HELP! BEBELUTZ CARE VREA NUMAI IN BRATE!
Raspunsuri - Pagina 3
szivarvany spune:
Wrap, din pacate, n-am avut nici noi. Marsupiul l-am folosit de la 2 luni, iar de la 4 luni"statea" cu fata spre lume. Caruselul a fost bun din momentul in care putea prinde si "roade" animalele si accesoriile. Salteluta n-am avut, dar am avut "gym" pe care l-a adorat, dupa ce implinise 4 luni.
Ai sa vezi ca dupa ce va implini 4-5 luni va fi totul altfel, se va juca, va explora, veti avea fiecare mai multa libertate !
Daria & 
GIULIA(2004 08 16) arta la 3,4 ani Alba ca Zapada
dans la 3,9 ani 1 2 3 
Anca.Diana spune:
mamagiuliei, Doamne ajuta! :)
szivarvany spune:
Eu zic sa profitati acum de faptul k bb e "static", sa-l pupaciti si dragaliti si zmotociti, k dup`aia nu va mai sta !
(mie cel mai mult mi-a placut mersul cu marsupiul, pe ploaie, vant, zapada, soare, simteam toate emotiile copilului cand vedea ceva nou, interesant si dadea din manute si picioruse)
Daria & GIULIA(2004 08 16) arta la 3,4 ani dans la 3,9 ani 1 2 3
Tweety7 spune:
Adina uite aici toate informatiile de care ai nevoie despre wrap.
Don't cry, for if you cry your tears might prevent you from seeing some beautiful things ahead of you!
Tweety7 spune:
Pardon, Anca! Hai ca te-am botezat in mesajul precedent. Scuze!
Don't cry, for if you cry your tears might prevent you from seeing some beautiful things ahead of you!
GGina spune:
quote:
Originally posted by Anca.Diana
A! am uitat sa va spun. sta singur in scoica daca il legan tare cu ea. adica apuc de toarta scoicii si il dau utza utza in aer. adoarme super usor asa. in cinci minute doarme tun, dar cine are puterea sa ridice si sa legene atata timp scoica plus bebe de 6 kg.
tati s-a gandit sa ii facem leagan. sa atarnam scoica cumva de tavan. ar fi o idee, dar nu stiu cat de safe poate sa fie chestia asta... asa ca azi mergem la ikea!
Anca D. cu bebe
Calin Alexandru (21.01.2008)
www.flickr.com/photos/ancadiana/" target="_blank">Poze
Rezumatul nasterii
www.youtube.com/watch?v=fexj6VN4N9A" target="_blank">Filmulet
Nu e bine sa-l legeni tare din cauza ca nu i s-a inchis fontanela.
Poate cineva sa-ti dea o explicatie mai amanuntita.
try spune:
quote:
Originally posted by Talaquote:
Originally posted by try
Parerea mea e ca cel mic ti-a intuit slabiciunea: nu suporti sa-l auzi plangand si ca urmare el cauta orice portita lasata deschisa pt el ca sa obtina ceea ce vrea: anume apropierea de mami.[/b]
eu nu cred ca un bebelus aplica metoda santajului la cateva luni de viata, cred insa ca isi doreste sa fie aproape de mamica lui - e natural sa-si doreasca asta, mai ales dupa ce a trecut prin chinurile colicilor.
Nu, nici eu nu cred. Nu m-am referit la ceea ce intelege lumea in general prin santaj de bebelus. De fapt, depinde foarte mult ce intelegem prin santaj. Plansul este o metoda de a atrage mamei atentia ca el, bebelusul, are o nevoie ce necesita atentia mamei, instinctul lui de mii de ani l-a invatat ca atunci cand are nevoie de ceva trebuie sa planga, e principala lui metoda de comunicare cu mama si lumea din jur. Daca numesti asta santaj sau nu... tine doar de optica fiecaruia. Bebelusul nu poate analiza "oh, stai ca mami acu me la veceu si nu poate veni la mine, astept pana trage apa si apoi incep sa urlu". Si pt ca nu are aceasta constiinta a actului pe care-l face, eu as zice ca nu poate fi numit santaj. Santaj i nacceptiunea mea e cand voit aplici niste metode cu scopul de a obtine cea ce vrei impotriva vointei celuilalt. Plansul acesta la bebelus e instinctiv, el nu are inca capacitatea de a tine cont de nevoile mamei sau ce-si doreste ea. Insa e ceva care va invata pe parcursul vietii. Iar noi suntem un factor cheie in tot ceea ce poate invata copilul nostru. Copilul instinctiv are grija doar de nevoile lui si ca urmare el va cauta sa favorizeze orice cadrul care sa-l duca pe el la satisfacerea acelor nevoi. Un bebelus de-abia nascut, chiar daca nu se poate deplasa (ceea ce intelegem noi prin deplasare voita), pus pe burta mamei gaseste in 2 ore calea de a ajunge la sanul ei. Deci el stie instinctiv cum sa ajunga sa-si satisfaca o nevoie chiar si atunci cand situatia nu-l avantajeaza. Bebelusul poate invata (parere proprie, nu am citit asta nicaieri) din experienta proprie ca atunci cand plange intr-un anume fel, mami vine sa-i ofera ceea ce el doreste: in cazul de fatza il tine la pieptul ei. Cand bebe vrea afectiune si mami tot ce a facut a fost sa-l tina in brate la pieptul ei, atunci copilul asta asteapta de la tien cand plange si cere afectiune: sa-l tii aproape de tine ca sa se incarce cu cata afectiune are el nevoie pe moment.
