Bataia si scoala
Raspunsuri - Pagina 3
Elise spune:
eu am auzit povesti dástea... mi le spunea mama... da'au trecut vreo 30 de ani de cind avea loc dialogul... eu ziceam ca ne-am mai destupat.
Si maica-mea zicea ca avea sedinte cu parintii in care parintele, revoltat ca i se spunea ca odorul n-a prea trecut pe la scoala, riposta: "dar cind il prindeti in clasa de ce nu-i trageti o mama de bataie sa se invete minte sa mai lipseasca?! Ca eu asa as face... numai ca eu nu-l prind, nenorocitul!"
Numai ca era vorba, asa cum am zis, de sistemul din anii in care m-am nascut eu, si de o scoala pe undeva printr-un sat uitat de lume... Chiar sa nu se fi schimbat nimic intre timp, macar asa putin, macar la nivel de mentalitate, daca nu (inca) faptic?!
Doamne fereste... eu am kupilul mic, dar cred ca ma vad legata si dusa sau la zdup sau la balamuc in citiva ani daca sare vreuna sau vreunul cu pumnii pe ea....
Elise & BBLisa
inaioana spune:
Ei..nici vorba, din pacate!
Un text pornind de la acelasi incident aici.
Alte asemenea incidente "izolate" : www.romanialibera.ro/a118359/elev-impuscat-in-mana-de-profesor-in-timpul-orelor-video.html" target="_blank">un profesor impusca un elev, www.gds.ro/Societate/2007-12-06/Elevi agresati de o profesoara" target="_blank">o profesoara isi sechestreaza elevii si ii bate pana politia vine sa ii elibereze. Desi se adreseaza elevilor cu apelativul de "avortoni nereusiti" si ii loveste de obicei si ii impinge pe scari, directiunea scolii o considera in mod public apta psihologic si profesional.(Citat: „În ciuda faptului ca le vorbeste urat elevilor, ii ameninta ca ii arunca pe geam sau ca le sparge capul, profesoara este apta din punct de vedere psihologic“, a afirmat Popescu" )
Asta spre deosebire de profesorul care isi impusca uneori elevii despre care chiar ministerul spune ca risca sa fie exclus din invatamant pana la urma. Tztztz!
In rest, totul decurge excelent, fireste!
Ioana cu 
Serghei (2 mai 2006) si 
Katja (30 martie 2004)
tlaura spune:
Io nu stiu, pana acum s-a dezbatut cazul numai din punctul de vedere al elevilor si al parintilor! Dar haideti sa ne punem si in locul profesorilor. Aaaa, sa nu credeti ca sunt de acord cu bataia, Doamne fereste; am si eu un copil si as scoate flacari pe nas sa dea cineva in el, dar, in filmuletul despre care e vorba, si atitudinea elevului e mai mult decat obraznica, tupeista, golanista, smechera, sau cum vreti voi sa-i spuneti.
E posibil oare, un tanar (ca sa nu-i spun altfel) sa se comporte asa cu un cadru didactic? E posibil sa se mnifeste asa cu orice persoana mai matura si evident situata ierarhic mai sus din toate punctele de vedere?
Cum adica eu il aduc la scoala sa mi-l educati? dar parintele ce face? sau ce a facut pana la varsta aceea? Eu tot mai cred ca educatia se primeste in familie, se completeaza la scoala e adevarat, dar totusi la scoala il duc ca sa invete alte lucruri, nu sa mi-l educe!
Asa ca inainte sa fiti atat de vehementi cu atitudinea profesorilor, uitati-va putin si la elevii care provoaca asa ceva; da, stiu, ei au ca scuza faptul ca sunt adolescenti! Dar oare nu toti am trecut prin asta? Si acum vorbesc cu cei de peste 35 de ani. Asa ne-am comportat noi? Eu nu cred! Ca sa nu mai vorbim de ceilalti adoloescenti care chiar daca si lor le fierbe sangele in vine, nu au asemenea manifestari de violenta fizica sau verbala. Eu am doi nepoti acasa, (in vara implinesc 18 ani), o fata si un baiat de la doi frati, familii diferite, crescuti in stiuluri diferite, fata invata f. bine, baiatul mai slabut, dar niciodata nu au avut probleme cu ei pe tema in discutie.
