LMA!Fulguleti de noiembrie-decembrie 2006 (126)

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 17

danutz spune:

Anul trecut exact pe timpul asta vedea lumina zilei (sau mai bine zis a noptii) Rares Andrei, minunea mea mult asteptata! Si fiindca azi iubitul meu copil implineste primul anisor din viata lui, tin sa va impartasesc povestea noastra:
Prefata
Decembrie 2003- eu si sotul meu, cu care eram impreuna de aprox 10 ani, ne separam. Motive? Faptul ca nu-si dorea copii in primul rand, ca ma mintea sistematic si ca notiunile noastre despre ce insemna ‘familia’ erau total diferite.
Septembrie 2004- in sfarsit depun dosarul de divort. Am 32 de ani si multe regrete. Urmeaza un proces de divort scurt si unul de partaj inebunitor, absurd si urat.
Iulie 2005-se pronunta in sfarsit partajul, in urma caruia raman cu apartamentul dar datoare lui cu o suma(mare cam cat o masina) pe care eram obligata sa i-o achit in max un an. Dar rasuflu usurata ca pot in sfarsit sa-mi vad de viata mea.
August 2005 aflu ca am si eu aceeasi boala genetica ca si mama si fratele meu-rinichi polichistici, probabilitate 50% de transmitere la urmasi.
Praga Revelion 2005-2006. In noaptea dintre ani stau la masa cu prietenii si fiecare spune ce-si doreste pentru anul urmator. Eu zic ca-mi doresc un copil!
Sarcina
28 martie 2006, ora 6 dimineata. Testul de sarcina arata 2 liniute. Ma apuca plansul instant, pe de o parte de fericire si pe de alta parte de anxietate, fiindca cu ‘impricinatul’ aveam o relatie pasagera care data cam de 5-6 luni.
Ecografia de 6-7 saptamani, ‘Impricinatul’ afla ca va fi tata si cade pe canapeaua din sala de asteptare socat. Socul avea sa-l mai tina inca 2 saptamani, timp in care eu imi vedeam de viata mea inainte, fara sa ma intereseze daca el va vrea sau nu sa faca parte din viata samburelului din burtica.
Incep varsaturile, ametelile, lesinurile, starea de rau general. El se muta cu mine si incepem Odiseea sarcinii impreuna.
Saptamana a 9 a-incep sa sangerez, ajung fuguta la doctor care ma ‘linisteste’ cu diagnosticul ‘iminenta de avort ’. Tratament cu utrogestan si repaus la pat. De unde atata repaus ca pe mine nu ma scuteste nimeni de munca!!! Insa renunt la a mai face orice altceva decat de a fi carata cu masina peste tot (bariera de timp de stat in masina fara sa vomit era 20 minute) si de a sta cu dosul ori pe scaun la birou ori in patul de acasa.
La 13 saptamani, ajung noaptea la urgenta cu dureri cumplite de rinichi. Diagnostic-colica renala. Restul sarcinii raman sub supravegherea unui urolog (mare om mare caracter), insemnand analize si ecografii lunare. Plus vomatul de nenumarate ori pe zi ma aduc incet dar sigur pe calea disperarii.
Rezultatul analizelor de sange ma baga si mai rau in sperieti. TSH-ul e extrem de mic, primesc trimitere la endocrinolog, alta ecografie, alta minune: ‘ gusa polinodulara si hipertiroidie’ din cauza sarcinii nu se recomanda nici un tratament.
Urmeaza o ecografie cand aflu ca minunea din burtica e un baietel, ceea ce in subconstient eu stiam deja.
La 18 saptamani doctorul ginecolog imi da sperante ca starea de rau nu mai are cum sa dureze. Are dreptate, exact cand il simt pe bebe miscand, starea de rau dispare. DPN- 30 noiembrie. Automat imi vine in cap numele de Andrei.
Ecografia de morfologie fetala saptamana 21- rinichii lui bebe sunt ok, nu prezinta nici un fel de formatiune chistica- plec de acolo plangand si multumindu-i lui Dumnezeu!
Urmeaza o vara torida, eu la birou in fiecare zi , tot mai greoaie, fac o alergie de la capsuni si ajung iar la urgenta cu mancarimi si bube pe tot corpul. Primesc tratament cu Claritine si unguente...nu prea ajuta, tot restul sarcinii ma chinuie mancarimile , mai ales pe picioare.
La 1 septembrie, intru in luna a 7-a si in concediu de odihna si mai apoi in prenatal.
Trimestrul 3 incepe cu insomnii, dureri de spate, constipatie, hemoroizi si culmineaza cu arsuri nocturne. Dar incep sa pregatim cu dragoste camera si lucrusoarele lui bebe si in paralel, cu mult mai putin entuziastm, bagajul de spital.
