despre parintii vitregi ...
A deveni tata vitreg sau mama vitrega este una dintre cele mai mari provocari din vietile adultilor. Dar daca va veti stradui sa īntelegeti nu doar ce simt ceilalti ci si ce simtiti chiar voi īnsiva, e posibil sa descoperiti ca īn viat nu e ca īn filme. Uneori e chiar mai palpitant. Iata un articol facut cu comunitatea DC:
www.desprecopii.com/info.asp?id=1693" target="_blank">CE-I AL MEU E #350;I AL T#258;U? SAU CĀT DE VITREGI SUNT P#258;RIN#354;II VITREGI
Desprecopii.com - Asa se naste o mare iubire.
iubesc:www.supereva.ro Blog: http://mirelablog.supereva.ro/dblog/
Raspunsuri
lorellay spune:
Hmmm...interesant subiectul...
Codrin are tata vitreg...ce urat imi suna..si cred ca si lor le-ar suna urat sa folosesc cuvantul asta.Pentru ca EI CHIAR SE IUBESC.
Mereu, asa in momentele mele de "gandire aiurea", imi trec prin cap multe.
- cum se va simti Codrin cand va intelege ca el si Diana au tatici diferiti?
- oare intelege acum?
- oare cand va creste, il va judeca pe taticul de langa el, cand ii interzice ceva? (eu, si cred ca multi dintre noi, ii judecam pe ai mei cand de ex. nu ma lasau la discoteca)
Cred ca de fapt sunt cam pe langa subiect.Cred ca aici trebuie sa scrie cei care sunt parinti vitregi de fapt.Mai bine ma opresc...
Rufus
Sorana de Diana (10.11.2008) si Codrin (15.02.2005)
Where there's a will there's a way!
www.totsites.com/tot/codrin" target="_blank">[ Codrin]
www.hi5.com/friend/photos/displayManageAlbum.do?ownerId=215017846&albumId=292622548" target="_blank">[ Diana]
lisaelisa spune:
Pt ca un proaspat parinte sa fie capabil sa jongleze cu timpul si disponibilitatea sa, are nevoie de o mare capacitate de a discerne
cum e bine sa procedeze cu al lui si cum cu al celuilalt.
Rufus, toata stima.
lisaelisa
mami de ingeras dragalas
rasfatzata spune:
buna! sa vorbim despre tati vitregi ,incepand cu copilaria mea ,sora mea cea mare care o iubesc mult de tot si pt mine nu e nici o diferenta ca a avut ca tata vitreg pe tatal meu...erau de multe ori discutii in casa si nu intelegeam de ce se comporta asa cu ea cand mi-ea sora ,poate ca era mai mare?
Apoi am inteles ca tatal meu nu era tatal ei si-l uram ca o face sa sufere si ma certam cu el,eram mica aveam 10 ani ,si-ispuneam daca vrea un lucru sa mi-l ceara mie, nu tot ei pt ca eu pot dar nu se incapatana...si foarte multe amintiri am si sora mea il iubea ca un tata pt ca era f mica cand s-au casatorit parintii mei.
ACUM SUNT in aceeasi situatie ,fetita mea are tata vitreg si de multe ori ma cert cu el ,poate ca mi se pare ca face un lucru ce nu ar trebui sa-l faca sau cred ca nu ar trebui sa-l faca ...in fine e greu pt ca in viata asta de multe ori nu sti cum sa procedezi sau nu sti care sunt drepturile unui tata (s-o pedepseasca? sa-i faca baie cand eu nu pot ).
CE se poate intampla in viata copilului ,cand va fi matur va avea urmari? SA FIE DE VINA TATAL MEU?
Liliana82 spune:
Nu prea stiu cum sa incep sau daca e cazul sa ma bag in discutia asta. Sau cat de "vitrega" sau "vitreg" este...Dar parca prevad ca o sa scriu "amintiri din copilarie" reloaded. De fel nu prea vorbesc despre subiectul asta caci de fiecare data cand imi pun astfel de intrebri nu ajung la nici o concluzie benefica, decat aceea de a avea pseudo sentimente de vinovatie. Noi in familie nu discutam despre acest "incident" caci este intr-n fel un oarecare subiect "tabu" si nu aduce nimic bun.
