Despre integrarea rromilor
Raspunsuri - Pagina 39
jenn spune:
Sunt destul de sceptica cu integrarea asta...Am avut la scoala generala un coleg pe care il aducea mama sa la scoala ca sa fie sigura ca asista la ore.Era curata,muncitoare si ca mama se gindea la binele copilului.Dupa multi ani,am revazut-o intimplator.Nu stie cine sunt,dar cumparind de la piata de la o alta fosta colega am aflat ca baiatul ei e in puscarie mai mereu.Un destin trist...E caz izolat poate veti gindi...Inainte sa plec din tara am trecut prin momente groaznice-la urgenta,au venit multi romi sa faca scandal.Eu am picat ca musca in lapte,lucram la chirurgie si insoteam un bolnav pe sectie.Erau cu sabii,cutite,beti,tipau, urlau,au si lovit pe citiva .Pina a venit politia au batut si gardianul.Am crezut ca ne bat si pe noi,eram terorizate.Am scapat!Dupa experienta asta,preaplinul sufletesc si politetea nu m-au ajutat deloc!Astea s bune cind ai de a face cu oameni civilizati nu cu 
!Sigur ca puteau la fel de bine sa fie unguri,aromani,galbeni sau verzi.In incheiere zic ca trebuie ei sa vrea sa se integreze-ma rog,sa isi vada de treaba lor.Manelistii,caldararii si ce alte ocupatii mai au ,daca fac munca cinstita,presteaza servicii si sunt platiti,e bine,nu?Atit timp cit nu fura, nu inseala, nu dau in cap e ok!Nu trebuie sa fim toti savanti si manechine,nu?
mariamunteanu spune:
Doamnele care sustineti ca tiganii sunt victime, cititi aici in Adevarul de azi ce fac ei prin Dolj.
http://www.adevarul.ro/articole/bania-sub-ocupatia-clanurilor-tiganesti/333489
Maria
denizel spune:
Multumim pentru articol, mariamunteanu!
Ai prins perfect esenta discutiilor intinse pe cele patruj' de pagini.
Victoria spune:
Articol postat ieri in Ziarul de Cluj:http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=5864
Este România #355;ara romilor?
În ultimele dou#259; luni una din temele principale ale #351;tirilor a fost legat#259; de reac#355;ia ostil#259; împotriva cet#259;#355;enilor români din Italia #351;i mai nou #351;i din alte #355;#259;ri europene.
Aceast#259; reac#355;ie f#259;r#259; precedent îndreptat#259; împotriva tuturor românilor stabili#355;i în aceste state a pornit mai ales de la comportamentul anormal #351;i infrac#355;ional al unei etnii minoritare de cet#259;#355;eni români, #351;i anume #355;iganii sau etnia romilor. Aceast#259; etnie nu este specific#259; României, ea întâlnindu-se în majoritatea #355;#259;rilor europene în diverse propor#355;ii, dar noua sa denumire de romi este asimilat#259; mai ales cu numele #355;#259;rii noastre: România, r#259;spândindu-se astfel o confuzie care s-ar putea dovedi fatal#259; pentru viitorul european al poporului român.
Când cet#259;#355;eanul italian, de pild#259;, cite#351;te un articol în care se întrep#259;trund termenii “romeno” #351;i “rom”, este normal s#259; se afunde într-o confuzie care, încetul cu încetul, duce la o suprapunere mental#259; a celor dou#259; denumiri.
Odat#259; aceast#259; suprapunere instalându-se, ea func#355;ioneaz#259; #351;i în sens invers; astfel auzim cum pe stadioane suporterii unor echipe adverse scandeaz#259;: “#355;iganii, #355;iganii”, referindu-se la români.
Rezultatul pe termen mediu #351;i lung pentru popula#355;ia României în raport cu popoarele europene poate fi devastator, instalându-ne în coada Europei.
De aceea, înainte de a vedea ce este de f#259;cut, merit#259; studiat cum s-a ajuns în aceast#259; situa#355;ie.
#354;iganii sunt un popor migrator. Migrarea #355;iganilor din India în Europa s-a f#259;cut între secolele al IX-lea #351;i al XIV-lea, în mai multe valuri.