Repet si vreau sa fie foarte clar: nu sunt de acord cu bataia profesorilor, nici cu agresivitatea lor verbala, nici cu unele stiluri de predare, ce sa mai, nu imi place mai nimic la actualul sistem de invatamant, dar nici cu tinerii "rebeli" din ziua de azi nu prea sunt de acord!
Edit: Fomalhauti, in afara de scandalul facut la scoala, ai facut ceva si pentru copilul tau? O discutie cu un psihopedagog, o sedinta de familie, ceva?
Sorry, dar mie nu mi se par normale "iesirile" tinerilor la modul agresiv! Sa-si canalizeze domnule, in alt mod energia!
filofteia spune:
Ba tlaura, iesirile de genul celor spuse de Fomalhauti sunt normale pentru copii,tineri, adolescenti, dupa parerea mea. Ceea ce doresti tu este acel dresaj de care vorbeste amoga.
In perioada de liceu am avut profesori la care nu se auzea nici musca si altii la care era tambalau. Eram aceeasi clasa, deci profesorii sunt de vina in mare parte. Un copil foarte cuminte acasa isi poate da in petic la scoala...pentru tinerii simt unde li se permite si unde nu.
Cazurile in care un elev a batut un profesor sunt foarte rare, dar acum existant accesul la informatie stii si ceea ce fac cei de la mii de km..si atunci ti se pare ca sunt multe cazuri. In realitate cati stiti in jurul vostru profesori care bat copii sau elevi care bat profesorii, ca eu nu am auzit pe nimeni cunoscut vorbind de asta si toti colegii si prietenii mei au copii la scoala sau liceu...
Parca prea se exagereaza cu cat de slab este invatamantul si cat de prost educati copiii...
Elise spune:
tlaura,
Copiii au personalitatea in formare, cel care "conduce dansul" in clasa nu trebuie sa fie copilul. Profesorii sint in primul rind pedagogi. Nu esti in stare sa te controlezi, nu esti in stare sa-i controlezi nici pe ceilalti, nu esti in stare sa iti faci jobul.
Un om cu probleme de comportament nu are ce cauta in invatamint, este inapt profesional. Sa gaseasca altceva de facut, in care sa-si permita crize de personalitate. Cit timp esti profesor, trebuie sa faci fata copiilor in mod constructiv, nu distructiv. Nu poti, c'est la vie. Exista si alte moduri de a-ti castiga painea.
Asa am vazut si medici care au cedat nevos si au facut pacientii franjuri prin partile esentiale: pe aia i-a scuzat cineva?
Dara se enerveaza vreun pilot si da cu avionul de pamint, cu pasageri cu tot, e omeneste si de inteles?!
Daca iti pierzi rabdarea in mijlocul negocierilor si scoti clientul in suturi, te scuza cineva?
Exista tratamente, exista varianta pensionarii... sau, asa cum am mai spus, exista alte joburi... mai putin solicitante...
