A fi sau a nu fi consumator?

alra spune:

si noi tot cu 2 valize am plecat de acasa

dupa 1 an ne-au trebuit cateva drumuri cu masina personala ca sa ne mutam si dupa inca 4 ani nenumarate drumuri cu masina noastra, care intre timp a crescut si ea, + 4 transporturi cu un camion mic.

In momentul acesta avem podul plin - nu ma intrebati cu ce!

Pe mine ma apasa toate lucrurile care imi stau in drum caci nu avem inca suficiente dulapuri, parca imi stau toate in cap.

Nu mai zic de jucarii si 1 500 000 de harnasamente si atelaje de copil mic pe care le-am folosit mai putin de 1 an, dar toate erau un "must have"!

Vacanta cu Laura in Romania

blue eyes spune:

Si eu tot cu traista'n bat am plecat acum x ani. Acum si pentru un voiaj scurt de cateva zile imi iau un geamantan de lucruri cu mine. Si ma intorc de acolo cu alte lucruri.


www.youtube.com/watch?v=9hMrY8jysdg" target="_blank">I want to break free

Natasa spune:

Merita sa "pierdeti" 20 de minute sa vedeti filmuletul. E facut bine si nu e patetic. Foarte interesant.

MissParker spune:

Extraordinar de bun filmuletul...

Felicia 30+ mami under construction pentru - David

Poze cu noi si vacantele noastre

IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE

Adrianaa spune:

Despre a fi sau a nu fi consumator sau, mai bine zis, despre consecintele consumatorismului a scris Hubert Selby Jr. in nuvela Recviem pentru un vis, in 1979. In anul 2001 s-a facut ecranizarea dupa acest roman si a primit doua nominalizari la premiile Oscar si Globul de Aur.
Tema cartii este escaladarea unei obsesii. Dependenta=distrugere.
Povestea arata legatura dintre diferitele forme de dependente: televizorul, cafeaua, drogurile. Rezultatul afecteaza corpul si mentine treaz visul.
Personajele din Requiem se distrug tocmai pentru ca nu izbutesc sa discearna esentialul de ceea ce este derizoriu.
Cartea se refera in mod special la consumism. Oamenii sunt amagiti de iluzia unei vieti mai bune prin consumism. Cartea te pune pe ganduri, iar la vremea publicarii a creat chiar controverse.

-------------

www.trilulilu.ro/BladeBV/7fb8941079542d" target="_blank">epilog

Fomalhauti spune:

Simona, multumesc pentru film.

Va spun drept, eu sunt de-a dreptul disperata. A fost o vreme cand mai mergeam si noi in week-end la plimbare sau la picnic sau stateam toata ziua in parc. Acum gata - in fiecare week-end la cumparaturi. Pai, da, suntem multi si facem cumparaturi si pentru mama ca nu se poate duce singura. Asta e culmea - incepe sa mi se para si normal. Si cand mergem la cumparaturi sotul meu si cu mine luam fiecare cate un carucior, ca unul singur nu ajunge....

Si mi se pare ca nu cumpar decat stricul necesar....

Mai departe? Eu chiar nu am spatii de depozitare in casa. Asa ca, din cand in cand (si habar nu am cat de des, fiindca probabil nu este o informatie care mi se pare importanta) iau un sac mare si pun in el tot ce nu-mi mai trebuie (haine, pantofi, jucarii mai mult sau mai putin stricate) si pun sacul in fata portii.

Intr-un fel imi dau seama ca ceva este in neregula, dar chiar traiesc cu impresia ca nu cumpar decat ce imi trebuie.

Fomalhauti spune:

Subiectul asta chiar ma obsedeaza...

