Ma sperie gandul de a fi gravida!
Raspunsuri - Pagina 3
PrInTeSs2_ spune:
quote:
Originally posted by lilib72
Draga mea,
Parerea mea este ca sarcina difera de la o femeie la alta, uneia ii este rau alteia nu, poti avea o depresie dupa nastere sau nu (eu am avut o depresie dupa nastere dar totul s-a dus, sunt o mamica fericita acum).
Un singur lucru este esential, sa-ti doresti acest copil si sa fii pregatita sufleteste pt. a-l aduce pe lume.
Toate cele bune.
Poti sa imi explici si mie cum a fost depresia ta si cum ai reusit sa treci peste ea daca nu cer prea multe.
Multumesc anticipat.
PrInTeSs2_ spune:
quote:
Originally posted by Alisa
Hei,
Eu una te inteleg, acum sunt o gravida in 22 saptamani, imi doream copilul dar mi se parea tare ciudata chestia cu sarcina. Eu cred ca este un pic mai greu pana te obisnuiesti cu ideeea si pana il vezi (macar la eco) si dupa aceea totul se schimba, te gandesti mai mult la el si mai putin la tine, parca prinzi mai multa curaj sa faci fata schimbarilor care apar.Schimbari exista in toate sensurile, fizic, psihic, relatia cu ceilalti dar eu zic ca sunt in bine si ca este importanta sa te bucuri de perioada asta si sa nu iti faci atatea probleme, toate se rezolva.
Si eu ma crizam ca nu imi stiu corpul, ca nu stiu ce simt, ii agasam pe toti de parca mi se termina lumea cu sarcina dar cu timpul am prins curaj, ma smt bine in pielea mea (cred ca si bebe la fel).
Iti doresc curaj, rabdare si ai sa vezi ca totul va fi bine.
Iri recomandat o carte haioasa foc despre sarcina, cu un tonus extraordinar, o gasesti pe www.librariilehumanitas.ro la categoria carti practice si se numeste "Cel mai simpatic ghid de sarcina".
Iti prezinta lucrurile cum sunt in realitate si nu numai in varianta romantata, cu norisori de fericire, fluturi in stomac si multe alte chestii.
Sa ai parte de o sarcina sanatoasa si frumoasa!
Esti o dulce iti multumesc si sanatate in continuare tie si la cel macut!
PrInTeSs2_ spune:
quote:
Originally posted by tanu
Salut!
eu am ramas insarcinata intr-o perioada foarte aglomerata pentru mine: facultate, serviciu, etc. Am nascut in anul III de facultate, pe 1 iunie, deci in perioada examenelor.Mi-am dorit o fata foarte mult, dar am nascut un baiat. Mi-a fost foarte greu la inceput, caci nu ma ajutat nimeni, dar am terminat si facultatea, m-am dus si la serviciu, iar acum sunt cea mai fericita mamica si sunt asa de mandra cand ies cu puiul la plimbare!
Iti urez sa ai puterea sa depasesti aceste momente, caci ai sa vezi ce frumos este sa fii mamica!
Bafta!
p.s: eu nu am suferit de depresii dupa nastere, pentru ca nu am avut timp nici sa ma gandesc.
Felicitari cum ai putut face atatea lucruri, vezi asta e o alta problema la care ma gandesc dupa ce il am pe bb cum mai merg la lucru si sa il las acasa
alt gand plus ca eu sunt plecata de langa mama, am plecat departe ca nu mi-a fost bine la mama acasa.
PrInTeSs2_ spune:
quote:
Originally posted by Laura Takacs
Sunt la a doua sarcina si pot sa-ti spun ca il doresc pe bebe la fel de mult ca si pe primul. A fii mamica e cea mai mare fericire din viata mea, a da nastere a fost sublim (cu epidurala, bineinteles) pt mine. Niciodata nu m-as fii simtit implinita daca nu aveam copil. Sunt femei care fac sacrificii extraordinare- ma refer la cele care cu greu tin sarcina si trebuie sa ia medicamente si sa stea in pat pe toata perioada, dar o fac pt ca a fii mama e cea mai mare satifactie. Cele noua luni trec, chiar daca ai dificultati (si eu am avut iminenta de avort pe toata perioada primei sarcini), apoi vine partea frumoasa. Eu n-am avut depresie, cred ca depinde si de firea femeii, iar daca esti nevoita sa te descurci singura nici nu mai ai timp sa te ganesti la depresie. Sarcina si bebe l-au schimbat pe sotul meu complet, a devenit mai atent, mai apropiat, mai saritor, i-a "muiat" sufletul, sa nu-l recunosc!
Sa sti ca ai dreptate, e un dar sa poti avea copii fara alte sacrifici tratamente, medicamente.....si sa sti ca si eu o sa trebuiasca sa ma descurc singura poate nici nu o sa ma timp sa ma gandesc la depresie.Dar sper sa nu fiu nervosita si sa il iau pe sotu la o partida
.Pupici si sanatate.
PrInTeSs2_ spune:
Va multumesc la toate si sunteti grozave ma bucur ca v-am descoperit daca ati sti ce bine ma simt cu voi aici si parca privesc punctul asta de vedere vedere.
