Crestinism de mici !
Dragi mamici si dragi tatici , va recomand o viata de crestinism autentic alaturi de copilasii vostri.
1. Discutati zilnic cu copilul dumneavoastra despre experientele lui personale cu Dumnezeu.2. Indemnati – va zilnic copilul sa caute rezolvarea celor mai mici probleme prin rugaciune.
3. Discutati zilnic despre importanta unei inimi curate .
4. Rugati-va cel putin o data pe zi impreuna cu copilul dumneavoastra .
5. Faceti-va liste de rugaciuni pe care sa le parcurgeti impreuna cu copilul inainte de a va ruga.
6. Invatati-va copilul sa se roage pentru lucruri concrete , nu la general .
Procedand astfel o sa fiti feriti de multe necazuri si binecuvantati de Dumnezeu.
Raspunsuri
moto spune:
Draga Toni eu cred in Dumnezeu...dar.... as prefera sa-i spun copilului meu povesti de copii basme si sa-i povestesc intamplari reale din viata de zi cu zi dar faza cu "inima curata" m-a dat gata... ce copilul nu are inima curata?si la o adica daca il bate cineva el sa inceapa sa se roage,,,,,nu in nici un caz ....eu o sa invat sa-si spuna o rugaciune ,doua inaite de culcare si cam atat.....o sa mergem la biserica de Pasti si Craciun si asta este ....parerea mea Delia si bb-ul Sebastian
qsar spune:
Draga Toni,
In primul rand, bine-ai venit pe forumul DC.
Imi cer iertare daca raspunsul meu te va necaji, pentru ca eu am o opinie diferita despre modul in care un copil poate fi indrumat sa se apropie de Dumnezeu - pe calea iubirii, a blandetii, nu printr-un program de "instructie" in sase puncte.
Te rog sa ma crezi, nu-ti raspund dintr-un impuls de moment. Am citit mesajul tau de cateva ori, am incercat sa-l inteleg si sa-mi formulez un punct de vedere coerent - fara intentii polemice.
Daca ai sa urmaresti cu mai multa atentie subiectele de pe forum, vei descoperi ca exista discutii (multe si serioase) pe aceasta tema. Iata numai un exemplu (primul pe care l-am gasit la o cautare "grabita"):
http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=1464&SearchTerms=,In,fiecare,zi
Cat despre mesajul tau, este, dupa parerea mea cam... impetuos si intransigent.
Nu comentez "va recomand" (da' nu-i cam dur?) insa chestia cu "crestinism autentic" mi-a atras atentia pentru ca pe forum sunt persoane de religie crestina de diverse confesiuni, dar si persoane de alta religie care s-ar putea simti lezate - si atunci, cum ramane cu iubirea de aproapele nostru? (Eu sunt ortodoxa dar nu o practicanta ferventa. Am, daca vrei sa-i spui asa, o relatie personala cu Dumnezeu.)
De dragul dezbaterii, as drea sa-mi explici mai in detaliu punctele doi si sase pentru ca ma tem ca n-am inteles exact ce vrei sa spui:
"2. Indemnati – va zilnic copilul sa caute rezolvarea celor mai mici probleme prin rugaciune." - Adica "Da Doamne sa gasesc castraveti cu zece mii la piata?" sau "Da Doamne sa nu ma asculte astazi la mate'?"
"6. Invatati-va copilul sa se roage pentru lucruri concrete , nu la general." - Asta chiar ca n-am priceput. N-oi fi eu bisericoasa da tot stiu ca exista rugaciuni de salva care dupa mine sunt de ordin general... sau ma insel. Si mai sunt rugaciunile de multumire despre care nu ai pomenit nimic.
Iti postez si capitolul meu preferat din biblie:
quote:
INTAIA SCRISOARE CATRE CORINTENI A SF. AP. PAVEL - Capitolul 13
De as grai in limbile oamenilor si ale ingerilor, iar dragoste nu am, facutu-m-am atama sunatoare si chimval rasunator.
Si de as avea darul prorociei si tainele toate le-as cunoaste si orice stiinta , si de as avea atata credinta incat sa mut si muntii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
Si de as imparti toata avutia mea si de as da trupul meu ca sa fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseste.
Dragostea indelung rabda;dragostea nu pizia o pauzaste, nu se lauda, nu se trufeste.
Dragostea nu cauta ale sale, nu se aprinde de manie, nu gandeste raul.
Nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar.
Toate le sufera, toate le crede, toate le nadajduieste, toate le rabda.
