lauda de sine...

parpalak spune:

In Romania mereu ma trezeam cu o promovare pe nepusa masa, care ma lua mereu prin surprindere (deh, eram si mai pustoaica, abia iesita de pe bancile facultatii). Ba veneau si colegi din alte departamente sa-i ajut cu diverse chestii. Am ajuns la mare si m-am intilnit cu o colega de birou pe plaja, toata seara haiduceasca cu prajit mici pe bat in jurul focului s-a transformat in tinut de curs despre care-i birocratia in caz de delegatie, ca deh, eu mai fusesem intr-o delegatie pina atunci. Ba mai mult, in tren, in drum spre mare, intr-un compartiment plin, in care era si o familie cu un copil mic, se repede un crestin sa deschida geamul ca sa nu ne sufocam acolo cu totii, dar pe mine si-a gasit sa ma intrebe daca am ceva impotriva! :) Si traiam cu impresia ca asa-i pe peste tot daca nu veneam in Canada. Unde nu-i nici pe departe spiritul competitiv de la vecinii nostri de la sud, dar tot am patit-o. Intr-o buna zi, vine o colega sa ma intrebe o problema tehnica, ii raspund si a doua zi vine sa-mi explice ea acelasi lucru. Dupa care, data viitoare cind m-a intrebat ceva, i-am zis ca am multe pe cap (chiar aveam) si sa-mi dea un e-mail, ca sa nu uit cumva sa-i raspund. Iar raspunsul si toate urmatoarele raspunsuri le-am adresat intregii echipe (incluzind seful echipei), ca sa beneficieze toti de informatie, plus, ca sa nu ma mai trezesc ca mi se tin lectii. Cu resumee-le e greu, am ajuns sa gindesc in termeni de prezentare, de cite ori fac cite ceva mai acatarii, deja ma gindesc cum o sa scriu chestia aia in resume. Dar colega despre care va ziceam.. ei bine, a ajuns sefa in echipa ei... O singura mare lipsa vad eu in sistemul acesta: de a nu recunoaste cinstit valoarea lui "nu stiu" - cita economie de timp si de bani s-ar face...

Dar cred ca subiectul era, de fapt, altul..
De cite ori fac pe grozava (si vreau sa-l vad si eu pe ala care n-a facut pe grozavul in viata lui - de fapt, nu, nu vreau sa vad pe nimeni care nici macar nu si-a dat seama ca se grozaveste), o iau in freza. Ceea ce e un eveniment fericit, caci mi-aduce aminte sa n-o iau prin balarii prea des.. Daca vad ca oamenii se bucura cu rautate de scaparile mele, ii las sa se bucure, ca-i prea complicat sa le explic ca viata, in general, poate fi traita si altfel - si nici nu-s convinsa ca le-ar folosi vreun fel de explicatie.. Daca oamenii se amuza, atunci ne amuzam impreuna.. Ma tot chinui sa-mi aduc aminte de vreo ocazie recenta si nu reusesc deloc, ceea ce nu inseamna nicidecum ca n-a avut loc, ci ca aducerea mea aminte s-a cam dus pe apa simbetei.. Dar daca e vreun forumist cu memorie mai buna ca a mea si s-a intimplat sa ma dau in barci chiar aici pe forum, un pas inainte! :)

Sanatate la bebei si mamici.
http://community.webshots.com/user/parpalak