Dar venirea mea pe lume a "coincis" cu moartea Mariei adica mama mea naturala , pe masa de operatie... Asa ca tatal meu recent ramas vaduv nu a prea apucat sa se bucure de primul si singurul lui copil natural , caci din cate stiu de la bunica , nu prea a avut ochi sa ma vada pana pe la 2 ani si a picat intr-o depresie din care " greu l-a scos" mama si ea foarte afectata de pierderea surorii ei mai mari Maria . Asa ca dupa 1 an de doliu sa recasatorit cu sora mamei ( adica mama care m-a crescut). Aceasta avea o fetita de 6 ani care nu avea tata caci iubitul ei i-a tras o " mama de bataie" si a sters putina. pe cand aceasta era insarcinata cu viitoarea sora a mea . Atat bunica mea ( mama tatalui ) cat si cele 2 surori lucrau la acelasi liceu respectiv mama1 (naturala) profesoara Mama contabila iar bunica pedagoga la internat. Cele 2 surori erau foarte apropiate mama1 si tatal meu implicandu-se in cresterea nepoatei lor adica "viitoarea sora a mea. si bineinteles impreuna cu bunica faceau pe rand pe dadaca cu sora mea. Si pe deasupra cele 2 surori mai si semanau cu diferenta ca mama naturala era mai inalta si avea ochii negri . Din cate am intles imediat ce a murit mama ,in supararea creata de inmormantare mama (actuala) s-a mutat la tata cu sora mea si a avut grija de mine pana cand bunica s-a pensionat si s-a mutat cu mine si bunicul in banat. unde m-a crescut pana la 6 ani . Bunica s-a pensionat cand eu aveam 4 luni.
Asa ca practic matusa a devenit mama , verisoara sora mai mare , si unchiul taticul sorei mele. iar eu un fel de "papusa vie" pentru verisoara mea. "oaia neagra" pentru tata si matusa mea si minunea de "copil de batranete" pentru bunicul si bunica mea ( din partea tatalui) .
Ce a urmat...
Pana la 6 ani am avut o copilarie de vis crescuta de domn doctor si doamna pedagoga (bunicu si bunica tatalui) in banat . Ocazional la 2 saptamani ne vizitau domn inginer si doamna contabila (tata si mama) si o "nesuferita" care niciodata nu rata ocazia sa ma traga de par si sami demonstreze mie (aia cu 6 ani mai mica) cat de desteapta este ea si ce rochite frumoase i-a mai cumparat TATA. rochite pe care ea abia asteapta sa creasca ca sa mi le lase mie. Asta ca sa nu mai spun ca tot "nesuferita" asta imi facea vacantele un chin cand incerca sa ma fraiereasca la ciocolata si punea la indoiala capacitatile mele de COLOMBO cand trebuia sa ma tin coditza dupa ea si sa dau raportu acasa cu cine umbla... Asa ca mama mi se parea "o zeita" o femeie asa frumoasa si asa blanda cand se juca cu mine dar tosusi rece .In schimb fata de taciturnul ala de domn inginer simteam o atractie ciudata si muream de ciuda ca nu ma baga in seama. Asa ca pana sa se "dezghete" trebuia sa-l bazai si , ii luam cheile de la masina, ii puneam sare in bere, dulceatza in pantofi, ii scoteam televizoru din priza cand se uita la meci ,ii ascundeam sculele cand facea cate o treaba..asa ca ori trebuia sa fuga dupa mine ori sa imi cumpere ceva.. si pana nu ma lua in brate sa ma pupe nu scapa de "aschiutza" asa cum ma alinta el.. dupa care iar se "bosumfla" devenea trist iar eu nu intelegeam de ce se facea liniste si toata lumea ma privea acuzator. Dupa care lumea (bunicu bunica tata si mama ) incepea sa discute despre o "entitate angelica" denumita Maria si despre asemanarile mele cu aceasta. Dupa aceea vedeam priviri de "mila" si ma lua toata lumea la pupat. Pupaturi care pentru mine erau exact zero caci singurele care contau erau cele de la tata care era foarte zgarcit cu ele.. Iar toate "tandreturile" si atentiile astea sora mea le avea gratis de la tata fara sa faca cel mai mic efort in ai intra pe sub piele si fara a se bosumfla dupa aceea. Cand intrebam cine este acesta entitate angelica Maria mi se raspundea sec "este sora mamei"
