Am ajuns la disperare

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Tonnia spune:

Eu am gresit cand am spus ca tot 9 Kg avea la 2 ani, mi-am dat seama ca 9 avea la 1 an, m-am ramolit...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iriss27 spune:

Lorenyy parca ma vad pe mine cu fiica-mea. De la 6 luni, de cand am inceput diversificarea, pana pe la 1 an si jumatate (cand am nascut al 2-lea copil), a fost groaznic!! Cosmar!! Exact cum zici si tu , roboteam toata, faceam supite, mancarici, piureuri, 2 linguri si gata. Pur si simplu nu puteam sa o oblig in nici un fel.

Pe la 8-9 luni a inceput sa manance singura, cu mana, legume cubulete, asa cred ca mai ajungea ceva in stomacul ei, dar nu mai accepta absolut nimic dat de mine. Nu-ti imaginezi prin ce stadii am trecut. Pur si simplu am zis ca ajung la spitalul de nebuni. Am dus-o si prin doctori, i-am facut toate analizele, drii radeau de mine si imi ziceau ca eu am ceva cu capul. Sa nu o oblig! Nu toti copii sunt conform standardelor.

Sa va spun si istoricul greutatii, s-a nascut cu 3700g, la 1 an avea 7650g!! La noi fiecare gram era o victorie. Ea a crescut cu lapte, somn si dragoste. Nu a renuntat la biberoanele de lapte never. Noaptea nu mananca deloc, de la 6 saptamani.

Intr-o saptamana treceam prin toate stadiile, cand manca ea, plangeam, o strangeam de falci(in sec urmatoare imi parea rau), tipam la ea, o rugam, ma jucam cu ea, nu o bagam in seama. NIMIC NU A FUNCTIONAT.

Acum, are 1 an si 10 luni si are 10 kg. Toata vara cat a stat la maica-mea a mancat intruna, statea prin curte, in pielea goala si manca (numai singura mananca), iarut, supe, friputri, struguri. Si tot din vremea aia am trecut-o pe lapte de vara de tara.
De cand a dat frigul si nu mai mananca peste tot, iar nu a mai lut un gram! Mananca nu mare pofta dulciuri, de sarbatori ne-a zapacit cu ciocolata "pasheee ...mmmm" (ii place, mmm ce buna e).

Eu nu am abdicat niciodata de la regula de a manca la masa. Nu o mai alergati prin casa cu mancarea, i se pare distractiv, vrea atentia voastra si asa o obtine, chiar daca sunteti capiata de cap si tu si bona. Pui masa, ii pui si ei in farfurie (la fel ca a voastra), ii pui ce iti pui si tie. Nu mananca, sta la masa pana terminati voi. Nu vrea sa manance, asta e, sa-i fie de bine. Mananca la urmatoarea masa, program fix. Mancatul nu e o distractie, mananci pt ca iti este foame, este o necesitate fiziologica. Acum ca am 2 copii, uneori uit cat e ceasul si ma trezesc ca imi zice ea: "ucu?"=unt sau "papam?". Deci i se face si ei foame.
Asa ca daca ii este foame, spune sigur!
Incearca sa ii faci un program organizat si de masa si de joaca. SI pe cat posibil sa fie o rutina zilnica. Noi avem asa: 8:30 scularea, bea un bibe cu lapte, pana pe la 10 stam in pat, citim, ne jucam. Apoi eu merg si iau micul dejun, ii pun si ei in farfurie la fel ca mie. Mananca cativa dumicati, nu spectaculos, dar nici nu avea timp sa i se faca f foame.
Pe plecam in parc, ne jucam (pe orice vreme, doar pe ploaie nu am iesit), cam pana pe la 13. Venim acasa, mananca cateva linguri de supa si se culca singura in patut. Se scoala pe la 4-5. Cand ii pun intr-un castronel niste fructe, pe care la mananca .. sau nu, prin casa.
Vine tati de la srv pe la 18:30, mananca si el, ne asezam si noi sa luam ceva. Iar cateva lingurite. Iesim la plimbarea de seara (avem is un catelus pe care trebuie sa il scoatem la aer).
Apoi pe la 21 baia, si laptele de seara. Citim pe carti, de le-am invatat pe din afara pe toate.
Seara nu ii dau drumul la tv pt ca o agita destul de tare. Ziua ne uitam la nese=desene, dar putin (taica-su o lasa mai mult).

eu sunt convinsa ca de dorul tau face asa de urat seara si noaptea. Este exact perioada in care apare anxietatea de separatie. Cand le este frica sa nu ii parasim.
http://www.elady.ro/articole/Bebelusi-si-Copii/Anxietatea-la-copii.html

Sanatate multa! Ai grija de nervii tai. Este extrem de greu sa pari indiferenta la ce mananca copilul tau. Eu pe fiica-mea o imbrac cu body de la 6 luni si acum!! Fara exagerare si mai are putin si face 2 ani!