Ultima ecografie stabileste DPN-ul 4 decembrie, doctorul ma sfatuieste sa nasc normal, fiindu-i frica de complicatiile cezarienei pentru rinichii mei.
Sfarsitul lui noiembrie- incepe lumea sa ma sune zilnic sa ma intrebe daca nu am nascut.
28 noiembrie, naste sefa mea, care avea acelasi DPN, cu travaliu indus, nastere naturala, bebe Apgar 10...eu incep sa ma gandesc ca e norocoasa...ehehe...habar nu aveam ce asteptare urmeaza.
1 decembrie, ma cheama Dr. la control, colul lung de 3 cm, si orientat posterior, bebe e mine merci la caldurica si are de gand sa mai stea.Imi sugereaza sa alerg pe langa tancurile de la parada militara.
4 decembrie –ziua cu DPN-asa cum vine si trece...fara nici o contractie macar-incepe saptamana 41.
10 decembrie-am cateva ore bune in care nu-l simt pe bebe miscand, alerg ca nebuna la dr. cum ma intind pe masa cu il apuca dansul in burta!!! Colul in continuare inchis si lung, dr.incearca sa-l deschida cu mana, doare cumplit, ajunsa acasa sangerez, perfect normal nu se intampla nimic altceva.
11 decembrie, intru in saptamana 42, singura de pe DC in situatia asta, disperata, incep sa plang din orice si sa ma simt ca un leu in cusca.
13 decembrie control, colul nu prezinta nici o schimbare, contractii neregulate, ma cheama la spital pentru inducere a doua zi- 10zile peste termen.
Nasterea
14 decembrie, ma prezint la 7.30 dimineata la camera de garda. Lume multa, nebunie, o tiganca cu juma de satra dupa ea. Vine doctorul, ma ia frumusel, ma interneaza si ma indruma spre ecograf. Inainte de asta sunt intrebata daca sut rasa si mi se inmaneaza camasa de spital pe care sunt sfatuita sa o pun, pe aia de acasa dupa nastere.Catalinul nu poate sa vina dupa mine, ramane pe hol cu bagajul. Si la eco multa lume, astept juma de ora, intru, vreo 10 oameni in camera aia. Ma intind pe masa, vine si o doctorita, bebe e ok, rinichii –stressul meu- sunt ok, indicatie de nastere naturala.
Sunt condusa sus, in camera de nasteri nimeni, in sala de travaliu plin, ma cazeaza in sala de reaminare a cezarienelor, unde gasisera un pat liber. Asistenta sefa acritura rau. Moasele super draguta. Primesc injectia cu calciu si in jur de ora 10 se pune perfuzia cu oxitocin. Fetele din salon, nascusera toate prin cezariana cu o zi inainte, incep sa se ridice din pat una cate una, se elibereaza paturi si sunt cazate cezarienele programate in ziua respectiva. Tiganca de la intrare apare si ea intr-un pat, deci si ea cu programare la cezariana, inca o fata care abia se mai misca si o doamna la 45 ani.
Eu, in pat, cu perfuzia in vena, astept contractiile ...care nu mai vin. Ora 11, tigancusa pleaca la taiere, se intoarce cu gemete (nu am inteles de ce!). Baietel, il aud cum tipa.
Vine doctorul meu, mareste doza de oxitocin si lasa vorba sa fie sunat imediat ce e vreo schimbare.
In jumate de ora incep contractiile, brusc si din 5 in 5 minute. Dureroase rau...ca sa uit de durere incep sa dau telefoane intre contractii pe la prieteni. Moasele, pun mereu aparatul ala de masurare a batailor inimii bebelui. Totul ok.
Ora 1, a doua fata e dusa la operatie si se intoarce dardaind cumplit. Tot baietel, apgar 8.
Eu tot cu contractii la 5 minute, sunt pusa pe masa pentru control: colul central si moale, dar inca inchis. Sunt dusa inapoi in salon.
Durerile si mai mari, ca sa mai uit ma ridic din pat si incep sa ma plimb pe holuri cu perfuzia dupa mine. Imi vine sa merg la toaleta, ma chinui sa fac si treaba aia mare, ca nu reusisem cu o seara inainte si nici clisma nu-mi facusera si...surpriza...contractiile dispar. Sun doctorul care incepe sa rada nervos...inapoi in pat si mai asteptam.
Ora 4, doamna de 45 ani e operata, fetita , apgar 9 (e incredibil cum tin minte toate detaliile aste).
La mine incep iar contractiile, dureroase si iar din 5 in 5 minute. La control insa, dilatatie zero. Si o tin tot asa pana la ora 8 seara cand vine doctorul meu.