Asta pana cand am inceput clasa 1 si m-am mutat in nou cu tata mama sora si bunica in orasul natatal. Tata a devenit "domn patron" mama "doamna directoare" la o institutie de stat iar bunica soacra un fel de menajera doica bucatareasa etc. Cum pe rescpectivii parinti ii vedeam foarte rar seara si in weeckend rorul lor era preluat de bunici, care ne ajutau la teme se jucau cu noi si temperau foarte bine relatia dintre mine si sora mea care avea un complex de " inteligenta" fata de mine. In weeckend erau mesele in familie unde se faceau notele de cumparaturi , se discuta despre noi si rezultatele scolare si bineinteles care ce a mai facut in timpul saptamananii. si asta cand aveam norocul ca "domni parinti" sa nu plece la statiune. vacantele le petreceam deasemenea amandoua cu bunicii la casa din banat. De entitati angelice Maria sau "de diferente de afectiune primita de la parinti nici nu mai era vorba. Totul se exprima in rezultate scolare si lucruri noi , bonusuri si recompense cerute de noi in functie de premiul luat la sfarsit de an si de notele obtinute la scoala. Eu si sora mea aveam aceeasi bani de buzunar zilnic si primeam aceleasi pedepse. (respectiv incuiatu in biblioteca taiatul banilor si in cazuri fericite, dar dese , doar "cicaleala" de la mama si bunica .
Si "raiul asta pe pamand" dureaza pana cand ajung eu la inceputul clasei a 5-a cand bunicii se retrag in banat datorita starii de sanatate a bunicului si eu raman mai toata ziua cu sora mea acasa. ea fiind acum o domnisoara la liceu.
Asfel tata avea "directive" sa aduca bani . Mama sa gestioneze casa iar sora mea directive zilnice de cumparaturi ,curatenie (doar in camerele noastre) si verificatul temelor mele. Astfel a inceput "calvarul" vietii mele... cand sora mea s-a transformat intr-un "tortionar"
Rutina zilnica era in felul urmator... eu (ea) ma duc la cumparaturi tu faci curat. si vezi ca la ora 6 te verific la teme... Asa ca dupa cei faceam curat in camera ei pe care avea grija sa o "jegaresca" zilnic caci " ea este cea mare si destepata si ea are de invatat ca este la liceu si este foarte greu , iar eu sunt aia mica si proasta si datoria mea in viata este sa fiu menajera ei , urma scandalul cu temele care niciodata nu erau facute bine , urmau foile rupte , bataia de rigoare, si bineinteles iar in plansete refacutul temelor pana la 8 cand veneau parintii iar mama venea in control. Eu ma smiorcaiam , sorumea era "cicalita" dupa care eu imi luam iar bataie de la sorumea ca "am dat raportul. iar sorumea din nou iar cicalita. Si bineinteles toate astea se vedeau in rezultatetele mele de la scoala , care in loc de 9 si 10 devenisera 5 si 6. Si pe deasupra daca vedea ca nu tine cu mama se ducea ea prima repede la tata si incepea sa ma barfeasca cat de "cap sec" sunt eu si cate eforturi face cu mine ca sa iau note mari dar care sunt in zadar asa ca ea are nevoie de inca o rochie sau pereche de blugi. Iar de haine noi pentru mine nici nu se mai punea problema caci astea erau doar recompensa pentru notele de la scoala . Deodata devenisem iarasi "oaia neagra" corigenta la matematica si foarte criticata in sedintele cu parintii pe care tata si mama trebuiau sa le indure cu stoicism. Asa ca parintii mei chiar ajunsesera sa creada ca nu merita sa mai investeasca in haine noi pentru mine caci cele de la sora mea vin bine , ca sunt "batuta in cap" si nu mai am nici o sansa de remediere si ca singurul lucru de care sunt buna este sa fac curat . Si chiar eram "batuta in cap" la propriu zilnic de sora mea mai mare. Lucru pe care ea il nega cu stoicism spunand ca eu mint pe motiv ca ea ma pune sa invat. Ca drept pedeapsa pentru bataia mea zilnica ea se alegea doar cu clasica cicalaleala , de la mama. si mai rar ,asta cand m-a surzit 3 zile, cu incuiatu in biblioteca o saptamana si taiatul banilor , pedeapsa care tot pe capul meu a picat sa curat biblioteca dupa ea...