Acum ii dau, la recomandarea unei pritene, niste pastile cu vitamina c, echinaceea si propolis. Sunt f bune si pt imnunitate, dar si pt pofta de mancare. http://www.markpharmaceutics.ro/index.php?p=products&id=53

Daca tot esti Ro, incearca sa cumperi si d-astea, poate ai succes.

Te pup,Sarbatori linistite!

Iriss mami de
www.dropshots.com/iriss27" target="_blank">Yvonne-Maria (05.02.2007)

www.dropshots.com/iriss277" target="_blank">David-Alexandru (08.08.2008)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns katie30 spune:

Baietelul meu nu manca APROAPE NIMIC, seara se culca dupa ora 12, iar ziua nu dormea deloc, pana cand a mers la GRADINITA!
Din acel moment, baiatul meu a inceput aa manance DE TOATE, supa fiind indispensabila (mai ales patrunjelul proaspat din ea - care il ajuta sa creasca "gigant"!), MANANCA SINGUR, iar la pranz se baga singur in pat!
Fetita, la 1 AN si 8 LUNI avea 6 kg, asa ca am dat-o si pe ea la cresa, unde s-a adaptat la fel de bine ca si acasa. Acolo, in fiecare luna lua 1 kg in greutate, acasa, in schimb, la fel ca si la tine: ziua nu manca NIMIC, deci absolut NIMIC, noaptea bea mult lapte cu cereale, avea somnul extrem de agitat, si se trezea si de 20 de ori pe noapte plangand.
I-am creat toate conditiile, eu stateam acasa cu ea, ii acordam atentie, afectiune, mancare era pe alese, avea program ca la carte, ingrijire medicala, era plimbata peste tot, era impartasita in mod regulat, avea fratior, caine, papagali, insa copilul meu era chinuit, agitat, nefericit!...
La 1 an si 10 luni, fetita, cu toate "ingrijirile medicale" a ajuns sa faca pneumonie, motiv pentru care am fost internate in spital. Repet, la 1 AN si 10 LUNI, fata avea 8 kg, deci greutatea unui copil cu fix 1 an mai mic ca ea (ma refer la un copil de exact 10 luni)!!!
Cum ne-am internat in spital, fetita mea s-a dezvatat de suzeta si de biberoanele cu lapte noaptea, cu de la sine voie. Nu-ti spun ce disperare si ce intreg arsenal pentru noaptea: lapte in permanenta la frigider, fierbator cu ibricel pentru incalzit biberonul la orice ora din zi si din noapte, perie pentru biberon, detergent de vase!...
In fine, dupa o saptamana ne-am intors acasa, am stat doua zile, dupa care ambii copii au facut toxiinfectie alimentara, deci m-am internat din nou, cu amandoi copiii.
La doua zile (din cinci) de antibiotic de ultima generatie (Cefort), fata mea a inceput sa manance incontinuu, desi fusese rau bolnava, era la regim, si la a doua saptamana de internare, deja!
De atunci o tine bunul obicei, a luat in greutate, s-a rotunjit la fata, si sa vezi cum mamanca singura, la masuta ei mica, alaturi de fratiorul ei, de mi-e mai mare dragul!
Si in ziua de azi ma uit in urma (la acum nici doua sapt. de la "intamplare"), si mi-e mila si mie de mine cat am putut sa sufar pe langa acest copil
Mama zicea ca este posibil ca ea sa fi avut vreo boala ascunsa care sa se fi vindecat cu ocazia antibioticului puternic, initial mi s-a parut o aberatie si nu am crezut o astfel de posibilitate, dar acum, vazand-o atat de schimbata la 180 de grade, vazand-o UN ALT COPIL, ma gandesc ca totusi ceva s-a intamplat cu copilul meu, ceva mai mult decat stiam eu despre el. Mentionez ca facuse n-spe teste coproparazitare inainte, care toate i-au iesit ok, poate totusi sa fi scapat vreun virusel nedetectat, nu stiu ce sa mai cred, sincer...