Totul incepe sa se desfasoare cu viteza fulgerului. Aparatul arata ca bataile inimii lui bebe devin neregulate, lumea incepe sa alerge peste tot, in 10 minute mi se pune sonda urinara, vine anestezistul si ma intreaba ce fel de anestezie vreau, abia atunci inteleg ca sunt pregatita pentru cezariana...totul e ca intr-un film de actiune. Apuc sa dau SMS la mama sa-i zic ca intru in operatie.
Sunt condusa in sala de operatii, trecusera 10 min de la masuratoare , urc pe masa, sunt anesteziata rahi, ma leaga , il vad pe doctor si nu o sa uit niciodata expresia aia de concentrare si incordare de pe fata lui. Lume multa in sala, amortesc si totul imi pare ciudat si ireal, poate faptul ca simteam totul fara senzatia de durere si parca timpul de dilatase cu totul... mi se face frig brusc si dintii incep sa-mi clantane involuntar. Simt mana calda a asistentei anestezistului si aud voceai ei care-mi povestea ce se intampla si ma incuraja. Mana aia calda care-mi facea sa simt ca nu totul in jur e rece ca geata si vocea ei calda si calma erau singurele mele legaturi cu viata si cu ce se intampla in sala aia. Am aflat dupa aia ca-mi scazuse rau tensiunea, atunci incepusem sa vad pete albe in fata ochilor, iar dintii imi clantaneau intr-una incontrolabil.
Si in sfarsit il aud tipand, mi-l arata, ii ating in trecere piciorusul, e incretit tot ca un mosulet si rosu ca racul. Baietelul meu mult asteptat se nascuse in sfarsit! Ora 20.50.Nu o sa uit niciodata senzatia aia, fericire amestecata cu usurare si cu credinta oarba ca totul va fi bine cu el. (Credinta oarba pe care am avut-o toata sarcina, ca, in ciuda tuturor problemelor mele de sanatate, bebele meu va fi sanatos).
A urmat cusutul, fata concentrata a doctorului, m-au luat pe sus si m-au dus inapoi in salon, dardaitul care nu inceta in ciuda a 4 paturi puse peste mine, fata fericita a lui Catalin, SMS-urile date la toate numerele din agenda: ‘S-a nascut Rares Andrei, 3400 g, 50 cm, apgar 9, cezariana de urgenta’ Telefonul incepuse sa sune intr-una. Incredibil, dar primul telefon primit a fost de la fostul meu sot, emotionat la lacrimi.
Ce a mai urmat? Noapte alba, calmante la greu, dureri, dimineata a aparut Catalin, la ora 8 am incercat sa ma dau jos din pat, nu am reusit. A venit doctorul, destins si glumet de data asta, totul e ok, bebe e ok, decat pielicica lui a crapat si e tot plin de coji, din cauza ca a stat atat de mult peste termen. Realizez ca lesin de foame, beau un iaurt si ma ridic din pat, fac cativa pasi dar ametesc si trebuie sa ma intind la loc. Si asta fiindca vreau sa ma duc sa-mi vad copilul. Si reusesc, adica, reusesc sa ma dau jos din pat, sa merg cu perfuzia si sonda dupa mine, ba chiar sa urc 2 trepte si sa traversez holul pana la neonatologie, unde o asistenta mi-l arata pe Rares prin geam. E atat de mic!!! Si e incretit tot!!! Dar e al meu, e baietelul pe care l-am asteptat atatia ani si atat de mult!
Trebuie sa mai astept cateva ore pana mi se scoate perfuzia si sonda si pot sa ma duc in sfarsit in sala de alaptat (orarul de alaptat era extrem de strict). Si mi-l da asistenta prin gemuletul ala, un omulet mic, omuletul meu mic, pe care-l iau in brate prima oara si-l pun la san, vorbind intr-una cu el. Nu am sa uit niciodata cum se uita la mine, cu ochii aia mari deschisi, de parca stia ca eu sunt mama lui si ca am sa-l iubesc toata viata. Fiindca eu asta-i spuneam, ca sunt mamica lui, ca o sa fiu cu el tot timpul si ca il iubesc mai mult ca orice pe lumea asta.
Epilog
Am mai stat in spital 3 zile, laptele a venit greu, abia in ultima noapte de stat acolo, Rares a facut o forma usoara de icter, a fost singurul care nu a fost pus la lampa si ne-am externat amandoi ok.
Acasa am facut furia laptelui, voi m-ati ajutat sa trec peste cu sfaturi rapide si la obiect, si totul a fost perfect. Ce a urmat voi stiti foarte bine, fiindca am trecut prin lunile urmatoare umar la umar, impartind si pe cele bune si pe cele rele.
Iata ca am ajuns la capatul pragul primului an de bebelusie, moment maret pe care-l impart cu voi, sa ne tina Dumnezeu unite si pe viitor si sa impartim mai departe si pe cele bune si pe cele rele. Va multumesc ca existati!