Si calvarul asta a durat 1 an cand am aflat ca domnisoara in varsta de 17 ani fuma. si mai avea si "prieten" asa ca am intors roata... I-am spus ca daca mai da in mine o parasc ca fumeaza si umbla prin baruri cu prietenul ei... si curatenie sa si faca si singura ca si eu am de invatat si nu mai trebuie sa ma verifice la lectii caci o sa le fac cu prietena mea . Asa ca lucrurile au intrat in sfarsit in noarmalitate . Le-am zis parintilor ca o sa mi fac lectiile cu prietena mea (colega de scoala vecina) si ca pe rand ne vom vizita reciproc. Parinti ce sa zica, au acceptat in speranta ca poate asa nu o sa mai raman corigenta la matematica..si nu o samai fiu oaia neagra la sedinte. asa ca prin "minune" am revenit la note de 9 si 10 la scoala. Note care de data asta mi se pareau destul de usor de obtinut, iar cele 3-4 ore de invatat cu prietena mea erau o adevarata placere. Asa ca "scorpia" a inceput sa aiba probleme si certuri de la mama ca are dezordine in camera... certuri care se lasau cu taiatul banilor domnisoarei... Daca aveam note mari si nu mai faceam temele cu ea nici aceste "eforturi" nu mai erau recompensate cu haine noi doar pentru dumneaei si au inceput sa- mi cumpere si mie altele . Bineinteles ca "inteligenta dumneaei" nu a putut accepta o asemenea umilinta sasi faca singura curat asa ca intr-o zi cand eu imi faceam temele cu prietena mea de fata cu ea ( ghinionul ei- ca voia sa epateze) m-a luat la bataie pe motiv ca gresisem un cuvant scris la tema de engleza, tema pe care nu o pusese nimeni sa o verifice si m-a trimis sa -i fac curat ca de nu iar ma bate... (ca pedeapsa pentru cuvantul scris gresit) iar pe prietena mea a trimi-so acasa. Bineinteles iar amenintari ca daca "torn" ceva parintilor nu o sa ma creada ca nu am cu ce dovedi... Asa ca dupa ce i-am facut curat i-a. zis ca blugii aia care nu ii mai gaseste si in care isi uitase tigarile sunt la prietena mea iar ziua aia cand am luat aparatul foto la scoala era era cu prietenul ei pupandu se si fumand in bar. Si pozele degeaba ma bate sa i le dau ca sunt tot la prietena mea impreuna cu blugi respectivi... Scorpia care se bucura de credibilitate in fata parintilor s-a apucat sa sparga 2 veze in camera in care invatasem eu si pretena mea ca sa de-a vina pe mine si ca parintii sa nu ma mai lase sa invat cu ea. Asa ca seara ea a fost prima cu para la parinti indrugand despre cum m-a prins ea imaginar cu jucand fotbal cu vezele... Ghinion ca in camera ei era "etrem de curat " asa cum numai eu ii faceam , eu boceam intr-una si le-am zis parintilor ca fumeaza... Asa ca in sfarsit si-au dat si ei seama de fapt care era problma in casa... domnisoara adolescenta... A doua zii i-am dus tatalui la birou pozele in care sora mea fuma.si perechea de blugi. si i-am spus cam tot ce am patit cu ea de cand a plecat bunica in banat Bineinteles a urmat o intreaga revolutie in familie facuta de tata la adresa celor 2 iar eu am simtit ca parca pentru prima data este si tatal meu si ca nu ma mai priveste precum "cauza nenorocirii lui in viata". de atunci ( de la 12 ani) cu el imi faceam temele la matematica si din corigenta la sfarsitul clasei a 5- a am ajuns la olimpiada pe judet in clasa a-6-a