Dragostea nu cade niciodata.Cat despre prorocii-se vor desfiinta; darul limbilor va inceta; stiinta se va sfarsi;
Pentru ca in parte cunoastem si in parte prorocim.
Dar cand va veni ceea ce e desavarsit, atunci ceea ce este in parte se va desfiinta.
Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, judecam ca un copil; dar cand m-am facut barbat, am lepadat cele ale copilului.
Caci vedem acum, ca prin oglinda, in ghicitura, iar atunci, fata catre fata; acum cunosc in parte, dar atunci voi cunoaste pe deplin, precum am fost cunoscut si eu.
Si acum, raman acestea trei:credinta, nadejdea si dragostea. Iar cea mai mare dintre acestea este DRAGOSTEA.
As mai avea o rugaminte: ai putea sa modifici in profilul personal "Hobiuri: crestinismul"? Poate ar fi mai potrivit sa-ti marturisesti credinta la "Bio" (biografie) ca pe o chestie structurala nu ca pe un hobbi
Inca o data, imi cer iertare daca te-am suparat sau tuburat,
Cu drag,
Q (Gabriela si BB Dinu)
cristina73 spune:
quote:
Originally posted by moto
Draga Toni eu cred in Dumnezeu...dar.... as prefera sa-i spun copilului meu povesti de copii basme si sa-i povestesc intamplari reale din viata de zi cu zi dar faza cu "inima curata" m-a dat gata... ce copilul nu are inima curata?si la o adica daca il bate cineva el sa inceapa sa se roage,,,,,nu in nici un caz ....eu o sa invat sa-si spuna o rugaciune ,doua inaite de culcare si cam atat.....o sa mergem la biserica de Pasti si Craciun si asta este ....parerea mea Delia si bb-ul Sebastian
neamtu
Delia, exact aceeasi parere si atitudine am si eu, subscriu deci la cele spuse de tine
numai bine
cristina73
lilib72 spune:
Eu sunt de aceeasi parte cu Gabriela, nici eu n-am inteles deloc pct.6, poate vrei sa revii cu amanunte sa ne lamurim si noi, toni.
lili& bb daria
ginutaC spune:
Pe Ralu(2ani si jumatate)am convins-o sa doarma singura in camera cind i-am pus o iconita cu Isus pe scaun linga pat.In iconita Isus sta in genunchi si se roaga.Acum se roaga si ea la culcare:"Doamne-Doamne fa-ma male si muloasa si cuminte,si ai grija de...."Si aici insira tot ce ii pica sub ochi:si mami,si tati,si bb din burtica lui mami,si biberonul,si papusile cu care doarme...Ma topesc cind o aud.
Eu cred in Dumnezeu,si eu ma rog.Cred ca e bine sa vorbesti cu copilul si sa-i explici ca e cineva acolo sus care ne iubeste.Dar cum pui tu problema,draga toni,parca ar suna a adventism.Te rog sa nu te superi pe mine,nu o spun cu rautate,dar in liceu aveam o colega care stia toata biblia pe dinafara,nu spun ca era ceva rau in asta,din contra,dar noi ceilalti eram considerati pagini.
Iar la punctul 6:eu stiam ca de fapt lui Dumnezeu nu trebuie sa-i ceri nimic,El stie ce ne trebuie fiecaruia dintre noi si ne da cit putem sa ducem.Nu zic ca eu respect ce am scris mai sus:de fiecare data cer sanatate pentru familia mea si alte lucruri care pentru mine au importanta.
Nu trebuie liste cu rugaciuni.Orice ai spune,daca crezi cu adevarat,Dumnezeu te asculta.
Si inca ceva,cred ca in primul rind trebuie sa multumim si apoi sa ne rugam.
si nu in ultimul rind 'Bine ai venit pe forum!'
Nicoleta spune:
Draga Ginuta,
Fetita ta este o dulcica. Si eu imi voi invata copilul sa se roage seara.
Nicoleta.
adriana spune:
Eu cred ca toni a spus un adevar: noi, care suntem crestini (ceilalti, de alte credinte, pot trece peste mesajul asta, nu?) ar trebui sa ne educam copii in spiritul credintei ortodoxe.
Nu cred ca a jignit pe nimeni, nu a bagat pumnul in gura
Ar fi frumos ca cei care au de gand sa faca asta in viata copilului lor, sa scrie aici.