Danutz, mamica de bebe Rares (14.12.2006)

www.geocities.com/mami_nov_dec_06/" target="_blank"> fulguleti
varsta rares

Laura13 spune:

quote:
Originally posted by Ktrinel

stiti care e chestia? julia nu vorbeste nimic in afara de MAMA, PAPA, BABA...NIMIC...nu da nici un semnal...inca.

Ktrinel si Ana Julia (24.11.2006)

nici dani si chiar nu ma stresez. hai mai....... vrem sa si vb la un anisor???? zice tzitzi, imita animale si atat suplimentar fata de julia.a! si ffff mult alo, da, da, alo, alo, da, da, cand are un tel in mana. si in rest te-te-ta-de-ba-ga-da-na-ma etc in limba lui

Laura

lui

Daniel - 14.11.2006
Poze Daniel

slideshow Daniel

Mamici din Iasi

www.geocities.com/mami_nov_dec_06/" target="_blank">Fulguleti noiembrie-decembrie 2006

bamboletta spune:

Rares de Dautz
Darius de Madaluta

Bamboletta

Antonia-Gabriela(1 nov 2006)
Aniversare 1 An
luna 14

www.youngnutrition.net/member/tickers/61250/ticker4.png" target="_blank">varsta Antonia

www.smi.ro/fulguleti/" target="_blank">Fulguleti nov-dec 2006

Sarbatori fericite !!!

Laura13 spune:

danutz emonionant si frumos! si multe lui catalin ca nu a dat bir cu fugitii bravo lui, are multa simpatie din partea mea!
fugim la baita!

