Mamici martie-aprilie 2004

Mickyyy spune:

quote:

---

Originally posted by diana76

Bine ati venit si voi fetelor !!
Micky.....esti in mare dilema....Insa daca cel de langa tine spune ca va fi alaturi de tine si tu nu prea vrei sa renunti la bebe, eu zic sa-l tii.. Pe de alta parte, trebuie sa te gandesti bine daca ai cu ce sa il cresti, daca ai un camin sa ii oferi si daca va creste intr-o familie armonioasa, daca ai un viitor cu tatal copilului. Pentru mine prioritare sunt familia si casa. Nu trebuie sa faci un copil doar la ambitie. Dar daca s-a intamplat si circumstantele sunt in favoarea ta, ca mediu, ma refer, trebuie sa te gandesti bine inainte sa iei o decizie.

---

De crescut, teoretic ar trebui sa-l putem creste, sunt familii in Romania care se descurca cu mult mai putini bani decat castigam noi, ca sa nu mai zic de parinti care mai mult ca sigur ma vor ajuta, deci asta n-ar fi o problema. Daca o sa am un viitor cu tatal copilului?! hmm....eu cred ca da, stam impreuna de mai bine de jumatate de an, si lucrurile merg din ce in ce mai bine intre noi. Simt ca acum as putea sa-i ofer copilului un camin pe care nu i l-as fi putut oferi inainte.
Ce ma doare cel mai tare e ca desi e alaturi de mine in momentele astea, si n-am absolut nimic de reprosat la adresa lui, din contra, e mult mai atent, mai grijului, mai iubaret, el nu isi doreste acum copilul (si din pacate chiar simt asta), si o face doar pentru ca eu i-am zis ca vreau sa-l pastrez si nu exista cale de intoarcere.

malina_mircu spune:

Bine ati venit. am bucur foarte tare.

Mickyyy eu cred ca tu ai deja raspunsul odata ce te aflii aici. Eu te-am trecut deja in lista. De ce zic ca stii, ai enumerat destule chestii pro:
- 'Mi-am dorit mult un copil inca de pe vremea cand eram casatorita'
- 'am o relatie, destul de stabila zic eu'
- 'un pic de curiozitate din partea mea' - poate dorinta?
- 'nici "taticul" nu-i tocmai entuziasmat de idee, el unul nu crede ca-i acum momentul, dar daca eu hotarasc sa-l pastrez, va fi alaturi de mine. '
- 'parintzi si ard de nerabdare sa creasca nepotei'
- 'deja ma apropii de 27 de ani si ar cam fi timpul'
- 'am auzit atatea cazuri de ce se poate intampla daca avortezi'. In legatura cu asta ar tebui sa postezi intrebarea pe forumul 'asteptand un ingeras' unde sunt feta care inca mai spera sa se indeplieneasca minunea, unele care regreta ca n-au pastrat un copil intr-un moment nepotrivit.

Probabil ca ti-ai dat seama ca eu zic sa-l pastrezi, dar cum ai spus deja decizia finala iti apartine.

Ceci: poate ii spui care au fost argumentele pro si contra la voi

Cosmy: daca ai facut stimulare inseamna ca ia avut ceva emotii. Povezteste-i ce ai simtit.

Mickyyy spune:

Merci pentru sfat, Katalina.
Da, stiu si eu cate femei se chinuie sa aiba un copil, am doua prietene bune care incearca de mult timp asta, si inca n-au reusit. Una din ele a facut un avort acum cativa ani buni, in luna a patra, si se pare ca doar o minune o mai poate ajuta acum, cel putin ca sa ramana gravida pe calea "naturala".
Dar trebuie sa te contrazic totusi, nu pot sa fac un copil doar pentru ELE, pentru cele care se chinuie sa ramana gravide si nu reusesc, pentru ca totusi, copilul asta va fi al meu, eu sunt cea care trebuie sa am grija de el, si sa-i ofer un viitor. E vorba totusi de UN COPIL, nu de un obiect.
Intr-adevar, imi doresc mult mai mult sa-l pastrez decat sa renunt la el, si sunt absolut convinsa ca ai dreptate cand spui ca n-o sa-mi para rau.

Kiara spune:

Mikyyy, hai sa-ti spun si eu cate ceva. In primul rand, cunosc o fosta colega care a facut un avort, dupa care nu a mai ramas insarcinata niciodata, solutia fiind infierea unei fetite. In al doilea rand, din proprie experienta iti spun ca la unele gravidute nu se manifesta foarte acut sentimentele materne, ba chiar as putea spune ca esti un pic deprimata (ba chiar mai mult), ai ganduri aiurea, nelinisti, etc. Deci, starile prin care treci sunt oarecum normale.
Legat de decizia de a pastra sau nu acest copil, evident ea iti apartine, dar daca ai sa citesti ce este copilasul tau acum (la cate saptamani de sarcina ai), ai sa vezi ca un avort inseamna (dupa mine, nu dati cu pietre) o crima. Eu una n-as putea sa iau viata unei fiinte, cu atat mai mult a copilului meu. Dar, iarasi, daca simti ca acest copil nu-ti face nici o placere si doar iti incurca viata, atiunci m-ai bine il suprimi, decat sa-i faci viata mizerabila, parasindu-l (sunt convinsa ca cineva care a intrat pe Dc n-ar face asa ceva, dar astefl de lucruri se intampla din pacate in fiecare zi) sau tratandu-l ca pe un nimeni toata viata lui.
repet, sunt numai parerile mele, decizia apartine fiecaruia si eu o voi respecta oricare ar fi ea.