Odat#259; cu intrarea lor în Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au c#259;p#259;tat #351;i numele etnic pe care îl poart#259; ast#259;zi: #355;igani. în limba greac#259; ei au fost numi#355;i Athinganis sau Atsinganos. Prima atestare a #355;iganilor în Imperiul Bizantin este con#355;inut#259; într-un text hagiografic georgian, care dateaz#259; din jurul anului 1088; aici se face referire la a#351;a-numi#355;ii Adsincani, renumi#355;i pentru vr#259;jile #351;i faptele rele pe care le fac.
Istoria european#259; a #355;iganilor începe la începutul secolului al XIV-lea, când ace#351;tia au p#259;truns în Tracia, venind din Asia Mic#259;.
Prin anii 1415 – 1419 îi întâlnim în toat#259; Europa Central#259;, din Ungaria pân#259; în Germania.
Pe la 1422, o band#259; numeroas#259; de #355;igani coboar#259; în Italia, pân#259; la Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a început mult înainte de valul de #355;igani veni#355;i din România). în deceniul urm#259;tor au ajuns pân#259; în Fran#355;a, Spania, Anglia #351;i Scandinavia.
Dac#259; la început noilor veni#355;i li s-a spus “egipteni”, foarte curând li s-a fixat numele pe care îl poart#259; #351;i ast#259;zi.
în Germania numele cele mai folosite sunt zigeuner #351;i sinti. în limba francez#259; s-a impus numele gitanes. în limbile englez#259; #351;i spaniol#259;, gipsy, respectiv gitano – nume care provine de la presupusa lor origine egiptean#259;. în Danemarca, Suedia #351;i Finlanda ei au fost numi#355;i Tattan (t#259;tari).
Precum se vede, #355;iganii s-au r#259;spândit în toat#259; Europa, venind din India prin Asia Mic#259; #351;i ei nu constituie sub nici o form#259; o problem#259; legat#259; de poporul român, mai mult decât de cel maghiar, francez sau spaniol, de exemplu.
Cea mai timpurie informa#355;ie scris#259; despre prezen#355;a #355;iganilor pe teritoriul României dateaz#259; din 1385. De la primele atest#259;ri ale prezen#355;ei lor în #354;ara Româneasc#259; #351;i Moldova, #355;iganii au fost robi #351;i vor r#259;mâne timp de mai multe secole, pân#259; la legile de abolire a robiei de la mijlocul secolului al XIX-lea.
în mod paradoxal, perioada cea mai bun#259; a #355;iganilor a fost în perioada regimului comunist.
în primii ani ai comunismului s-a manifestat, în ce-i prive#351;te pe #355;igani, un fenomen de neconceput înainte: în aparatul de partid, în mili#355;ie, armat#259; #351;i organele de securitate au fost angaja#355;i un num#259;r relativ mare de #355;igani. Aceast#259; ascensiune a unor #355;igani s-a petrecut mai ales în condi#355;iile politicii sociale a regimului comunist, care urm#259;rea încurajarea categoriilor s#259;race #351;i distrugerea vechii structuri sociale, refractar#259; noilor rânduieli.
#354;iganii sunt un popor migrator. Migrarea #355;iganilor din India în Europa s-a f#259;cut între secolele al IX-lea #351;i al XIV-lea, în mai multe valuri.
Odat#259; cu intrarea lor în Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au c#259;p#259;tat #351;i numele etnic pe care îl poart#259; ast#259;zi: #355;igani. în limba greac#259; ei au fost numi#355;i Athinganis sau Atsinganos. Prima atestare a #355;iganilor în Imperiul Bizantin este con#355;inut#259; într-un text hagiografic georgian, care dateaz#259; din jurul anului 1088; aici se face referire la a#351;a-numi#355;ii Adsincani, renumi#355;i pentru vr#259;jile #351;i faptele rele pe care le fac.
Istoria european#259; a #355;iganilor începe la începutul secolului al XIV-lea, când ace#351;tia au p#259;truns în Tracia, venind din Asia Mic#259;.
Prin anii 1415 – 1419 îi întâlnim în toat#259; Europa Central#259;, din Ungaria pân#259; în Germania.
Pe la 1422, o band#259; numeroas#259; de #355;igani coboar#259; în Italia, pân#259; la Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a început mult înainte de valul de #355;igani veni#355;i din România). în deceniul urm#259;tor au ajuns pân#259; în Fran#355;a, Spania, Anglia #351;i Scandinavia.