Elise & BBLisa
iula78 spune:
Mie mi se par conflictele de genul celui prezentat in videoclip, intre elevi si profesori, unul dintre efectele managementului catastrofal al sistemului nostru de inv. Fiecare dintre cei doi sunt pusi, uneori, in niste situatii oarecum limita pt ca, da, nu au alta varianta decat sa fie fata-n fata, cu voia sau fara voia lor. Vorbesc de situatiile in care profesorii sunt provocati, iar elevii abuzati. In rest, mania unora de a-i controla cu orice pret pe elevi, de a-i domina sau umili (uite cat de prost esti pt ca nu stii... vreo bazaconie) sau, invers, teribilismul elevilor de a demonstra cat de rebeli sunt sau ca pot rasturna raportul din clasa profesor- supunator/ elev- supus, ei, toate astea nu cred ca tin direct de sistem. Tin doar in masura in care sistemul ar trebui sa verifice normalitatea (sanatatea) acestui raport si sa consilieze ambii "combatanti". Ori statul doar verifica, si atunci trunchiat, iar consilierea ori nu se face ori se face tot de pe o pozitie dominanta- n-ati facut fata situatiei, o facem noi.
Pe scurt, amoga, inainte de a schimba sistemul ar trebui schimbate mentalitati, lucru f greu (si nu ma refer doar la cei mai in varsta, ci si la tineri). Dar si sa pornim cu acest bolovan la drum nu va duce spre destinatie. Asa ca, fiecare gest, atitudine, personala sau de grup, conteaza. Daca n-o facem noi, cine s-o faca? Statul ar trebui sa priceapa ca dragoste cu sila nu se poa'.
PS. Si eu am fost provocata de cateva ori de catre vreun elev cu ambitii de afirmare. Singurul lucru pe care l-am putut face a fost sa-mi mentin tonul cat de cat calm, sa numar pana la 10 si sa propun scaderea notei la purtare (care a fost anulata de director, caci elevul era in an terminal si ii era necesara nota la purtare maxima 
; asta intr-un caz) . Oricum nici scaderea notei la purtare nu mai impresioneaza pe nimeni. La fel, recunosc ca si eu am agresat fizic (putin, dar intentia conteaza) si verbal si atitudinal. De ce ? Pt ca asa am considerat la momentul ala ca ma pot face respectata. Stiu ca n-a fost solutia cea mai buna pt nimeni, de aceea, mai tarziu am schimbat-o. Dar deja asta ma priveste pe mine.
amoga spune:
quote:
Originally posted by Tonnia
Eu inteleg de acolo ca orice alternativa trebuie acreditata, deci nu faci tu cerere, se acrediteaza dupa toate rigorile unei forme de invatamant, mai intai trebuie sa existe adepti suficienti, nu stiu ce inseamna suficienti.
Care sunt rigorile unei forme de invatamint?
Oameni buni -- de cind ne nastem invatam. Fara nici o rigoare, fara nici o constringere, fara nici o aprobare. Invatam pentru ca vrem sa ne integram in mediul in care crestem si pentru ca suntem curiosi.
Asa ca de ce sa-mi trebuiasca mie aprobare de nu stiu unde ca sa-mi invat copiii dupa cum consider de cuviinta? Ar trebui sa fie invers: sa vina Statu' la mine sa-mi ceara voie sa-mi invete copilu', nicidecum sa ma oblige la asta.
Copiii apartin familiei, nu Statului! Sau sunt unii care se-ndoiesc de asta?
quote:
Originally posted by Tonnia
Amoga, da' tu esti in Canada inteleg, care-i oful tau personal?
Hai sa zicem ca inca mai am interese in Romania. E okay?
A.M.
Fomalhauti spune:
Stiu si eu? Pana la urma copiii nu sunt proprietatea nimanui, nici a parintilor si nici a statului.
Dar statul are si el niste....interese.
Off topic: De la o vreme ezit sa imi scriu parerile pe forum. Scriu si sterg. Am senzatia ca exista unele persoane care parca nu asteapta decat sa contrazica, sa iti faca praf parerea, sa dovedeasca faptul ca intr-adevar habar n-ai de nimic si....