si la faza nationala in clasa a 7-a. Si ce frumoasa era matematica facuta cu tata! De atunci el avea grija sa plateasca personal meditatiile domnisoarei, ( care se obisnuise sa umfle preturile si sa chiuleasca) sa o ia personal de la liceu ca sa nu mai umble prin baruri , iar mama sa ne supravegheze la curatenie in weeckend sa faca cumparaturi ea si sa ne verifice temele ( mai putin cele de la stiinte pe care le verifica tata. Asa ca domnisoarei mele surioare iau iesit fumurile de latifundiara din cap si usor usor ne-am apropiat ca surori. Astfel donsoara a luat bacalaureatul cu note mari dar din pacate 2 ani la rand a picat la facultate iar in acest timp a "lucrat" in firma tatalui. Eu am intrat la liceu dar.. m-a prin si pe mine criza de adolescenta , olimpica la geografie si fizica dar cu absente cat cuprinde... Santaj asupra profesorilor care nu puteau sa exmatriculeze "mandria liceului" Asa ca in clasa a X a ajunsesem la "performanta" sa vina dirigintele sa ma ia de acasa la scoala caci daca ma ducea tata ma faceam nevazuta .. In timpul asta sora mea era studenta in bucuresti , libertate dupa care tanjeam si eu... Asa ca in dorinta mea arzatoare de libertate , si pe baza performantelor la olimpiadele nationale am fost transferata la un liceu de prestigiu din bucuresti in internatul de fete care era mai ceva decat un alcatraz feminin. Si asta in timp ce "scumpa mea surioara " statea frumos in caminele din regie..
Liliana82 spune:
Asa ca vrand nevrand mi-au iesit si mie fumurile adolescentei din cap si am ajuns sa avem o relatie de "surori model" pintre straini . Imi facea temele , imi cumpara haine , mergeam impreuna la teatru , mergeam impreuna la petreceri , ne gospodaream impreuna, imparteam aproape totul , si era exact aceeasi persoana care cu mult timp in urma fusese "tortionarul meu" . dar complet de nerecunoscut. Acum suntem fiecare cu viata ei , amandoua realizate si ne ducem dorul. Nu stiu ce as fi fost azi daca sora mea nu ar fi fost de acord sa ma trasfer la bucuresti , dar am senzatia ca in acea perioada m-a salvat de la "funurile de adolescenta" si a avut grija de mine cum numai bunica reusise sa o faca odata.
angipangi spune:
Rufus
Si eu am avut mama vitrega si sora vitrega si nu a fost prea usor pentru mine dar asta e ...
Acum baiatul meu are tata vitreg si a fost un picut mai greu pana mi/am educat barbatuladica se certa cu fiumiu de la joc ca vezi doamne ii batea omulsi cum el era seful il trimitea la culcare pana m/am suparat si am luat tigaile la foloitdeatunci sa potolit si si/a adunat mintile
teodorade angi pangi28-10-2007 si Roberto 28-06-1999 http://community.webshots.com/album/563642807EqHYOU
teodora
Ayla21 spune:
Citat: |
Dar in realitate, s-ar putea sa descoperiti ca e imposibil sa il iubiti pe copilul sotului/sotiei ca pe propriul dumneavoastra copil. Asta poate sa va faca sa va simtiti vinovat(a) sau incapabil(a) de a fi parinte pentru acel copil. |
Sa spunem ca este o concluzie, dar nu puteti generaliza.
Daca adopti un copil, care nu este biologic al tau, cum il iubesti? Vad fetele la adoptii care spun ca-si iubesc copilasii adoptati ca pe proprii copii. De ce copilul vitreg nu poate fi iubit ca propriul copil?