Dac#259; la început noilor veni#355;i li s-a spus “egipteni”, foarte curând li s-a fixat numele pe care îl poart#259; #351;i ast#259;zi.
în Germania numele cele mai folosite sunt zigeuner #351;i sinti. în limba francez#259; s-a impus numele gitanes. în limbile englez#259; #351;i spaniol#259;, gipsy, respectiv gitano – nume care provine de la presupusa lor origine egiptean#259;. în Danemarca, Suedia #351;i Finlanda ei au fost numi#355;i Tattan (t#259;tari).
Precum se vede, #355;iganii s-au r#259;spândit în toat#259; Europa, venind din India prin Asia Mic#259; #351;i ei nu constituie sub nici o form#259; o problem#259; legat#259; de poporul român, mai mult decât de cel maghiar, francez sau spaniol, de exemplu.
Cea mai timpurie informa#355;ie scris#259; despre prezen#355;a #355;iganilor pe teritoriul României dateaz#259; din 1385. De la primele atest#259;ri ale prezen#355;ei lor în #354;ara Româneasc#259; #351;i Moldova, #355;iganii au fost robi #351;i vor r#259;mâne timp de mai multe secole, pân#259; la legile de abolire a robiei de la mijlocul secolului al XIX-lea.
în mod paradoxal, perioada cea mai bun#259; a #355;iganilor a fost în perioada regimului comunist.
în primii ani ai comunismului s-a manifestat, în ce-i prive#351;te pe #355;igani, un fenomen de neconceput înainte: în aparatul de partid, în mili#355;ie, armat#259; #351;i organele de securitate au fost angaja#355;i un num#259;r relativ mare de #355;igani. Aceast#259; ascensiune a unor #355;igani s-a petrecut mai ales în condi#355;iile politicii sociale a regimului comunist, care urm#259;rea încurajarea categoriilor s#259;race #351;i distrugerea vechii structuri sociale, refractar#259; noilor rânduieli.
#354;iganii sunt un popor migrator. Migrarea #355;iganilor din India în Europa s-a f#259;cut între secolele al IX-lea #351;i al XIV-lea, în mai multe valuri.
Odat#259; cu intrarea lor în Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au c#259;p#259;tat #351;i numele etnic pe care îl poart#259; ast#259;zi: #355;igani. în limba greac#259; ei au fost numi#355;i Athinganis sau Atsinganos. Prima atestare a #355;iganilor în Imperiul Bizantin este con#355;inut#259; într-un text hagiografic georgian, care dateaz#259; din jurul anului 1088; aici se face referire la a#351;a-numi#355;ii Adsincani, renumi#355;i pentru vr#259;jile #351;i faptele rele pe care le fac.
Istoria european#259; a #355;iganilor începe la începutul secolului al XIV-lea, când ace#351;tia au p#259;truns în Tracia, venind din Asia Mic#259;.
Prin anii 1415 – 1419 îi întâlnim în toat#259; Europa Central#259;, din Ungaria pân#259; în Germania.
Pe la 1422, o band#259; numeroas#259; de #355;igani coboar#259; în Italia, pân#259; la Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a început mult înainte de valul de #355;igani veni#355;i din România). în deceniul urm#259;tor au ajuns pân#259; în Fran#355;a, Spania, Anglia #351;i Scandinavia.
Dac#259; la început noilor veni#355;i li s-a spus “egipteni”, foarte curând li s-a fixat numele pe care îl poart#259; #351;i ast#259;zi.
în Germania numele cele mai folosite sunt zigeuner #351;i sinti. în limba francez#259; s-a impus numele gitanes. în limbile englez#259; #351;i spaniol#259;, gipsy, respectiv gitano – nume care provine de la presupusa lor origine egiptean#259;. în Danemarca, Suedia #351;i Finlanda ei au fost numi#355;i Tattan (t#259;tari).
Precum se vede, #355;iganii s-au r#259;spândit în toat#259; Europa, venind din India prin Asia Mic#259; #351;i ei nu constituie sub nici o form#259; o problem#259; legat#259; de poporul român, mai mult decât de cel maghiar, francez sau spaniol, de exemplu.
