guerilla emotionala
Raspunsuri - Pagina 3
freedelia spune:
Mie acesta mi se pare comportament tipic de copil care in momentul de fatza nu se simte in siguranta (ceea ce este normal pt orice copil intr-o schimbare de situatie) si care incearca sa fortzeze limitle pt a isi demonstra ca inca il iubiti, ca inca e important.
Pentru el nu conteaza ca la gradinita se simte bine, ca are prieteni. Nu inca. Pt el piatra de rezistenta a vietii lui este relatia cu parintii. Cand ei sunt in zona, poate sa se distreze, sa se bucure de celelalte maruntisuri ale vietii. Cand parintii dispar, nu ii mai arde de nimic. Mergand la gradinita, pana se va acomoda, se simte abandonat si incearca (in felul lui de copil de 3 ani) sa vada cum stau lucrurile.
Eu in locul tau nu l-as lasa singur deloc in perioada asta. Nu zic sa ii faci toate poftele, dar alege-ti bataliile, lupta-te cu el doar la ce e important. Eu in locul tau ii propuneam sa urmarim toti un film in pat. Chiar daca e tarziu -- urma weekendul, deci putea dormi mai mult. O solutie-surpriza, nu o batalie a vointelor (care o are mai tare).
Oferitul de alternative ca "mita/rasplata" nu va functiona acum cand el este inca foarte sensibil dpdv emotional. Nu ii mai pasa lui nici de jucarii nici de responsabilitati, ci vrea sa se asigure ca mami si tati inca il iubesc, desi il trimit la gradnita. Este o etapa normala, majoritatea copiilor trec prin ea si nu cred ca se rezolva decat cu mult timp petrecut impreuna si cu multa rabdare.
18+, John (11 Martie 2004), Jodie (16 Martie 2006)
POZE
ruxandraru spune:
Freedelia, cred ca i pus degetul pe rana. Si mie mi se pare "ciudat" sa ma iau la intrecere cu copilul meu. Cine rezista suparat mai mult? Cine o are mai tare... Cum ziceai :) Aseara a stat singur pe hol vreo 20 de minute, m am dus de citeva ori sa l iau in pat, n a vrut sa se impace, ma respingea inca de la distanta, apoi a avut tac su o idee. Are un catel de plus care i place mult si care "vorbeste". Asa ca a bagat tati vocea de catel si l a chemat in pat. A venit instant, cu gura pin la urechi si cu oftat din ala de usurare si oboseala si s a pupat si s a dragalit cu noi. Da, el verifica niste lucruri cu crizele alea si nici nu cred ca se poate abtine. Mi e groaza sa nu ramina cu sechele, dar nici nu vreau sa fiu isterica si sa renunt. SInt doar 4 ore pe zi... Care poate lui ii par lungi, dar de care am nevoie.
Bona nu pot sa i iau, acum chiar nu mi permit, mai ales ca am ales sa lucrez de acasa pentru el si am renuntat la jobul meu iarna trecuta... Ca deh, nici cu bona nu i a placut.
ruxandraru spune:
Si nu e vorba musai de rabdare. Rabdare avem si o sa tot avem. DOar as vrea o confirmare ca e ok ce facem, ca nu trebuie sa l retrag, ca nu gresesc insistind. Nici n as vrea ca de acu incolo sa priceapa ca daca se tavaleste pe jos si face ca apucatu se rezolva problema.
Cit despre recompense, miercuri parca a reusit sa se abtina de la plins cind l am dus pt ca i am promis ca l ducem cu trenul. Insa era evident ca face un efort, parca ar fi fost mai bine sa plinga... Ei, si seara chiar l am dus cu trenul ala care merge pina la aeroport si inapoi, s a distrat, insa de cite ori il laudam si ii spuneam Bravo, vezi ce frumos ne distram acum ca esti mare si nu mai plingi la cresa?, se intuneca la fata si ii disparea bucuria. Daca e o chestie de timp, o sa rezistam cu iubire si extraveral. Da e normal??? Asta i problema mea...
freedelia spune:
Sigur ca este normal. Eu una am ales sa invat copiii la gradinita usurel. Aici exista programe Mommy and me, pe care le-am facut de la 2 ani, de 2-3 ori pe saptamana, mamele si copiii in clasa, program de juma de zi (de la 9 la 12). Apoi, John a mers la gradinita de la 3 ani jumate si fara plans, dar vorbit la greu despre gradi cat e de misto, toata vara numai de asta vorbeam de nu mai putea de nerabdare sa mearga si nu au fost probleme. Cu Jodie am facut Mommy and Me de pe la un an, pana pe la 3 cu intreruperi. Apoi am lasat-o vroe cateva ori la profa de la Mommy and Me, dar fara mine, apoi am dus-o la scoala la 3 ani si a fost ok. Insa ea a mai plans de cateva ori, la sfarsitul primei saptamani, vineri, nu a vrut sa mearga, apoi mai plangea lunea, dar nu rau. Insa am observat si la ea si la John schimbari in comportament, nevoia de mai multa atentie, de asigurari ca sunt inca importanti (nu numai prin cuvinte, ci prin mai mult timp si mai de buna calitate petrecut inpreuna).
