adoptie
Raspunsuri - Pagina 3
irina_ina2000 spune:
Noi am fost poate mai norocosi si poate si mai inconstienti in tot ce am facut.Cand a aparut Alex aveam doar o cerere in care ceream sa obtinem atestatul de familie apta de adoptie si cu mentiunea ca dorim efectiv un copil parasit.Dupa o luna si jumatate am fost anuntati ca este un copil abandonat in spital si daca vrem sa-l vedem.Am fost , ne-a incantat de prima data si am decis il luam acasa indiferent de ce va fii in viitor( mai ales ca era 23 decembrie).Masura prin care il luam acasa insa era de incredintare si atat, debea de acum urma sa incepem actele .Dar am riscat si l-am luat acasa ca sa nu mai aiba parte de alte institutii si sperand ca nu o sa apara nimeni intre timp sa-l ceara inapoi.Asa a fost , totul e bine de acum asteptam raspunsul final de la Comitetul Roman pentru Adoptii ca sa puetm intra in Tribunal pentru legalizarea adoptiei.Nu regretam pasul facut , nu ne pare rau ca nu am vazut mai multi copiii.Sper ca fiecare dintre voi care a hotarat sa faca acest pas sa aiba parte de tot ce e mai bun si sa fie recompensat macar asa daca altfel nu s-a putut.
Irina
ginake spune:
Bună.
E plăcut să vezi că nu ești singura pe lume care a făcut un pas important în viață, atât pentru familie cât și pentru un suflețel nevinovat.
Acum fac pe lupul moralist, spun cuvinte prea mari.
Adevărul e că am fost mult timp împotrivă, chiar prea mult timp, mi-a fost frică că nu o să mă descurc, îmi e și acum frică de momentul adevărului și m-am încăpățînat să am copilul meu.
Nu s-a putut. Și așa că în 9 feb.1999 m-am lasat dusă de val la DPC să văd niște copii. Ne-am îndrăgostit pur și simplu de Tudorel, un băiețel de 1 an și două luni, care dacă îl luai în brațe se lipea de tine cu totul. La o lună l-am luat acasă. Așa a intrat bucuria în casa noastră.
De atunci au început drumurile regulate la DPC pentru definitivarea actelor. Noi nu am fost așa norocoși, a durat destul de mult.Am avut "nervii" tari doi ani și jumătate, timp în care am trecut prin toate fazele de la încredințare la adopție + procesul de abandon.
Vă pup.
Daria spune:
quote:
Originally posted by ginake
Bună.
E plăcut să vezi că nu ești singura pe lume care a făcut un pas important în viață, atât pentru familie cât și pentru un suflețel nevinovat.
Acum fac pe lupul moralist, spun cuvinte prea mari.
Adevărul e că am fost mult timp împotrivă, chiar prea mult timp, mi-a fost frică că nu o să mă descurc, îmi e și acum frică de momentul adevărului și m-am încăpățînat să am copilul meu.
Nu s-a putut. Și așa că în 9 feb.1999 m-am lasat dusă de val la DPC să văd niște copii. Ne-am îndrăgostit pur și simplu de Tudorel, un băiețel de 1 an și două luni, care dacă îl luai în brațe se lipea de tine cu totul. La o lună l-am luat acasă. Așa a intrat bucuria în casa noastră.
De atunci au început drumurile regulate la DPC pentru definitivarea actelor. Noi nu am fost așa norocoși, a durat destul de mult.Am avut "nervii" tari doi ani și jumătate, timp în care am trecut prin toate fazele de la încredințare la adopție + procesul de abandon.
Vă pup.
Gina, cum v-ati acomodat acasa? - ca bebe era destul de mare. Si as mai vrea, daca poti sa-mi dai mai multe detalii despre procesul de abandon. Cit a durat? Daca s-au prezentat parintii, sau nu. Cum a decurs la voi? Iti multumesc mult de tot pentru ajutor si sa va bucurati de Tudorel cit puteti voi de mult.
Gina
qsar spune:
Astazi am fost cu Dinu la comisie la DPC pentru Avizul favorabil (incredintarea definitiva)... Mai avem doar apobarea Autoritatii Nationale, instanta si certificatul de nastere... Pana in toamna il "inmatriculam". Dar astea sunt numai amanunte si hartoage.
Dinu a fost intr-o mare forma si, din brate de la tac'su, s-a strambat si a zambit la comisie de le-a naucit pe cucoane. Mare amorez, baiatu' mamei...
Q (Gabriela, mama lu' Dinu)
karula spune:
Sa fie intr-un ceas bun madame Q! Sa va traiasca flacaul si sa va bucurati unii de altii in familia voastra speciala pana la adanci batraneti! Va meritati din plin fericirea.
karula
dede spune:
Q., felicitari! 
Si mult succes celorlalti, ca se poate!!!www.desprecopii.com/forum3/icon_smile_evil.gif" border="0"> DeDe
qsar spune:
quote:Multumesc pentru raspuns, karula!
Originally posted by karula
Sa fie intr-un ceas bun madame Q! Sa va traiasca flacaul si sa va bucurati unii de altii in familia voastra speciala pana la adanci batraneti! Va meritati din plin fericirea.
karula
Noua ne place sa credem ca suntem o familie obisnuita. Nu vedem in adoptie vre-un gest extraordinar ci un lucru firesc.
Multumesc DeDe.
Q (Gabriela si bb Dinu)
danielac spune:
Q, felicitari si sa se finalizeze cu bine adoptia!!!
La noi a fost totul ok, am mai povestit in alt subiect, Diana e o fetita superfrumoasa si super inteligenta, toata lumea o admira. Am vazut-o cand avea 3 saptamani si am luat-o acasa cand avea 3 luni fix. Si azi face 1 an si 9 luni!!!
La noi totul s-a incheiat si acum e a noastra si cu acte!!!
Sper sa fie la fel de frumos la toti!!!
Si mult curaj si nu stati prea mult pe ganduri sau pe analizat!!!
Dana si Diana-Maria http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=diana+nou&mid=201&cid=1072
paginuta personala:
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=danielac
gabid spune:
Va admir si va stimez pe toate!Sunt familii care inloc sa adopte un bb prefera un caine.Pe acestia ii condamn.Curand sant sigura ca o sa uitati ca'i infiat.
Va pup,
Gabi.