Cea mai timpurie informa#355;ie scris#259; despre prezen#355;a #355;iganilor pe teritoriul României dateaz#259; din 1385. De la primele atest#259;ri ale prezen#355;ei lor în #354;ara Româneasc#259; #351;i Moldova, #355;iganii au fost robi #351;i vor r#259;mâne timp de mai multe secole, pân#259; la legile de abolire a robiei de la mijlocul secolului al XIX-lea.
în mod paradoxal, perioada cea mai bun#259; a #355;iganilor a fost în perioada regimului comunist.
în primii ani ai comunismului s-a manifestat, în ce-i prive#351;te pe #355;igani, un fenomen de neconceput înainte: în aparatul de partid, în mili#355;ie, armat#259; #351;i organele de securitate au fost angaja#355;i un num#259;r relativ mare de #355;igani. Aceast#259; ascensiune a unor #355;igani s-a petrecut mai ales în condi#355;iile politicii sociale a regimului comunist, care urm#259;rea încurajarea categoriilor s#259;race #351;i distrugerea vechii structuri sociale, refractar#259; noilor rânduieli.
#354;iganii sunt un popor migrator. Migrarea #355;iganilor din India în Europa s-a f#259;cut între secolele al IX-lea #351;i al XIV-lea, în mai multe valuri.
Odat#259; cu intrarea lor în Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au c#259;p#259;tat #351;i numele etnic pe care îl poart#259; ast#259;zi: #355;igani. în limba greac#259; ei au fost numi#355;i Athinganis sau Atsinganos. Prima atestare a #355;iganilor în Imperiul Bizantin este con#355;inut#259; într-un text hagiografic georgian, care dateaz#259; din jurul anului 1088; aici se face referire la a#351;a-numi#355;ii Adsincani, renumi#355;i pentru vr#259;jile #351;i faptele rele pe care le fac.
Istoria european#259; a #355;iganilor începe la începutul secolului al XIV-lea, când ace#351;tia au p#259;truns în Tracia, venind din Asia Mic#259;.
Prin anii 1415 – 1419 îi întâlnim în toat#259; Europa Central#259;, din Ungaria pân#259; în Germania.
Pe la 1422, o band#259; numeroas#259; de #355;igani coboar#259; în Italia, pân#259; la Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a început mult înainte de valul de #355;igani veni#355;i din România). în deceniul urm#259;tor au ajuns pân#259; în Fran#355;a, Spania, Anglia #351;i Scandinavia.
Dac#259; la început noilor veni#355;i li s-a spus “egipteni”, foarte curând li s-a fixat numele pe care îl poart#259; #351;i ast#259;zi.
în Germania numele cele mai folosite sunt zigeuner #351;i sinti. în limba francez#259; s-a impus numele gitanes. în limbile englez#259; #351;i spaniol#259;, gipsy, respectiv gitano – nume care provine de la presupusa lor origine egiptean#259;. în Danemarca, Suedia #351;i Finlanda ei au fost numi#355;i Tattan (t#259;tari).
Precum se vede, #355;iganii s-au r#259;spândit în toat#259; Europa, venind din India prin Asia Mic#259; #351;i ei nu constituie sub nici o form#259; o problem#259; legat#259; de poporul român, mai mult decât de cel maghiar, francez sau spaniol, de exemplu.
Cea mai timpurie informa#355;ie scris#259; despre prezen#355;a #355;iganilor pe teritoriul României dateaz#259; din 1385. De la primele atest#259;ri ale prezen#355;ei lor în #354;ara Româneasc#259; #351;i Moldova, #355;iganii au fost robi #351;i vor r#259;mâne timp de mai multe secole, pân#259; la legile de abolire a robiei de la mijlocul secolului al XIX-lea.
în mod paradoxal, perioada cea mai bun#259; a #355;iganilor a fost în perioada regimului comunist.
în primii ani ai comunismului s-a manifestat, în ce-i prive#351;te pe #355;igani, un fenomen de neconceput înainte: în aparatul de partid, în mili#355;ie, armat#259; #351;i organele de securitate au fost angaja#355;i un num#259;r relativ mare de #355;igani. Aceast#259; ascensiune a unor #355;igani s-a petrecut mai ales în condi#355;iile politicii sociale a regimului comunist, care urm#259;rea încurajarea categoriilor s#259;race #351;i distrugerea vechii structuri sociale, refractar#259; noilor rânduieli.
#354;iganii sunt un popor migrator. Migrarea #355;iganilor din India în Europa s-a f#259;cut între secolele al IX-lea #351;i al XIV-lea, în mai multe valuri.