Concluzia este urmatoarea: si tu si taticul ei trebuie sa petreceti mai mult timp cu ea, sa-i creati un confort psihic si spiritual necesar dezvoltarii armonioase din toate punctele de vedere.
Programul sa fie "ca la carte" din toate punctele de vedere, nu se incadreaza in el, e problema ei, insa voi nu trebuie sa traiti in haos si in teroare, pentru ca nu mananca fata! Mai precis, orele de masa sa ramana ore de masa, fara rontaieli intre ele si fara alergat dupa ea prin toata casa si prin tot orasul.
La noi a functionat foarte bine mersul la gradi si la cresa, motiv pentru care am si dat fata la cresa, vazand cat de bine i-a mers baiatului. Amandoi sunt la program prelungit, pentru ca si dormitul la pranz era o problema - la baiat, dar nici fetei nu ii displace. Sa vezi cum vin de acolo fericiti, cu gurita pana la urechi!... Pe de alta parte, eu m-am odihnit dupa doi ani de nopti facute franjuri, acum ma pregatesc de serviciu, pentru a reintra in circuit, desi sotul meu ar vrea sa-l ajut pe el lucrand acasa, insa eu vreau sa ma fac frumoasa, sa fiu independenta, sa am respect de sine. Nu as permite insa sa lipsesc de acasa pana mai tarziu de ora 17, cand vin bebelusiii acasa.
Incearca, de asemenea, niste analize amanuntite, la noi a fost o intamplare aleatorie, dar, stiu si eu, nu vreau sa te sperii, dar nu ar fi rau sa o duci la un cabinet particular prin Bucuresti.
Cand eram cu fata cu pneumonie, eu dandu-i laptele cu miere si cu cereale (ea doar atat mancand!!!), mi-a spus doctorita sa incerc sa o REINVAT GUSTUL ALIMENTELOR!! Adica, in primul rand sa-i scot mierea din lapte, pe care sa i-l dau cu lingurita, pe parcursul intregii zile, pentru a o reinvata sa manance. M-a intrebat cat timp a supt la san, la ce varsta si cum am inceput diversificarea (ceea ce s-a intamplat acum aproximativ 1 an jumate!!). Mi-a spus ca de acolo a inceput greseala!!!
Acelasi lucru a patit sora mea cu fata cea mare, de aceea, cu cea mica s-a dus la doamna doctor Culcer din Bucuresti, care i-a revolutionat mentalitatea despre alaptat si despre diversificare, cum o faceam noi. Fetita ei, desi cu probleme de alergii, mananca si se dezvolta foarte foarte bine, mult mai bine decat fetita cea mare, care nu are alergie nici la lapte, nici la nimic altceva.
Doamna mea doctor mi-a mai spus sa reincep sa-mi alimentez fetita de la zero, ca si cum as face diversificarea din nou cu ea - fata avand greutatea aproximativ de copil de diversificare.
Mentine programul cu fermitate, chiar daca fata nu se incadreaza, mentine-ti psihicul lucid si hotarat si du-o la niste controale medicale serioase, chiar daca te inspaimanta ideea. Dupa cum observi, si eu si sora mea ne-am lovit de aceeasi problema: diversificare defectuoasa, desi am urmat "cartea", se pare ca au aparut mentalitati noi, si mai eficace. E de datoria ta sa te straduiesti sa rezolvi probelemele pe toate planurile, pentru binele copilului tau. Se pare ca si tu ai nevoie cam de aceleasi solutii ca si noi!...
Dupa cum ai observat, intr-un fel sau altul se rezolva probelemele de alimentatie, dar trebuie sa te si straduiesti: "Dumnezeu iti da dar nu iti pune si in traista!"
Iti doresc copil sanatos si mancacios!


