mult.O alta carte ce as recomanda-o ar fi autobiografia lui Frank McCourt,"Angela's Ashes" pentru care a primit si premiul Pulitzer si e o carte impresionanta, mai intelegi ceva din firea si obiceiurile irlandezilor. Filmul nu mi s-a parut chiar asa impresionant dar poate fiindca am citit mai intii cartea.
numai bine
cristina73
she_wolf spune:
quote:
Originally posted by cristina73
Violetzyka, ideea nu e rea dar pentru ca asemenea aranjamente sa functioneze trebuie in primul rind sa locuim in apropiere unii de altii. Iti dai seama ca nu prea merge sa strabati jumate de oras ca sa lasi bebeul, apoi alta jumate ca sa mergi la teatru, film,etc si apoi sa te intorci dupa bebe si sa-l duci inca o jumaate de oras inapoi acasa cind e timpul lui/ei de nani. Asa ceva ar merge daca am fi vecini, eu din pacate nu am asa vecini...
Din pacate, Cristina are dreptate.
Eu n-am fost pana acum mamica-martir, dar am avut ajutor, atat din partea parintilor, cat si din cea a socrilor. Este drept, 90% doar ca sa putem da o fuga undeva, dar a fost foarte bine si asa. Asa ca, pe cand avea BB trei saptamani am iesit prima data in oras cu niste prieteni.
Vreo ora sau doua, dar a contat foarte mult, deja vedeam numai stele verzi! 
Am mai fost din cand in cand si la filme, etc., dar pana cand a facut BB vreo 5-6 luni. Cam atunci a inceput sa faca adevarate crize cand il duceam la socri (parintii mei erau plecati din Buc.), dar si asa am reusit sa mergem la o nunta si la un botez, desi cu preumblari pana acasa la ei, linistit spiritele si inapoi. Dar, fiind vara, ne intalneam cu prietenii pe terasele din parcuri, iar cei care aveau, cu tot cu BBlusii. 
Era chiar haios, ca eram noi la masa plus trei sau patru carucioare aliniate, dintre care unul cu gemeni! De 1 mai am dat o fuga trei zile la munte si pe BB l-am lasat cu mama (singura despartire, dar a fost ok, inca nu incepuse cu crizele), iar in vara am fost cu el cu tot intr-un week-end. Am fost cu BB in vacanta prin tara si o vreme in Bulgaria, dar si cu ai mei, asa ca aproape ca n-am simtit nici o greutate. Inainte de plecare m-a ajutata foarte mult mama, chiar si cu mancarea pt. BB ca sa ne putem pregati de plecare si sa ne luam ramas bun de la prieteni.In fine, nu mai detaliez, dar, ideea era ca ne-am vazut si de ale noastre, m-am ocupat si de Cristi (in vara il plimbam zilnic cca. 4 ore) si a fost totul ok. Acum nu mai am "variante ajutatoare", dar merge. Am inceput sa reusesc sa-l culc ceva mai devreme (pe la 22) spre deosebire de lunile trecute cand se culca si la 23.30 sau chiar mai tarziu uneori spre disperarea mea. Asa ca, acum profit de serile (noptile?) astea mai linistite si mai citesc, mai intru pe net, asa ca ma mai simt "telectuala" cat de cat.
Claudia si
Cristi
violetzyka spune:
Salut din nou
Scuze pentru intarziere,am fost ocupata cu o gramada de probleme administrative si abia azi am reusit sa ma mai adun pe la calculator.Ce mai faceti voi?Cum v-ati petrecut weekendul?
Am citit cu mare interes raspunsurile voastre si am tras niste concluzii importante.Ideea este ca,daca vrei cu adevarat ceva, nici un efort nu este prea mare.Cred ca este bine ca din cand in cand sa mai schimbi peisajul,sa mai iesi din cotidian.Asta nu inseamna sa neglijezi copilul ci sa ai putin grija si de sufletul tau.
In alta ordine de idei,voi ati fost la cursuri prenatale?Si daca da,v-au fost de folos?Eu am programare maine la spital pentru primul curs,sper sa fie interesant.
In legatura cu ce mai citim,eu recunosc ca stau cam prost la beletristica,imi plac mai mult cartile tehnice.Acum citesc "Inovare si spirit intreprinzator" a lui Peter Drucker.De cand ma stiu am visat sa am propria afacere dar din multimea de idei si proiecte inca nu am reusit sa ma decid care este cea mai buna alegere.Cum vi s-ar parea o gradinita in limba romana?Vi se pare o idee buna ca,copii romanilor sa primeasca educatie in limba romana sau este mai bine sa mearga la o gradinita irlandeza?Si,dupa parerea voastra,ce limba ar trebui sa o invete prima: romana sau engleza? Intreb si eu,din necunostiinta de cauza,este prima data cand imi pun astfel de probleme.Trebuie sa ma gandesc si eu la o strategie pentru educatia copilasului,desi e cam devreme :-)
Astept cu mare interes raspunsurile voastre.
she_wolf spune:
Buna!
Normal ca daca ai si putina grija de tine nu inseamna ca iti neglijezi copilul!!! O sa revii mai relaxata dupa mica escapada si va fi mai bine pentru amandoi pentru ca, o sa vezi, sunt momente in care este absolut necesar sa mai faci si altceva. Altfel vei fi putin nemultumita, iar el te va simti probabil.
N-am fost la cursuri prenalate, as fi vrut, dar eram la Bucuresti si mergeam si la serviciu si, in plus, imi era si cam "peste mana", ar fi trebuit sa cam strabat orasul in lung si-n lat dupa orele de servicu si, chiar si cu masina mi s-a parut cam obositor. Cred ca este interesat. Sa ne povestesti cum a fost.
La cati romani am remarcat ca sunt aici, probabil ca ar merge treaba cu gradinita in lb. romana, dar, neaparat sa se invete si engleza si sa se tina cont si de sistemul lor da invatamant (despre care nu stiu nimic! ). La noi, ma informasem fara sa vreau de la o vecina, ma tenta sistemul step-by-step (american cred), mi s-a parut simpatic din ceea ce mi-a povestit ea (nepotul ei mergea la o asemenea gradinita). Acum, om vedea...
Deocamdata noi vorbim cu Cristi numai in romana. Va invata engleza ceva mai tarziu din parc de la alti copii, de la gradinita sau televizor. O sa-l mai ajutam si noi, fireste.
Daca vrei sa stie si romana, cred ca asta ar fi solutia. Altfel, ma indoiesc ca o sa mai aiba chef s-o invete...
Acum recitesc si ma relaxez cu Radu Tudoran, "Toate panzele sus". Apoi, ma pregatesc sa citesc, Mario Vargas Llosa, "Matusa Julia si condeierul".
P.S. Ca tot veni vorba de limbi si gradinite...voi vreti sa stati definitiv aici? 
Claudia