Odat#259; cu intrarea lor în Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au c#259;p#259;tat #351;i numele etnic pe care îl poart#259; ast#259;zi: #355;igani. în limba greac#259; ei au fost numi#355;i Athinganis sau Atsinganos. Prima atestare a #355;iganilor în Imperiul Bizantin este con#355;inut#259; într-un text hagiografic georgian, care dateaz#259; din jurul anului 1088; aici se face referire la a#351;a-numi#355;ii Adsincani, renumi#355;i pentru vr#259;jile #351;i faptele rele pe care le fac.
Istoria european#259; a #355;iganilor începe la începutul secolului al XIV-lea, când ace#351;tia au p#259;truns în Tracia, venind din Asia Mic#259;.
Prin anii 1415 – 1419 îi întâlnim în toat#259; Europa Central#259;, din Ungaria pân#259; în Germania.
Pe la 1422, o band#259; numeroas#259; de #355;igani coboar#259; în Italia, pân#259; la Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a început mult înainte de valul de #355;igani veni#355;i din România). în deceniul urm#259;tor au ajuns pân#259; în Fran#355;a, Spania, Anglia #351;i Scandinavia.
Dac#259; la început noilor veni#355;i li s-a spus “egipteni”, foarte curând li s-a fixat numele pe care îl poart#259; #351;i ast#259;zi.
în Germania numele cele mai folosite sunt zigeuner #351;i sinti. în limba francez#259; s-a impus numele gitanes. în limbile englez#259; #351;i spaniol#259;, gipsy, respectiv gitano – nume care provine de la presupusa lor origine egiptean#259;. în Danemarca, Suedia #351;i Finlanda ei au fost numi#355;i Tattan (t#259;tari).
Precum se vede, #355;iganii s-au r#259;spândit în toat#259; Europa, venind din India prin Asia Mic#259; #351;i ei nu constituie sub nici o form#259; o problem#259; legat#259; de poporul român, mai mult decât de cel maghiar, francez sau spaniol, de exemplu.
Cea mai timpurie informa#355;ie scris#259; despre prezen#355;a #355;iganilor pe teritoriul României dateaz#259; din 1385. De la primele atest#259;ri ale prezen#355;ei lor în #354;ara Româneasc#259; #351;i Moldova, #355;iganii au fost robi #351;i vor r#259;mâne timp de mai multe secole, pân#259; la legile de abolire a robiei de la mijlocul secolului al XIX-lea.
în mod paradoxal, perioada cea mai bun#259; a #355;iganilor a fost în perioada regimului comunist.
în primii ani ai comunismului s-a manifestat, în ce-i prive#351;te pe #355;igani, un fenomen de neconceput înainte: în aparatul de partid, în mili#355;ie, armat#259; #351;i organele de securitate au fost angaja#355;i un num#259;r relativ mare de #355;igani. Aceast#259; ascensiune a unor #355;igani s-a petrecut mai ales în condi#355;iile politicii sociale a regimului comunist, care urm#259;rea încurajarea categoriilor s#259;race #351;i distrugerea vechii structuri sociale, refractar#259; noilor rânduieli.
A#351;a se explic#259; de ce, nu în pu#355;ine comune, în func#355;ia de primar a fost pus un #355;igan. Datorit#259; originii sociale “s#259;n#259;toase” #355;iganii au fost promova#355;i mai departe, f#259;când carier#259; politic#259;, ajungând în aparatul superior de partid. Ascensiunea lor s-a datorat nu originii lor etnice, pe care de altfel cei mai mul#355;i o declinau, ci pentru c#259; proveneau din categoriile s#259;race.
Ace#351;ti #355;igani adev#259;ra#355;i, oameni ajun#351;i în anumite func#355;ii, vor avea un rol important în promovarea etnic#259; #351;i în regimul ce a urmat regimului comunist.
#350;i sub aspect locativ #355;iganii au f#259;cut un important progres în anii socialismului. Cocioabele care reprezentau habitatul natural al #355;iganilor pân#259; în anii ‘50 au fost schimbate cu apartamente în blocurile nou construite, iar din anii ‘70, ‘80, cu locuin#355;e în case na#355;ionalizate. A#351;a s-a ajuns în situa#355;ia de ast#259;zi, când centrul multor ora#351;e mai este ocupat de #355;igani.