Va pupicesc si va multumesc la toate
.
pisi_ella spune:
Buna! Am o fetita de 2 luni si 9 zile, o cheama Emma-Andreea si e lumina ochilor mei...Sa-ti descriu in cuvinte cum e sa fii mama si ce sentimente te incearca?!...N-as putea, pentru ca nu exista cuvinte care sa exprime fericirea si multumirea sufleteasca ca ai adus pe lume un pui de om...Numai o mama ma poate intelege...Nu pot sa-ti explic in cuvinte cum e sa fii mama, asta se simte cu sufletul si cu inima...Iti spun doar ca n-am mai trait ceva mai frumos, mai intens, mai tulburator...pana acum. Si sa-ti mai spun ceva: pana acum am trait degeaba! Ma intelegi? DEGEABA!!! Asta simt acum...ca pana a o avea pe Emma, traiam fara un scop, fara un tel...adevarat...Acum insa, simt ca nu mai traiesc degeaba...si ca am in viata un scop cat se poate de nobil: sa o cresc pe Emma...sa o ingrijesc...sa o ajut sa faca ceva in viata...Poate ca nu poti intelege in totalitate...O sa ma intelegi cand o sa fii mama...
In ceea ce priveste sarcina, a fost, si ea, un episod frumos din viata mea...Tot asa, te incearca niste trairi unice...Tot asa, trebuie sa traiesti, sa SIMTI, ca sa intelegi...
In ceea ce-l priveste pe sot, nu te ingrijora...Se schimba, insa se schimba in bine! Bineinteles ca relatia voastra nu va mai fi la fel ca inainte! Nici nu are cum sa mai fie...Va fi insa mai frumoasa, mai tumultoasa, mai completa...Copilul va va apropia cum nici nu-ti inchipui...Veti simti amandoi marea bucurie de a fi parinte...si marea responsabilitate pe care v-ati asumat-o...Si atunci veti simti ca TRAITI, CU ADEVARAT!!!
qsar spune:
quote:
Originally posted by PrInTeSs2_
Nici nu vreau sa ma gandesc la infiere cind Dumnezeu mi-a dat darul asta de a putea avea copii, cred ca nu e acelasi lucru infierea cu nasterea.Dar mai era o chestie pe care am auzit-o dupa nasterea unui copii sotul se schimba. El isi doreste mult un copil acuma insa oare cum va fi dupa aceea.
Q (Gabriela si bb Dinu)
ochinegri spune:
quote:
Originally posted by PrInTeSs2_
Va multumesc la toate si sunteti grozave ma bucur ca v-am descoperit daca ati sti ce bine ma simt cu voi aici si parca privesc punctul asta de vedere vedere.
Va pupicesc si va multumesc la toate
Draga PrInTeSs2,
nu-ti poti imagina cum e sa fii mama, dar pot sa-ti spun ca eu sunt alt om. Nimic nu mai e la fel. Imi iubesc copilul atat de mult incat mi-e dor de el si cand e cu mine.
Nu mi-e clar de ce ti-e frica, oricum e o frica de necunoscut, dar totul sper sa fie bine pt. tine!
O mama.
coral spune:
Am 32 de ani si nu pot spune ca am o viata super, dar sunt o viitoare mamica. Nu cred ca mi-a fost vreodata frica sa ramin insarcinata singura mea problema e ca bebelusul sa fie intreg si sanatos.
Cind ma uit in jurul meu si vad atitia oameni si copii prind coraj, toti au avut o mamica si au fost nascuti...
Apropo de copii infiati, daca nu puteam avea copii sa stii ca ma gindeam cu tot sufletul sa infiem, a avea grija de un suflet si a-l face OM este cea mai mare realizare.
Daca nu ai un copil si nu ai in preajma ta animalute pe care sa le iubesti si sa le faci viata buna, daca nu ai sadit un pom si daca nu ai udat macar o floare viata asta e tare searbada, dupa parerea mea.
Te pup si intra in noua etapa din viata ta cu sufletul deschis si plina de curaj, nici nu stii cita dragoste si intelegere poti darui.
Esti o mare norocoasa ca poti avea copii.
There is a difference between knowing the path and walking on it.
Chanty spune:
PRINTESS, tot ce iti pot spune e ca sa faci cum simti tu, nu dupa cum spun cei din jurul tau sau chiar sotul tau. El isi doreste copii, dar tu esti in "two minds about it".....ai motivele tale pentru care nu simti complect ca vrei un bb ACUM. La virsta ta nici eu nu ma gindeam sa am copii indiferent cit de mult a insitat sotul...Eu cred ca hotarirea de a avea un bb e suprema tuturor necunoscutelor (ce si cum v-a fi, cum v-a fi sarcina, toxica sau ushoara, daca vei intra sau nu in depresie?). Deci cind e sa simti ca esti devotata suficent si dorinta e arzatoare sa ai bb vei pune la o parte toate scuzele si vei inceta anticonceptionalele.
Nu uita insa ca daca esti pe pill tb sa faci pauza de 3 luni inainte de a ramane insarcinata! Daca esti hotarita sa ai bb consulta un doctor, iti va explica cit timp e necesar sa iesi 'safe' de pe anticonceptionale, de asemenea sa iei folic acid cu 3 luni inainte si 3 luni dupa conceptie, despre alimentatie si nutriente!
Iti tin pumni ca hotarirea ta sa fie din suflet!
Pupici,
C. si bobocel in burtica de 28 saptamini