Revin la topic. Hai sa renuntam la cuvantul "stat", sa ne referim la "societate". La inceput copiii sunt in grija familiei. Familia se ocupa de ei din toate punctele de vedere. Ii hraneste, ii spala, ii imbraca, ii educa. Totusi s-a constatat ca uneori, unele familii sunt incapabile de acest lucru. Si, in tarile civilizate, intervine societatea. (Si iar ajung la subiectele acelea unde este conflict pe aceasta tema: are societatea dreptul/obligatia sa se implice in cresterea/educatia/protectia unui copil sau nu are dreptul sa intervina in "problema familiei"? Dar o persoana particulara, are sau nu are dreptul acesta?)
Totusi, vine o varsta cand familia nu se mai implica in viata "copilului" - adica atunci cand acesta devine adult. Atunci copilul se desprinde de familia de origine, fie ca vrem, fie ca nu vrem si....depinde de societate. Traieste in societate, are anumite nevoi pe care familia de origine nu i le mai satisface - el trebuie sa isi cumpere mancare, haine si un acoperis deasupra capului. Poate fi bolnav, are nevoie, sa zicem, de o operatie, pe care societatea o plateste. In tarile civilizate niciun cetatean nu este lasat sa moara de foame, de frig sau de o boala care se poate trata. Societatea va plati pentru el. Dar si el trebuie sa plateasca pentru societate. Asa functioneaza lucrurile acum in tarile in care traim majoritatea dintre noi.
In aceste conditii cred ca societatea are dreptul sa se implice, la un moment dat, in educatia copiilor. As zice ca scopul este minimalizarea probabilitatii ca un anume individ sa ajunga "asistat social". Nu, poate nu trebuie sa se duca la o anume scoala. Dar trebuie sa primeasca o anume educatie minima. Adica societatea vrea sa se asigure ca un adult va avea un minim necesar de pregatire pentru a fi util societatii, pentru a putea functiona in societate. Poate la asta se refera notiunea de "acreditare" a unei scoli. Tu, ca parinte, poti fi de parere ca fiul tau e talentat si va ajunge un mare manelist si il dai in "ucenicie" lui X care il invata sa cante si atat. Dar copilul tau nu este talentat si nu va ajunge sa traiasca din manele. Si atunci societatea insista sa il invete altceva, sa scrie, sa citeasca, cum se numeste locul in care traieste si cam unde e situat si cum se numeau oamenii care au trait inaintea lui in acest loc. Sigur, "programa scolara" este discutabila (de fapt, cred ca este discutabila la infinit...), dar eu cred ca societatea, care are o obligatie fata de indivizii care o formeaza, are si niste drepturi asupra lor.
amoga spune:
quote:
Originally posted by Fomalhauti
Stiu si eu? Pana la urma copiii nu sunt proprietatea nimanui, nici a parintilor si nici a statului.
Ei bine, Statu' se comporta de parca ar fi copiii lui. Al'fel de unde-si aroga dreptu' asta de-a le dicta ce sa faca? Treci la scoala! Mars in armata! (Stiu, la obligativitatea asta s-a renuntat recent.)
Cit despre parinti -- sunt unii, putini, care se comporta cu copiii lor de parca ar fi vorba de niste saci de cartofi. Si sunt altii, cei mai multi, care pun interesele copiilor in fata si iau deciziile care-i privesc pe acestia (pe copii) in functie de interesele lor (ale copiilor), dupa cum se pricep mai bine (ei, parintii).
quote:
Originally posted by Fomalhauti
Dar statul are si el niste....interese.
Yep! Le spune taxe si impozite.
Interesu' Statului e sa te transforme intr-un platitor de taxe si impozite. Si, daca se poate, intr-unu' care nu comenteaza niciodata la deciziile sale.