Dup#259; 1989 s-au produs unele transform#259;ri majore în comportamentul popula#355;iei de #355;igani. Pe fondul liberaliz#259;rii economice, o parte din ei au început diverse afaceri, dintre care multe profitând de haosul legislativ de la începutul anilor ‘90, dar #351;i de dispre#355;ul general fa#355;#259; de legi, au ajuns s#259; aduc#259; unei p#259;r#355;i a #355;iganilor sume importante pe care s-au cl#259;dit clanuri puternice, care folosindu-se de p#259;tura s#259;rac#259; a #355;iganilor, domin#259; lumea interlop#259;, cu ramifica#355;ii importante în sfera politicului.
De asemenea, profitând de deschiderea grani#355;elor, o mare parte dintre #355;igani au emigrat, stabilindu-se mai ales în Spania, Italia #351;i Fran#355;a, unde constituie comunit#259;#355;i importante.
Este interesant c#259;, mai ales în afara grani#355;elor, ei nu se autoidentific#259; drept #355;igani, ci ca români.
Schimbând s#259;r#259;cia din #355;ar#259; cu ghetourile din str#259;in#259;tate, aceast#259; popula#355;ie de #355;igani dezr#259;d#259;cina#355;i, #351;i pierzând #351;i urma de identificare cultural#259;, comite un num#259;r important de infrac#355;iuni, care atrag asupra ei antipatia popula#355;iilor native ale acestor #355;#259;ri. Aceast#259; antipatie, datorit#259; confuziei create de denumirea de român cu cea de rom, ca o denumire modern#259; a #355;iganilor, se transfer#259; asupra poporului român în ansamblu. Recentele evenimente din Italia o dovedesc din plin.
Dar cum s-a ajuns la denumirea de rom #351;i la impunerea ei ca obligatorie în actele oficiale din România?
în ultimele 2 – 3 decenii, organiza#355;iile romilor (#355;iganilor) din diverse #355;#259;ri #351;i organiza#355;ii interna#355;ionale au militat pentru acordarea unor drepturi politice #351;i culturale. în acest context s-a încercat #351;i impunerea denumirii de rom în diverse documente, existând unele indica#355;ii ale UE în ce prive#351;te folosirea acestei denumiri. Se pare c#259; ea provine din cuvântul “dom”, care pe limba originar#259; a #355;iganilor ar fi însemnat “om”. Prin denaturare, “dom” s-a transformat în “rom” cu “r” accentuat.
în toat#259; perioada post-decembrist#259; s-a manifestat o presiune constant#259; din partea unor organiza#355;ii sau din partea unor politicieni, personalit#259;#355;i de frunte cu ascenden#355;#259; rom#259;, în folosirea în documentele oficiale a etnonimului “rom”.
Ca un r#259;spuns la aceste presiuni, prin Memorandumul H03/169 #351;i 5/390/NV din 31 ianuarie 1995 adresat primului ministru de atunci, Nicolae V#259;c#259;roiu, ministrul de externe Teodor Mele#351;canu recomand#259; folosirea în continuare în documente a cuvântului “#355;igan” în concordan#355;#259; cu cuvintele folosite în celelalte limbi europene: zigeuner, gitanes, zingaro etc., pentru evitarea unor confuzii nefericite cu numele poporului român.
Presiunile continu#259; #351;i în 2001, Petre Roman, ministrul de externe, semneaz#259; un nou Memorandum cu num#259;rul D2/1094/29.02.2000 c#259;tre prim-ministrul Mugur Is#259;rescu, în care, în virtutea dreptului de autoidentificare al popula#355;iilor, recomand#259; folosirea obligatorie în toate documentele oficiale române a denumirii de rom pentru a identifica etnia #355;iganilor.
Mugur Isarescu î#351;i însu#351;e#351;te Memorandumul #351;i emite o hot#259;râre de guvern în acest sens.
Trebuie precizat c#259; documentele UE referitoare la denumirea de “rom” erau indicative, #351;i nu obligatorii.
Pe de alt#259; parte, nimeni nu contest#259; dreptul la autoidentificare, care este un principiu european general. Dar în cadrul procesului de autoidentificare nu trebuie s#259; existe suprapuneri peste denumirea istoric#259; a unor popoare europene existente.