Recomandarea pe care i-am facut-o Ancai, nu e sa-l priveze de afectiune, dragoste etc., ci sa i-o ofere sub alte forme. Normal ca el, la varsta asta, posibil sa nu stie alte forme de afectiune, dar totul este un proces de invatare asa ca cel mic poate sa invete incet incet ca dragostea lui mami nu se rezuma doar la tinut la piept. Tinutul la piept ramane insa cea mai la comoda metoda de afectiune aratata unui bebelus, in sensul ca nu trebuie sa te gandesti la nimic, doar tii bebelusul acolo la piept si, daca ai o rezistenta fizica mai mare, poti sa duci diverse treburi la bun sfarsit in casa si cu cel mic atarnat de tine. Nu vad de ce daca e tinut la piept juma de ora in timp ce tu umbli prin casa e mai valoros decat juma de ora petrecuta cu copilul fatza-n fatza vorbind, gangurind, gesticuland. Vocea mamei are o forta extraordinara (cel putin asta e convingerea mea), ea poate sa calmeze un bebelus, sa-l asigure ca totul e ok sau, din contra, sa-l irite, confuzeze etc. Dispunem de atatea inflexiuni ale vocii pe care noi, ca adulti, nu le mai percepem, insa ei, ca fiinte care nu se bazeaza pe o intelegere cognitiva), detecteaza orice in vocea noastra. Prin extrapolare, ei pot citi si alte semne (ritmul respiratiei noastre, mimica fetei etc.). Decat o mamica frustrata si nervoasa, obosita sa-si tot poarte bebelusul in brate non-stop, mai bine altfel, nu? De aceea spuneam in primul meu mesaj ca e vorba si de o acceptare a mamei de a face toate aceste lucruri benevol, fara sa simta ca se sacrifica, fara a se simti in vreun fel frustrata. Nu toate din noi gasim motivant ca e mai bine pt copil sa fim 100% in contact fizic cu copilul. Unele din noi se simt tintuite, sclave, fiecare din noi avem o limita a acceptarii dpadv. Cand nu mai gasesti motivatia sa tii tot timpul copilul in brate, e indicat sa gasesti alte metode. Eu am incercat sa-i ofer Ancai o astfel de metoda. Sper sa-i foloseasca.
"Tot ceea ce nu te doboara, te face mai puternic"
Alex (3 ani) si Adrian (1.5 ani) ..... poze I, www.flickr.com/photos/8947508@N02/" target="_blank"> II si III
musetto spune:
Fiecare copil e diferit... Fata mea nu suporta nici wrapul, vrea doar in brate la mami sau la tati. Am cheltuit vreo 60$ pe wrap si stam si ne uitam la el. Ma rog, l-am folosit de cateva ori, dar nu am reusit sa o conving sa stea in el mai mult de 10 minute si am incercat toate pozitiile posibile. Nici in carucior nu sta prea mult, iar de scaunul de la masina nu mai vorbesc: urla imediat ce incerc sa ii pun centura.
Asa ca i-as sugera Ancai sa imprumute un wrap de la cineva pt o perioada (in caz ca sunt scumpe si in Ro) si sa vada mai intai daca il accepta.
mami de Sonia Elizabeth (4 august 2007)
alexpa spune:
si al meu a vrut numai in brate cam pana pe la 4 luni. seara mai ales vroia in brate si plimbat prin camera dintr-un colt in altul (pe "bulevardul principal"), cum ma asezam cum incepea plansul.. dar macar asa statea linistit, cred ca-l durea burtica, l-am tinut mult in brate cu burtica lipita de mine.. asa si adormea..era asa simpatic. acum e mare, are 7 luni si nu mai adoarme asa. De pe la 4 luni cand a descoperit jucariile a inceput sa stea si singur in patut, se joaca cu ele, i le agatam deasupra ca sa poata ajunge la ele (altfel le scapa din mana si incepea sa planga) si le ducea la gurita, avea o ocupatie interesanta. Si caruselul ii place, cum statea pe spate se uita la el, dadea din maini si din picioare, scotea sunete.. Ai sa vezi anca diana ca atunci cand o sa inceapa sa tina jucariile cat de cat in manuta, o sa stea si singur. Nici eu nu-l lasam sa planga, sa-i fac "educatie" asa de mic, cica nici nu e bine. el trebuie sa stie ca se poate baza pe mama.