Iar "educatia" (si cred ca ghilimele sunt necesare) e una din uneltele care s-a dovedit a fi foarte lucrativa in atingerea scopului asta. Pentru ca e mai usor sa prelucrezi un prunc de sase ani (sau trei ani, dupa cum isi inchipuie Adomnitei) si sa-i bagi in reflexe teama de autoritate, spiritul de turma, etc., decit sa faci acelasi lucru cu niste adolescenti sau adulti.
quote:
Originally posted by Fomalhauti
Hai sa renuntam la cuvantul "stat", sa ne referim la "societate". La inceput copiii sunt in grija familiei. Familia se ocupa de ei din toate punctele de vedere. Ii hraneste, ii spala, ii imbraca, ii educa. Totusi s-a constatat ca uneori, unele familii sunt incapabile de acest lucru. Si, in tarile civilizate, intervine societatea.
Okay. Si de la care prezumtie plecam? Eu nu vad decit doua:
(1) Aceea ca familiile, in general, au o buna grija fata de copii. Si-atunci recunosti drepturile familiei in ceea ce priveste deciziile referitoare la copii. Si faci citeva legi care sa trateze exceptiile.
Sau
(2) Aceea ca familiile, in general, nu sunt cele mai potrivite pentru copii. Si-atunci societatea (prin reprezentantii ei: Statu') preiau deciziile referitoare la copii. Si faci legi de genul celor cu obligativitatea scolirii.
quote:
Originally posted by Fomalhauti
Totusi, vine o varsta cand familia nu se mai implica in viata "copilului" - adica atunci cand acesta devine adult.
Nu tocmai. Multe familii continua sa se implice in viata copiilor deveniti adulti. Faptul ca au devenit adulti schimba doar "punctul de control" (majoritatea deciziilor vor fi luate de copiii-adulti) si responsabilitatea aferenta.
quote:
Originally posted by Fomalhauti
Atunci copilul se desprinde de familia de origine, fie ca vrem, fie ca nu vrem si....depinde de societate.
Iarasi putin incorect. Nu e dependenta -- e integrare in societate. Copilul devenit adult este un membru activ si --in caz fericit-- responsabil al comunitatii din care face parte. El nu doar ia de la societate, ci si da in schimb. Asa cum el depinde de serviciile oferite de altii (medici, avocati, soferi, etc.), asa sunt altii care depind de serviciile oferite de el (ce-or fi fiind astea).
quote:
Originally posted by Fomalhauti
In tarile civilizate niciun cetatean nu este lasat sa moara de foame, de frig sau de o boala care se poate trata.
Uff, nu stiu care tari le consideri civilizate, insa in ce ma priveste inca n-am trait in vreuna care sa faca precum spui.
quote:
Originally posted by Fomalhauti
Societatea va plati pentru el. Dar si el trebuie sa plateasca pentru societate. Asa functioneaza lucrurile acum in tarile in care traim majoritatea dintre noi.
Cum ziceam si mai sus, e un "give & take". Copilul-adult da ce poate societatii, si ia de la aceasta pe masura. Nicicare nu face o favoare celuilalt. E o balanta.
quote:
Originally posted by Fomalhauti
In aceste conditii cred ca societatea are dreptul sa se implice, la un moment dat, in educatia copiilor. As zice ca scopul este minimalizarea probabilitatii ca un anume individ sa ajunga "asistat social". Nu, poate nu trebuie sa se duca la o anume scoala. Dar trebuie sa primeasca o anume educatie minima. Adica societatea vrea sa se asigure ca un adult va avea un minim necesar de pregatire pentru a fi util societatii, pentru a putea functiona in societate.
La asa ceva ar trebui sa-i spuna "educatie cetateneasca" si-ar trebui sa contina elemente de genu': cine are drept de vot si cum si-l exercita, care-i organizarea administrativa, ce poti face in caz de conflict cu un alt membru al "cetatii", si poate inca vreo doua-trei subiecte similare. Si toate astea s-ar putea face in doua saptamini, nu-n 10-12 ani.
Integralele, conjugarea verbelor, istoria neamului si masivii Carpatilor Meridionali nu fac parte din nici un minim educational. Fac parte din imensitatea de cunostinte din care oricine n-are decit sa invete ce, cind si cit vrea. La fel cum tot de-acolo fac parte si criptografia, limba spaniola, cultura aztecilor, baletul sau pianul.