S#259; nu uit#259;m exemplul Greciei care a refuzat s#259; recunoasc#259; Republica Macedonia pentru c#259; se crea confuzie cu denumirea unei provincii istorice grece#351;ti. Azi s-a ajuns la denumirea de FYR ( Former Yougoslavian Republic) Macedonia
Dar ce putem a#351;tepta de la o clas#259; politic#259; ce este mai preocupat#259; de interesele personale m#259;runte în detrimentul intereselor na#355;ionale, compus#259; din indivizi f#259;r#259; perspectiv#259; istoric#259;, ce se promoveaz#259; unii pe al#355;ii pe criterii de cumetrie, #351;i nu de competen#355;#259;. Şi rezultatele se v#259;d.
în condi#355;iile în care România ocup#259; prin Leonard Orban postul de comisar european pentru multilingvism, Republica Moldova impune limba moldoveneasc#259; (o inven#355;ie bol#351;evic#259;) drept limba oficial#259; recunoscut#259; în UE. S-a spus la momentul nominaliz#259;rii c#259; portofoliul pentru multilingvism este prea mic ca importan#355;#259; pentru comisarul român. Realitatea a dovedit contrariul.
în timp ce Bulgaria lupt#259; pentru a impune denumirea de evro pentru euro, oficialii români nu au schi#355;at nici un gest în problema limbii moldovene#351;ti.
Privitor la problema #355;iganilor în ansamblu #351;i a nefericitei denumiri de rom, f#259;r#259; îndoial#259; c#259; avem nevoie de min#355;i luminate, #351;i nu de teribilismul unui ministru de externe ca #351;i Cioroianu, care în suita gafelor monumentale, declar#259; c#259; ar fi bine dac#259; am cump#259;ra o parte din Sahara pentru a-i muta pe concet#259;#355;enii no#351;tri #355;igani.
Nu de fanfaronada ieftin#259; #351;i p#259;guboas#259; avem nevoie. Romii români (sun#259; interesant, nu-i a#351;a?) sunt #351;i ei cet#259;#355;eni cu drepturi egale. România trebuie s#259; conlucreze cu UE în programe de afirmare a identit#259;#355;ii culturale a popula#355;iei de #355;igani în paralel cu integrarea lor social#259; #351;i cre#351;terea nivelului educativ.
în ce prive#351;te denumirea de rom, chiar dac#259; ne afl#259;m în ceasul al 12-lea, este necesar un plan de m#259;suri diplomatice, întins poate pe mai mul#355;i ani, pentru a sensibiliza organismele europene #351;i a se îndrepta aceast#259; mare eroare de a denumi o popula#355;ie transfrontalier#259; cum sunt #355;iganii cu un nume atât de apropiat #351;i generator de confuzii, de numele istoric al poporului român.
Luând în considerare progresia demografic#259; pân#259; în 2025, când pe fondul declinului de natalitate la români #351;i maghiari #351;i al sc#259;derii mortalit#259;#355;ii la #355;igani, ace#351;tia ar putea reprezenta 11,5% din popula#355;ia României, dep#259;#351;indu-i pe maghiari-, la care ad#259;ug#259;m confuzia din ce în ce mai pregnant#259; a numelui de rom cu cea de român, pozi#355;ia României în familia european#259; apare într-o pozi#355;ie tot mai îngrijor#259;toare.
în absen#355;a unui plan concret ce trebuie urm#259;rit cu consecven#355;#259;, cred c#259; sunt toate #351;ansele ca în con#351;tiin#355;a civic#259; european#259; s#259; se consolideze credin#355;a c#259; România chiar este #355;ara romilor.
Ioan ABRUDAN redactie@ziuadecj.ro
“In curand, de cate ori am sa deschid gura in public, nici pe mine n-o sa pot sa ma mai cred.” – Gabriel Liiceanu
principe spune:
quote:
Originally posted by Ramona J
Am vazut si eu pe Youtube. Mie imi place orice folclor autentic, fie el romanesc, tiganesc sau de pe unde o mai fi. Isi aminteste cineva de filmult Satra? Mi-a mai placut filmul lui Kusturica - Vremea Tiganilor.
In anii de dupa revolutie am vazut la Poiana Brasov un spectacol cu dansuri tiganesti, in genul celor din filmul Satra. A fost nemaipomenit!