L-am iubit pe baietelul meu vitreg de cand l-am cunocut. L-am iubit pe el, pt ce este si cum este el, nu pt ca eram indragostita de tatal lui, pt ca "il iau la pachet". Am o relatie deosebita cu puiul meu, e mult mai simplu ca nu am "concurenta" cu mama naurala, dar si el ma accepta pe mine ca mama. Probabil de aceea mi-a fost si mai usor sa dezvolt o relatie intre noi. Claudiu este copilul meu, crescut in inima mea, si as lupta pt el. Nu sunt idealista si nu spun minciuni.
Am vrut sa adoptam o fetita pe care am cunoscut-o intamplator si care a stat la noi cateva luni. As fi iubit-o, eram foarte atasata de ea. Am avut nevoie de 6 luni sa o pot imbratisa, fara sa plang ca nu mai "este a mea".
Am propriul meu copil, si nu simt ca-l iubesc pe fiul meu vitreg mai putin, acum "ca am comparatie", cum spuneau gurile rele. Ii iubesc doar diferit. Nici nu cred ca poti face comparatie intre iubirea pt doi copii, chiar biologic fiind ai tai.
Dorinta mea cea mai mare in ce il priveste este sa... devina curand al meu, si legal. Si, am mari sperante ca Bunul Dumnezeu, pt binele copilul, ma va ajuta.
Monica sotie si mama fericita
E primavara, e lumina, e caldura, e zambet, e iubire, e VIATA!
witeflower spune:
Ayla21, cand adopti un copil o faci pt ca iti doresti f mult un copil si probabil nu-l poti avea pe al tau, biologic; sau pt. ca l-ai cunoscut pe acel copil, l-ai indragit, iar indragindu-l, l-ai dorit foarte mult pe el - copilul.
Cand devii parinte vitreg - sa recunoastem - copilul e pe planul 2... Sau chiar mai departe... Principalul e ca tu, parintele vitreg, vrei sa te casatoresti/sa traiesti impreuna cu mama/tatal copilului respectiv. Iar el, copilul, face parte din "pachet", adica esti constient ca daca iei mama tre sa iei si copilul. Daca vrei destul de mult mama, ii iei pe amandoi.
In cazurile fericite, intre copil si parintele vitreg se naste o atractie puternica, isi construiesc o relatie frumoasa, copilul castiga un "parinte adevarat", chiar daca nu natural, iar parintele vitreg dobandeste un copil "al sau", chiar daca nu biologic...
Aceastea sunt situatii ideale...
In realitate insa, sunt enorm de multi parinti care au relatii nasoale chiar si cu copiii lor biologici. Cu-atat mai greu pentru parintele vitreg sa-si dezvolte o relatie frumoasa cu copilul...partenerei/partenerului. Pentru ca de ambele parti, toleranta e mai redusa, cand unul greseste, greseala tinde sa se interpreteze si sa se amplifice. Mai intervine si parintele natural al copilului, care - fie vrea sa faca pace cu orice pret, fie tine partea unuia dintre ei, ceea ce adanceste problemele.
Cu alte cuvinte, eu ii admir enorm pe parintii vitregi care reusesc sa fie parinti "adevarati" - chiar daca nu ideali, dar si pe parintii biologici care gasesc secretul de a intelege si sustine relatia dintre copii si parintii vitregi.
Natasa spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Liliana82 Asa ca vrand nevrand mi-au iesit si mie fumurile adolescentei din cap si am ajuns sa avem o relatie de "surori model" pintre straini . Imi facea temele , imi cumpara haine , mergeam impreuna la teatru , mergeam impreuna la petreceri , ne gospodaream impreuna, imparteam aproape totul , si era exact aceeasi persoana care cu mult timp in urma fusese "tortionarul meu" . dar complet de nerecunoscut. Acum suntem fiecare cu viata ei , amandoua realizate si ne ducem dorul. Nu stiu ce as fi fost azi daca sora mea nu ar fi fost de acord sa ma trasfer la bucuresti , dar am senzatia ca in acea perioada m-a salvat de la "funurile de adolescenta" si a avut grija de mine cum numai bunica reusise sa o faca odata. |
Impresionanta povestea si cum oamenii pot schimba in bine sau in rau vietile altora.