De refuzuri si relatii personale cu Dumnezeu cred ca e plina lumea, crestinii au inceput sa fie o raritate
toni spune:
Draga qsar , vreau sa-ti precizez chiar daca nu este important ca eu sunt ortodoxa , iar ortodoxia , dreapta credinta este o religie de trait nu de practicat .Ne dorim foarte multe de la Dumnezeu si cerem pentru asta , dar de multe ori o facem cu tupeu , fara a oferi nimic in schimb , si mai si gradam problemele noastre in mici si mari .Iar Hristos spune undeva ca daca nu suntem credinciosi in cele mai mici lucruri , cum am putea sa fim in cele mari.Daca eu personal consideram capretul castravetilor este o problema i-as fi pus pe copii mei sa se roage pentru asta , dar eu ii indemn sa se roage in primul rand pentru a fi crestini adevarati , capabili sa traiasca dupa Cuvantul lui Dumnezeu , prin credinta.Tu mi-ai vorbit despre dragoste si mi-a placut citatul tau , iar in scriptura spune ca Dumnezeu este Dragoste .Cum am putea sa fim noi iubitori fata de cei de langa noi daca nu-L cunoastem pe Dumnezeu ?Iar eu imi doresc din tot sufletul sa-i cresc pe copii mei in asa fel incat sa-L cunoasca pe Dumnezeu ca un Tata iubitor asa cum spune rugaciunea Tatal nostru.
In speranta ca nu am intrat intr-o polemica nefolositoare , cu tot respectul , astept sa-ti impartasesti opiniile.
qsar spune:
Am ezitat inainte de a posta un raspuns... Opiniile mele ar putea ofensa si cand in dicutie este un subiect atat de sensibil riscul este cu atat mai mare. Imi cer iertare de la bun inceput celor care ar putea fi deranjati de punctul meu de vedere. Am ales totusi sa raspund dintr-o elementara politete fata de Toni, care a deschis acest subiect. Intentia mea nu este sa polemizez, nici sa-mi "flutur" parerile ca pe niste stindarde. Este o simpla expunere deci, va rog, nu-i dati mai multa importanta decat are in realitate.
Cum una dintre datoriile unui crestin este marturisirea credintei, (cel putin eu asa stiu), sper ca nu gresesc exprimandu-mi opiniile, nu impunandu-le. Pe de alta parte, incerc sa inteleg si sa respect celelalte puncte de vedere, ale oricarui om, de orice religie, pentru ca nu as indrazni sa ma consider mai presus de un seaman al meu. Asta nu inseamna ca as fi ca o frunza in vant, osciland intre diverse practici religioase, credinte, biserici.
Da, Toni, crestinismul (ca orice alta religie) este o traire nu o practica. Totusi, din punctul de vedere al BO, neparticipand la Sf. Liturghie, neindeplinind Sfintele Taine (spovedania, impartasania etc.) si netinand posturile randuite, nu ma pot numi ortodox. De aici si ezitarea mea in a-mi declara apartenenta la BO.
Toni spunea :"Cum am putea sa fim noi iubitori fata de cei de langa noi daca nu-L cunoastem pe Dumnezeu ?" Oare este valabila si reciproca: "Cum am putea sa ne apropiem de Dumnezeu daca nu-i iubim pe cei de langa noi... pe toti."
Adriana, imi cer iertare daca mesajul meu te-a suparat atat de tare incat sa merit o judecata atat de... intransigenta.
Q (Gabriela)
Dava spune:
As veni si eu cu o parere. Cred ca e bine pentru copii sa stie ca Dumnezeu exista, ca e prietenul lor cel mai bun si ca ii iubeste mai mult decat oricine pe aceasta lume. Viata ofera si momente mai grele, cand omul se simte "descoperit" si atunci are nevoie de sprijin sufletesc... sunt momente cand fiecare ramane singur pe "pista de alergare", indiferent cate persoane care il iubesc sunt in jurul lui (mai ales mamicile sau viitoarele mamici stiu ele ce vreau sa spun). Atunci, gandul ca, totusi, Dumnezeu este alaturi si te poate ajuta mai mult decat oricine inseamna foarte mult.
In copilarie se pune baza echilibrului emotional al viitorului adult si, cu cat omul este mai "blindat" in copilarie din punct de vedere emotional, cu atat ii va fi mai usor sa treaca peste greutati cand va fi matur.
Pentru cine crede si simte ca Dumnezeu exista, eu as crede ca e foarte bine sa se insufle acest lucru copiilor - rau nu le poate face.