The best thing you can do for your children is to love your wife.
dar filmul "Under Ground"tot de Custurica???el are multe filme pe teme legate de tigani,iar actorii sunt chiar tigani...f bune filmele lui.
monica mami de print
http://www232.rockyou.com/my_gallery.php?source=smgb&instanceid=84575297&islocal=true#
http://www232.rockyou.com/show_my_gallery2.php?instanceid=77828117
ioanadara spune:
quote:
Originally posted by denizel
Pentru mine, care sunt crestina, perespectiva crestina (iertare fara plata, salvare) mi se pare cea mai potrivita.
Dupa ce le faci cunostinta cu perspectiva, dupa ce te ocupi de nevoile lor imediate (hrana, adapost, imbracaminte), vor vrea singuri sa vina la biserica.
Cum poti sa te ocupi tu ca biserica mai intai de hrana, adapost, imbracaminte?Asta inseamna foarte multi bani investiti in fiecare in parte (adapost...).De unde se iau acesti bani?
Spui ca tu cunosti cazuri deci, cineva reuseste. Spune-ne si noua ce biserica a reusit sa aloce atatia bani pentru asta-hrana adapostul si imbracamintea unor oameni doar pentru ca acestia sa vina la biserica dupa aceea si noi sa nu mai fim furati pe strada.
As vrea sa-mi trimit si eu vecinii.
Spune-mi doar numele bisericii te rog.
mamica lui Nicolae
aura_m spune:
Tiganii ne-au facut de ras in toata lumea. Toti cand aud ca esti roman = tigan. Eu am un frate in Anglia nici nu vorbeste la telefon in romaneste. A fost si mama acum cateva saptamani si mi-a spus ca decat sa spui ca esti roman mai bine spui ca esti albanez sau alta natie. Nu stiu daca acesti tigani se vor putea integra vreodata ptr ca sunt ca niste salbatici. Cand ii vad ca cersesc, nici nu le place munca, daca trimiti un tigan la munca te injura. Mi s-a intamplat asta pe pielea mea. Am vazut o data la stirile de la Acasa, nu stiu despre ce era vorba dar la un moment dat reportera ii spune tigancii de ce nu se duce la munca. Sa fi vazut cum tipa tiganca:"Munca? Ce munca?" Mai bine o injura de ma-sa. Si cand mai vezi la stiri, acum cateva saptamani cand s-a rasturnat un tir incarcate cu borcane de bulion peste o masina de au murit 4 vieti, drama unora bucuria altora, se stransesera tiganii si adunau borcanele. A mai fost o data cu un tir care era incarcat cu sapun, ei nici macar nu se spala, dar cred ca vroiau sa il vanda si ex. sunt multe.
AURA
denizel spune:
quote:
Originally posted by aura_m
... cand s-a rasturnat un tir incarcate cu borcane de bulion peste o masina de au murit 4 vieti, drama unora bucuria altora, se stransesera tiganii si adunau borcanele. A mai fost o data cu un tir care era incarcat cu sapun, ei nici macar nu se spala, dar cred ca vroiau sa il vanda si ex. sunt multe.
AURA
Daaaa, ai dreptate, Aura!
Io stii ce am auzit? Am auzit ca toate femeile cu intiala A au negi pe nas!
ioanadara spune:
quote:
Originally posted by denizelquote:
Originally posted by aura_m
... cand s-a rasturnat un tir incarcate cu borcane de bulion peste o masina de au murit 4 vieti, drama unora bucuria altora, se stransesera tiganii si adunau borcanele. A mai fost o data cu un tir care era incarcat cu sapun, ei nici macar nu se spala, dar cred ca vroiau sa il vanda si ex. sunt multe.
AURA
Daaaa, ai dreptate, Aura!
Io stii ce am auzit? Am auzit ca toate femeile cu intiala A au negi pe nas!
Si eu stii ce am auzit? Am auzit ca daca un tigan a mers la biserica si nu a mai furat(dupa ce a primit destule bunuri de acolo, nemuncind pentru ele) inseamna ca asta este sansa lor(si a mea pentru ca nu voi mai fi furata de ei)
Dar tot nu inteleg de ce nu vrei sa ma ajuti si sa-mi spui unde trebuie sa ne adresam pentru ca aceasta metoda de integrare a tiganilor( verificata inteleg) sa dea roade .
mamica lui Nicolae