Nu cred ca ii creezi sechele lasandu-l, insa trebuie sa compensezi pentru ca el sa isi gaseasca echilibrul. Poate ai putea sa il duci de 3 ori pe saptamana, sau de 4 ori, cu pauza miercuri, in care sa faceti ceva deosbit. Sa o luati incetisor si da, sunt convinsa ca trece cu rabdare (si extraveral -- hahaha). 18+, John (11 Martie 2004), Jodie (16 Martie 2006)
POZE
ruxandraru spune:
Freedelia, eu intial l am dus pe Tudor la o gradi Waldorf, o saptamina am stat cu el non stop, cind am plecat vineri o ora a fost drama, apoi a racit, apoi l am lasat dar cu urlete. In fine, l am mutat dupa un incident nasol si acum e mai aproape de casa, asa ca mi e si mie mai comod iar lui ii place ca putem merge pe jos. Aici n ai voie sa stai cu copilul, dar pot incerca sa "sparg" saptamina, eventual cu miercuri, desi mi ar fi mai usor sa fac un week end prelungit, cum am facut si saptamina asta, adica nu l am dus vineri.
Azi am fost mult mai rabdatoare cu el si am facut m ati sfatuit voi, adica razboi doar pt lucruri esentiale, a fost mult mai bine, ne am impacat. M a impresionat acum.. Stateam pe canapea, el la desene, eu impatuream rufe (idilic, nu? :)))) Si noi tot povestim la desene, ce culoare au florile, ce a facut soricelul, ce a dres catelul. Ei, la un mom dat a tacut, eu i am dat o nainte cu sosetele si tricourile si mi am dat seama ca i liniste. M am uitat la el, ma privea fix (desi erau desene!). Si m a intrebat incet, incet: de ce ma duci la cresa...? Am simtit ca mooooor!
Alexia27 spune:
Ce i-ai raspuns?
I am alive and I am here forever
Michael Jackson
I won't be a rock star. I will be a legend
Freddie Mercury
geniest spune:
Ruxandra si eu am avut probleme asemanatoare, desi al meu copil era mai mare cand a mers prima data la gradinita. Nu i-a placut acolo si nu a ezitat sa ma santajeze emotional pana in panzele albe.
Intr-un final am concluzionat ca asta e...nu toti copiii sunt la fel, pe tipar si daca nu-i place acolo inseamna ca are un motiv puternic. In fond, mi-aduc aminte ca nici mie nu-mi placea la gradi...asa ca i-am propus sa mearga la gradi cu pauze, pe care sa le stabileasca el(mergea 2-3 zile apoi ramanea acasa, de regula mergea luni si marti, miercuri pauza, il duceam joi iar vineri ramanea acasa). Si asa am functionat vreo 2 ani (nasol a fost ca s-a si imbolnavit des si tinandu-l acasa trebuia sa reluam procesul de fiecare data)...anul acesta, la grupa mare pregatitoare a fost prima data in viata lui si a mea, cand seara la culcare mi-a spus ca de-abia asteapta sa ajunga a doua zi la gradi...am jubilat si alta nu...
Asa ca indiferent de ce se va intampla in continuare va veni o zi in care va muri de nerabdare sa ajunga la intalnirea cu doamna si colegii...te asigur...
ruxandraru spune:
Alexia, i am spus ca duc pentru ca ala e serviciul lui de distractie, ca si noi avem servicii, ca sa se joace cu prietenii lui in timp ce noi muncim asa cum fac toti parintii. Aceleasi texte... Si i am mai spus si ca se va bucura mult Adela, doamna care ii place lui. Si, evident, ca vin sa l iau imediat ce termin treaba. S a intristat, dar e cuminte. Geniest, nu vrei sa facem schimb? :)))
geniest spune:
Nuuuuu....no way....tocmai ce am cunoscut si eu starea aceea placuta de a pleca la serviciu cu inima linistita, impacata...
mamitzica spune:
Eu cred ca e o schimbare majora pentru el-e frustrat,nu s-a adaptat inca complect,nu se simte bine fara un parinte in preajma si la virsta asta asa stie el sa isi manifeste frustrarea.
In general ia cam o luna pina copilul se adapteaza cu totul.
Incearca sa vorbesti cu el si sa-l intrebi de ce e asa nefericit acolo,daca ii e teama ca nu il luati acasa.Si spune-i ca acum fiind baiat mare e normal ca merge la scoala si citeva ore pe zii sta departe de voi.
Va doresc multa rabdare si succes.