M-a socat afirmatia conform careia producatorii se straduiesc sa faca lucruri care sa tina cat mai putin. Da' de ce ma mir? Acum 41 de ani parintii mei s-au mutat intr-un apartament de trei camere si si-au cumparat mobila. Cu siguranta o mobila ieftina. Mama mea locuieste in continuare in apartamentul acela cu aceeasi mobila. E URATA (mobila, nu mama), e demodata. Dar, ma credeti sau nu (nu, cine are mobila noua nu poate sa ma creada) toate sertarele, de peste tot, se deschid perfect, fara probleme. Usile de la dulapuri, la fel. Pot fi si incuiate si descuiate. De fapt si usile de la camere, la fel. Nu cred ca are rost sa va povestesc care e situatia cu mobila mea si usile mele....Acum cateva luni, in timpul noptii, dulapul din bucataria mea a cazut din perete. Nu se stricasera cuiele, se rupsese spatele dulapului....

olympia spune:

Ei ne-au dresat sa cumparam, ca sa aruncam, ca sa cumparam din nou! Hai sa ne revenim si macar sa nu transmitem asta si copiilor nostri!

petaluda spune:

M-am uitat si eu la filmulet si mi-a placut. In mare erau chestii pe care le stiam deja gratie cursurilor de economie, si subiectelor de actualitate.
L-am trimis pe mail unor prieteni si sper sa circule mai departe.

Eu recunosc, consum prea mult. Si da, am si eu un I-pod. Si am realizat asta demult, mai ales in diminetile cand zic ca nu am nimic de imbracat desi sifonierul geme de lucruri.
Consum anumite produse, nu orice: haine & Co. mai ales. Asta pentru ca in activitatea mea zilnica sunt serioasa, sobra, cu principii de la care nu ma abat, asa ca imi trebuia un fel de supapa, un domeniu superficial si frivol. Stiu bine ca o geanta de firma atarnata la brat nu ma face un om mai bun. Insa aveam nevoie sa ma pot refugia din cand in cand intr-un domeniu unde nu imi bat prea mult capul.

Si chestii pentru casa ( un fotoliu nou, un covor ,perdele care sa se asorteze cu covorul cel nou... )si carti multe, enorm de multe, pentru care a trebuit o noua biblioteca ( deci un consum care produce alt consum ) Ma intreb de ce nu ma abonez la o biblioteca mai degraba, dar NU, le vreau acasa la mine, sa le recitesc atunci cand am chef, sa le personalizez, sa le transmit copiilor mei, sa ma reprezinte si sa imi reaminteasca de anumite momente din viata mea, cand am ales sa le citesc, le iubesc si nu le-as da... Of... Stiu ca nu e ok.
In schimb hainele, mobila...tot ce poate fi folositor si mie nu imi mai trebuie dau mai departe, ar fi pacat sa le depozitez in pod cand altuia pot servii.


Insa la mancare ma doare sufletul sa o arunc, asa ca acolo am mare grija sa cumpar doar ce e necesar.

Sper sa se intample ceva la scara mare, un fel de revolutie culturala, sa schimbam acest mod de trai.

alra spune:

si pe mine ma chinuie tare povestea asta.

si eu incerc sa ma abtin in a cumpara lucruri nefolositoare si mor de nervi cand primesc cadouri pe care nu le pot utiliza. am o cutie mare in pod cu cadouri primite cu care nu am ce face.

relativ la mancare si consumabile noi am realizat ca pretul platit pe produsele de supermarket e direct proportional cu cantitatea de gunoi pe care o scoatem afara saptamanal. de cate ori nu vi s-a intamplat sa aruncati alimente expirate nedesfacute?
eu incerc de exemplu sa nu cumpar alimente pe care le mancam rar caci sfarsesc prin a le arunca cand expira.

altceva ce am invatat - daca ai de ales intre un produs de o calitate mai proasta si unul mai scump insa de calitate mai buna, fa un efort financiar si ia-l pe cel evident calitativ mai bun (dar nu judecand to timpul dupa pret) caci celalalt se poate strica mai repede si apoi tot la ala scump ajungi. noi am cumparat la o oferta o masa de calcat pe care nu am putut sa o folosim niciodata!

Vacanta cu Laura in Romania