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Burtocika spune:

In mare s-a spous cam ce era de spus, dar sa-ti mai spun si eu cate ceva din experienta mea de mama de "mofturoasa"

Nu se mananca decat la masa, in scaunelul ei special (sau in scaunul mare, dar de-acolo "scapa" mai usor). Are dreptul la jucarii, de regula ceva special pt ora mesei, cu care nu se mai joaca in sufragerie; la fel, are dreptul la desene animate (Minimax-ul sa traiasca) pe care nu le vede cu alta ocazie; poate nu e cel mai bun lucru, dar asa asociaza momentul mesei cu ceva placut si ii creaza o stare speciala.

Cand are chef, mananca, cand nu, nu. De regula merge mai bine daca nu e atenta si e preocupata de alta activitate (desene, colorat, jucarii etc.)

Nu primeste nimic intre mese, iar DULCIURILE SUNT EXCLUSE ! Abia dupa masa, dar rar, ii mai dam un biscuite sau o ciocolatica Kinder. Sunt copii pt care ducliurile poate n-au asa un efect, dar ea daca mananca ceva dulce, e in stare sa faca foamea toata ziua pe urma !

Sa stii ca si a mea e mare fan lapte, am diversificat-o foarte greu, nu prea vrea sa incerce nimic nou ... Biberoanele alea de peste noapte iti strica toata socoteala, ii tin de foame peste zi ! Incearca sa le "diluezi" cu apa, ca sa aiba totusi gust de lapte, sau spune-i ca nu mai ai lapte si trebuie sa cumperi de la magazin si da-i ceai sau apa, iar dimineata da-i lapte simplu, fara cereale, ca sa i se faca foame mai repede.

La a mea merg bine sandvisurile, taiate patratele mici, cu cascaval, sunca, masline ... in general ii place painea ...

Despre somn, ce sa-ti zic ... Si eu cred ca e de vina lipsa voastra, probabil ca e un copil mai "lipicios" si simte nevoia sa va "simta". Incearca sa nu aprinzi lumina noaptea si eventual s-o legeni (cand se scoala peste noapte, o tin pe fii-mea pe umar si ma asez pe un scaun din ala care se roteste, si ma legan putin cu ea; in 10 minute adoarme).

Succes si rabdare !

Boghi

www.goblenpartner.webs.com" target="_blank">mai lucreaza cineva goblen?
www.avonromania.webs.com" target="_blank">Hai sa discutam despre frumusete si ... bani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sirimie spune:

Ati facut analize de singe si viermisori? Sigur nu are viermisori sau anemie?

Bogdana are dreptate: e gresit sa alergi cu mincarea prin casa dupa copil. In felul asta invata sa se opuna cu mai multa placere. Si nu trebuie nici o gustare intre mese.

Va dorim sa cresteti mari si frumosi!

Simona & Vladut (27 februarie 2005)

Poze la http://www.kodakgallery.com/I.jsp?c=akcecxh.f5u0t6d&x=0&y=nr5bn

Andrei are nevoie de ajutor: http://andrei.seek-on.com/ro

Despre Andrei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mklsgabriela spune:

buna Lorenyy.eu te-as sfatui sa-i faci niste analize la scaun sa vezi daca nu cumva are paraziti intestinali si acestia sa-i provoace inapetenta si starea aceasta de agitatie.nu se plange ca o doare burtica in jurul ombilicului?eu merg totusi pe ideea sa-i faci niste analize,iar cu mancarea nu o mai stresati cu orele fixe,lasati-o sa i se faca foame si sa ceara ea de mancare.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lorenyy spune:

Iris,Katie,Sirimie,Bogdanai,si toate D-nele care au avut timp ptr a ma"linisti",va multumesc foarte mult,inca sunt stresata,parca si mai stresata,dar las prea putin sa se mai observe,incerc sa ma linistestesc cu gandul ca am un copil sanatos si moftuuurooos;-))
In fine,am petrecut sarbatorile acasa cu familia(Doamne ce bine a fost la mama),Brianna mi-a fost foarte bolnava,am trecut-o pe antibiotice(rosu in gat,tuse)nimic nu a mancat 4 zile,dar dupa terminarea tratamentului,a facut cu bunicii exact ce a vrut inimioara ei,nu exista ora sa nu le spuna"papa mamaie,ou,paste),si bineinteles,dupa cum v-am scris pana a pleca,eu sunt nebuna si inchipuita,copilul "mananca bine",eu stau prost cu nervii(asa au spus bunicii)...;-))
Acum alta problema:l-a dat pe taica-so afara din pat,saracul om,vrea sa doarma numai in patul nostru,nici sa nu mai vada patutul ei??!!
Ce ne facem?Asta dupa ce in vacanta a trebuit sa doarma cu noi in pat,fiind bolnavioara nu am vrut sa o las in camera cu bunicii...
Seara,dupa ce adoarme o pun la ea in patut,intr-o ora se trezeste tipand dupa mine si cere"pat mamii,pat mare".Nu ma pot odihni absolut deloc,patul fiind foarte inalt,cu doua nopti in urma a picat din pat,am ramas fara respiratie,am crezut ca si-a rupt mana,ce ne faceeem??
Pe tatii il culcam in dormitorul ei,dar nu vom putea continua asa,mi se pare totusi absurd,frumos si corect este ca noi doi sa impartim patul,nu?;-))
Va sarut dulce fetelor,Un An Nou fericit,plin de impliniri!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lorenyy spune:

Uitasem: mi-a slabit foarte mult in ultimele saptamani,in special cu trambalarea in Romania,cu escale 24 de ore pe drmuri...Are numai 9 kg 700,sunt ingrozita,a avut 11kg 600 cu 2 luni in urma...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Oana C spune:

Lorenyy, eu cred ca problema nu este de mincat, ci de somn, odihna! Daca spui ca adoarme pe la 12 noaptea si se trezeste la 8-8:30 dimineata (plus trezirile nocturne), asta inseamna maxim 8 ore dormite/noapte. De la 8-8:30 dimineata, pina la ora 15, sint alte 7 ore in care este treaza!! Apoi doarme iar doar o ora. Deci, in total, fetita ta doarme 9 ore din 24!!! Mi se pare foarte, foarte putin. Din cauza asta este irascibila, nu are chef de nimic, doar de tv si sa va scoata din sarite (asta simtiti voi).

La 2 ani, programul ei ar trebui sa fie ceva de genul, trezit la 8-8:30 dimineata, mic dejun, joaca, parc si altele (daca ai nanny, de ce ii trebuie tv???), la 11:30-12 prinzul, dupa prinz nanny sa ii citeasca in liniste, in pat, citeva carti (plecat in parc dimineata, nu dupa prinz pina la ora 14!!! mai ales daca doarme asa de putin noaptea). Daca trebuie, nanny poate sa stea pe linga ea, in camera cu ea, pina adoarme, ca sa nu o lase sa plinga si nici sa se lupte cu ea 2 ore sa adoarma. Cind se trezeste, un snack mic, apoi joaca.
Daca spui ca sotul tau vine acasa la 17, de ce nu-i face el baie pina ajungi tu??? Cred ca toata alergatura cu lingurita de mincare dupa ea este de la nedormit. Daca fata doarme bine noaptea si peste zi, sigur isi va regla si felul cum maninca.
Spune-i sotului sa o pregateasca de culcare, hranita, imbaiata si imbracata in pijamale, asa incit la 9:45, cind ajungi tu, doar sa te joci, sa vorbesti cu ea, cititi carti ... Iar la maxim 10:45-11 sa adoarma. Si asa ii da foarte putin timp de somn noaptea, dar este mai bine decit sa adoarma la 12:30 noaptea
Chinurile si plinsetele de la 11 noaptea, daca nu doarme bine peste zi si nici noaptea dinainte, normal ca e super obosita si cranky (cum sintem si noi, daca nu dormim de-ajuns).
Daca adoarme la 11pm, iti da si tie putin timp sa faci putina mincare pt ziua urmatoare (ca sa nu ii faca bona, in timp ce fetita se uita la tv), sa va mai relaxati putin.
Si sa iti mai spun ceva ce observasem la fetita mea, cind a inceput si ea cu faze de genul tv non stop (mai ca avea si vise in care se certa cu noi sa dam drumul la tv si sa ii punem programele ei preferate). Cu cit se uita mai mult la tv, cu atit vrea mai mult. Si tv-ul o face foarte irascibila (cel putin asta a fost la noi). Deci trezirile din timpul noptii, ca vrea sa se uite la tv ... s-ar putea sa fie datorate si faptului ca ziua se uita cam mult la tv. Esti sigura ca bona n-o tine toata dimineata la tv????


Oana si Eva (29 iunie 2005)


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Oana C spune:

Noi am rezolvat problema cu tv-ul ascunzindu-i f bine toate telecomenzile. Le-a cautat la inceput, le-a gasit, apoi le-am ascuns si mai bine si nu le-a mai gasit; si s-a lasat pagubasa de cautat, si-a gasit cite ceva de joaca in timp ce cauta telecomanda si a uitat de tv. Nici macar sa nu-i spui bonei unde pui telecomenzile; sa ii spui ca le-ai ascuns, pt ca fetita sa nu se mai uite la tv, dar sa nu i le arati (sau fa ceva, scoate un cablu sau altceva, pt ca tv-ul sa nu functioneze). Atunci cind vrea tv si ai telecomenzile ascunse, prefa-te ca nu stii unde au disparut si cauta impreuna cu ea, ca sa nu ii spui NU si sa o apuce istericalele. Si in timp ce cautati, poti sa o redirectionezi catre altceva (tu sau bona).

Am avut si noi problema cu patul, inca mai doarme in patul nostru din cind in cind, intre noi. Dar cind a avut patutul ei in camera noastra, era chiar linga patul nostru, asa ca daca se trezea noaptea si cerea in pat la noi, ma ridicam (eu sau sotul), ii dadeam un hug, ii spuneam ca sintem acolo si o lasam tot in patut. Uneori bagam mina printre barele patutului si ne tineam de mina ...

Oana si Eva (29 iunie 2005)


Mergi la inceput