Iar taticul, din cate inteleg eu, este doar un pic speriat de responsabilitatea care il asteapta. Banuiesc ca dupa prima echografie isi va schimba parerea, iar in momentul cand il va tine in brate si ii va lua manuta in mainile sale, sunt absolut convinsa ca va "lesina" de placere!

katalina spune:

NU M-AM REFERIT LA "ELE", m-am referit la 'EL"- la copil, sa faci asta pentru el. Referitor la tatic, ai incredere ca se va schimba, poate chiar cind o sa-l vada pr bb,la ecograf,sau cind va misca in burtica prima oara.
NOI SUNTEM ALATURI DE TINE!


cata.

malina_mircu spune:

noi am planificat bb deci ni-l dorim amandoi.
dar cand a aflat ca va fi tatic, sotul meu a facut asa o fata!!! cu toate ca se astpta si era pregatit a fost socat, uimit, dar prietenul tau.

Mickyyy spune:

scuze katalina, am citit gresit .
Multumesc tuturor pentru sfaturi, si pana una alta am si eu cateva intrebari. Mi-e o pofta nebuna de dulciuri, imi cumpar chiar o gramada, dar nu le pot manca pentru ca mi se face greatza numai cand gust din ele. Ce sa fac??
Si a doua problema, spinoasa zic eu, am fost fumatoare inraita (fumam peste un pachet pe zi, uneori chiar 2 daca aveam ocazia) pana sa aflu ca's gravida. din momentul in care am aflat, nu pot sa zic ca m-am lasat de tigari, desi 3-4 tigari pe zi cat fumez acum, pentru mine e echivalentul la a ma lasa. Am zis ca in momentul in care voi fi 100% hotarata sa-l pastrez, o sa renunt la ele, desi doctorul la care am fost la control mi-a zis ca pot sa mai fumez cateva tigari pe zi, fara nici o problema. Am citit tot felul de articole despre fumatul in timpul sarcinii. Stiu ca nu-i bine sa fumez, dar totusi.....sunt o mama inconstienta daca continui sa mai fumez cateva tigari pe zi?!

malina_mircu spune:

dupa cate stiu eu dulciurile nu sunt asa de bune (ingarsa si sunt sarace in elemente nutritive), mai bine incearca fructe.
http://www.reclama mascata//avertizare/info.asp?id=136

eu nu sunt fumatoare, citeste aici:
http://www.reclama mascata//avertizare/forum/topic.asp?TOPIC_ID=9868
http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=9855
http://www.reclama mascata//avertizare/info.asp?id=30

Kiara spune:

Mickyyy, asa cum ti-a zis si doctorul (care stie cel mai bine), daca sunt doar 3-4 tigari e "accepatbil". Evident, ar fi preferabil sa renunti definitiv la ele.
Eu simt ca-mi vars matele din mine doar cand simt un usor miros de tigara (sotul e fumator), d-apoi daca as mai fuma eu!!
Legat de pofte, hm....eu am simtit intr-o zi la servici venind de pe geam de afara miros de omleta si mi s-a facut o pofta de parca ar fi fost singura mancare existenta pe lume! De obicei as manca numai chestii grele, pline de grasime, dar , asa cum zici si tu dupa ce iau o gura simt ca mor, asa ca m-am axat pe branza topita, singura care imi lasa stomacul acolo unde e el.
In general, mananc doar ce am constatat ca nu-mi face foarte rau, iar daca vreo mancare n-arata (adica nu miroase) corespunzator, la gunoi cu ea!

Oana_B spune:

Micky, poate intre timp te-ai hotarat ce vrei sa faci, dar indraznesc sa vin cu propria mea experienta, poate te mai ajuta in decizie. Eu eram mai tanara ca tine cand am facut avort, nu aveam nici pe departe o situatie cat de cat, abia ma descurcam eu de la un salariu la altul, nu stiam daca pot sa cresc si un copil si nici relatia mea nu era incurajatoare si am luat decizia de a avorta. Acum cred ca platesc cu varf si indesat, ca bebe nu mai vine, o fi pedeapsa divina, o fi problema medicala, nu stiu sa zic prea bine, cert este ca nici macar o singura zi nu m-au parasit remuscarile si as da orice sa pot da timpul inapoi.
Oana_B