Si-apropo de scopu' societatii -- eu cred ca nu e (sau cel putin n-ar trebui sa fie) acela de a minimza costurile (i.e. fara asistati social); ci, mai degraba, acela de a maximiza gradul de libertate a fiecaruia dintre membrii ei.
Sau, cel putin, asa vad io lumea...
A.M.
amoga spune:
quote:
Originally posted by tlaura
Io nu stiu, pana acum s-a dezbatut cazul numai din punctul de vedere al elevilor si al parintilor! Dar haideti sa ne punem si in locul profesorilor.
Sigur. Daca se simt depasiti de cerintele meseriei n-au decit sa-ncerce altceva. Eventual boxul profesionist.
quote:
Originally posted by tlaura
[...] dar, in filmuletul despre care e vorba, si atitudinea elevului e mai mult decat obraznica, tupeista, golanista, smechera, sau cum vreti voi sa-i spuneti.
Oare am vazut acelasi www.youtube.com/watch?v=Z8T-_CfMoBU" target="_blank">filmulet?
quote:
Originally posted by tlaura
E posibil oare, un tanar (ca sa nu-i spun altfel) sa se comporte asa cu un cadru didactic?
Adica, sa-si permita tinaru' in cauza sa pareze pumnii cu ceafa, palmele cu obrazu' si loviturile de picior cu tibia? Eu unu' clar nu m-am asteptat la atita toleranta din partea lui.
quote:
Originally posted by tlaura
E posibil sa se mnifeste asa cu orice persoana mai matura si evident situata ierarhic mai sus din toate punctele de vedere?
Ierarhie? Ia sa vedem: profesorul este platit de copil (prin parintii acestuia, via impozite). Profesorul are un contract semnat (in care-mi inchipui ca scrie ca n-are voie sub nici o forma sa foloseasca violenta fizica).
Maturitate? La cine? La o isterica care loveste?
quote:
Originally posted by tlaura
Cum adica eu il aduc la scoala sa mi-l educati?
Nu pentru asta il duci? Da' pentru ce atunci?
quote:
Originally posted by tlaura
dar parintele ce face?
Ce-i spune legea: isi preda copilu' la poarta scolii.
quote:
Originally posted by tlaura
sau ce a facut pana la varsta aceea?
Treaba lor ce-au facut; daca scolii nu-i convine n-are decit sa nu accepte "clientu'".
quote:
Originally posted by tlaura
Eu tot mai cred ca educatia se primeste in familie, se completeaza la scoala e adevarat, dar totusi la scoala il duc ca sa invete alte lucruri, nu sa mi-l educe!
Hmmm... imi pare ca tre' sa ne-ntelegem mai intii asupra a ce intelegi prin "educare" si ce prin "invatare". Pentru mine, invatat e ceea ce faci pentru a te educa.
quote:
Originally posted by tlaura
Asa ca inainte sa fiti atat de vehementi cu atitudinea profesorilor, uitati-va putin si la elevii care provoaca asa ceva; da, stiu, ei au ca scuza faptul ca sunt adolescenti!
Aiurea! Au ca scuza faptu' ca nu i-a intrebat nime' daca vor sau nu sa fie acolo, in clasa aia; daca vor sau nu sa fie plictisiti de monologurile profesorilor; daca vor sau nu sa fie testati in nestire de parca ar fi niste cobai de laborator; daca vor sau nu sa-si petreaca timpul ala in care nu sunt fortati sa stea intre cei patru pereti ai scolii facind, ce oare?, teme pentru a doua zi.
Pe scurt, au ca scuza faptul ca interesele si pasiunile lor sunt ignorate complet si la modul cit se poate de rigid de niste persoane ce-si asuma o autoritate pe care nu au cistigat-o niciodata.
A.M.