Laura lui Daniel - 14.11.2006
Poze Daniel

slideshow Daniel

Mamici din Iasi

www.geocities.com/mami_nov_dec_06/" target="_blank">Fulguleti noiembrie-decembrie 2006

Dbunny spune:

danutz...multumim de poveste...asa-mi plac cand dati toate detaliile... eu le citesc cu nestaz..de parca eu n-ash fii trecut prin ceva asemanator

Dbunny cu bb Daniel(23.11.2006)
www.flickr.com/photos/dbunny/sets/" target="_blank">poze Daniel
www.dropshots.com/dbunny_28" target="_blank">Filmulete cu Prichindelu
An angel wrote...If someone betrays you once, it's their fault;If someone betrays you twice, it's your fault.

deeaA spune:

DONIA frumoasa povestea nasterii lui Miscotel,te admir mult,iti iubesti familia,ei te iubesc pe tine,sunteti o familie frumoasa si fericita

a_deju spune:

quote:
Originally posted by Dbunny

Donia, adeju..si cele care mai bagati suc in laptele pruncului...daca-i bag vro 2-3 linguri de fructe blenduite in laptic, o sa-i dea crampe? dureri de burtica, gaze?

Nu papa fructe decat cateva bucatele din mana mea...tocmai i-am blenduit o juma de banana cu ananas proaspat... sa incerc?

Dbunny cu bb Daniel(23.11.2006)
www.flickr.com/photos/dbunny/sets/" target="_blank">poze Daniel
www.dropshots.com/dbunny_28" target="_blank">Filmulete cu Prichindelu
An angel wrote...If someone betrays you once, it's their fault;If someone betrays you twice, it's your fault.

ba sa-mi fie cu pardon, motanu' s-a smecherit si lipaie laptele normal :) donia a fost cu ideea, kikineata a mai prestat pt sara, dar si ele au depasit momentul :) nu stiu sa zic daca merg fructele pasate, sucul merge sigur; fructele pasate s-ar putea sa infunde tetina, de-aia am zis ca nush daca merg, ca in rest..e tot aia daca bagi fructul sau doar sucul.. despre reactii..nush ce sa zic. la noi a fost totul ok, niciun garr, niciun parrr :))

Deea, mami de

www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=414b2893332a6a41d7c2a4&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Eric(15.12.2006)

www.helpsonia.com/" target="_blank">pentru sosonica

"outside of a dog, a book is man's best friend (..'coz inside of a dog it's too damn dark to read..)"

deeaA spune:

DANUTZ,la a ta nu ajunsesem inca,emotionant..si stii ceva avem baieteii nascuti la aceasi ora 20:50
Si KATRINEL,eu tot citesc pe aici ce tot fac copii astia inteligenti ai vostrii si ma ofticiar tu zici ca nu vorbeste,pai al meu din "mama" nu scoate nici o persoana,nici un obiect..oooooooo....si mai zice a!a!(alo,alo)si papa,baba...atat!dar tot istetul lui mami este

a_deju spune:

quote:
Originally posted by Ktrinel

stiti care e chestia? julia nu vorbeste nimic in afara de MAMA, PAPA, BABA...NIMIC...nu da nici un semnal...inca.

Ktrinel si Ana Julia (24.11.2006)

ohohooo.. ba as putea zice ca julia (...breee..io de ce traiam cu impresia ca e "julie"..??? pe langa motan, plusez c-un miel, ca stiu sigur c-am botezat-o in alte postari... rusine sa-mi fie...) poate purta o intreaga conversatie chiar si cu astea trei cuvintele... eric nu stie decat "dadadadada..", dar pe un ton foarte hotarat... macar e pozitivist baietu'.. :))))

editez ca nush daca m-am facut inteleasa: prin nu zice nimic altceva, inteleg ca..efectiv nu zice nimic altceva :)) nici g, nici t, nici b, iar la mama...nici nu cutez sa sper :)) nu imita niciun animal, niciun sunet, nimic nimic nimic.. :))

Deea, mami de

www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=414b2893332a6a41d7c2a4&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Eric(15.12.2006)

www.helpsonia.com/" target="_blank">pentru sosonica

"outside of a dog, a book is man's best friend (..'coz inside of a dog it's too damn dark to read..)"