Magia Craciunului

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns dana_e spune:

Si mie imi aduce aminte de copilarie, dar intr-un mod cumva indirect. E si ziua mea cu citeva zile inainte, si desi nu imi amintesc prea multe detalii festive stiu ca atmosfera ma face si acum sa astept "ceva".

Memoria olfactiva e cea mai primitiva la nivelul creierului, iar Craciunul e cea mai olfactiva dintre sarbatori . Brad, cozonac, vanilie, scortisoara, pina si zapada si cu aerul rece de iarna au un miros al lor.

Hmm, azi mi-a mirosit prima data a iarna. Fapt oarescum firesc, avind in vedere ca era fix UN GRAD, brrrr

Va doresc sa aveti un Craciun frumos!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iuliana_2007 spune:

Si pt mine Craciunul are o semnificatie aparte.
Imi aduc aminte ca anul trecut eram insarcinata si in timp de imbodobeam bradul imi mangaiam burta.Stiam ca anul asta de Craciun o sa fim trei si ca printesa mea va aveam 9 luni.Deja imi imaginam cum se va uita la luminitele alea care sclipesc in fata ei.
Cand eram copil dorinta pe care mi-o puneam eu in minte era ca a doua zi sa ninga,sa vad totul alb.Este totul de vis de Craciun.Toata lumea este mai zambitoare,parca mai luminata si mai cu capul in nori(depinde daca sarbatoarea semnifica ceva pt ei),alearga dupa cadouri,magazinele pline de beculete.Imi placea sa merg la colindat,daca nu mergeam parca nu era sarbatoare.Eu eram innebunita dupa dulciuri si ii numaram lui mama fiecare prajitura pe care o punea in platou si imi minte imi venea numai ziua urmatoare cand puteam sa mananc cate prajituri vreau.Era totul asa de frumos,acum parca totul este prea comercial,parca nu se mai simte sarbatoarea la fel.Dar pe o parte atunci cand ai copii incepi sa retraiesti din nou amintiriele de alta data si sa te bucuri alaturi de ingerasi.


"Cand vrei sa lauzi un copil lauda-i faptele, nu-l lauda pe el.
Facand astfel vei incuraja comportamentul, nu mandria."


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns maria amalia spune:

Pentru mine Craciunul e cea mai frumoasa sarbatoare. Imi aduc aminte de cand eram copil cum mergem la colindat si abia asteptam sa vina Mosu`. Mai era si cate un Mos Gerila..... cand nu eram cuminte. Dar imi aduc aminte ca era zapada.... zapada mare, multa!!! In curtea noasta aveam un om de zapada facut de strabunicul meu, surpriza pt nepoti.
Ce bine ar fi sa fie zapda de Craciun!!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns LuisaTL spune:

Buna tuturor,

Ce subiect frumos.... Mi-a facut placere sa citesc toate postarile voastre.
Cred ca pentru fiecare dintre noi Craciunul are o semnificatie deosebita! Uneori ma-ntreb de ce e atat de deosebita.
Ce este mai important e faptul ca, nu trebuie sa pierdem din vedere adevarata semnificatie a Carciunului- Nasterea Mantuitorului.

Si mie Craciunul imi aminteste de copilarie...Cata bucurie imi trezesc amintirile.. Si astept cu bucurie zilele de sarbatoare. Deja am inceput sa ascult colinde si parca simt deja atmosfera de Craciun.
Astept cu nerabdare prima serbare de Craciun a fetitei (mare bucurie) , sa pregatesc apoi multe bunatati si sa ne bucuram unul de celalalt.

Gandindu-ma la pregatirile de Craciun...eu cred ca totul trebuie planuit din timp. Chiar mi-ar face mare placere sa aflu cum va pregatiti pentru Craciun. Nu de alta dar cu totii ne dorim o atmosfera relaxanta..fara stres si griji. Uneori le mai lasam pregatirile pe ultima suta si uitam sa savuram din plin momentele de sarbatoare.

Luisa, mami de Dorothy (24 nov 2004)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dana d spune:

Eu cred ca actuala magie a Craciunului nu prea are nimic de-a face cu Nasterea si cu adevarata semnificatie a sarbatorii.. din nefericire. Magia Craciunului in anii 2000 in Europa sau in America este numai o sarbatoare comerciala, si farmecul de care ne bucuram este dat de brazii impodobiti, de strazile luminate, de goana dupa cadouri, de nebunia carnatilor sarmalelor si cozonacilor, de cantecele cu clinchete de clopotei... chiar si Mos Craciun cu Rudolf al lui nu prea au nimic religios.
Eu sunt o mare fana a Craciunului cu tot ce inseamna el, dar stand si analizandu-ma sicer nu stiu daca Nasterea in sine imi da bucuria si euforia pe care o traiesc in perioada asta.. si totusi sunt o persoana credincioasa sau ma straduiesc.
Poleiala ne cam acopera ochii si nu mai vedem adevarata semnificatie dar nu cred ca as vrea sa fie altfel..


Fetele mele

Iremediabil indragostita de CANADA

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dana d spune:

De cand astept un subiect ca asta, anii trecuti eu eram cea care il incepea. Sunt cea mai nerabdatoare, sau asa credeam, ascult colinde din octombrie, caut cadouri din noiembrie, fac planuri inca si de mai devreme.
Ma regasesc in aproape tot ce am citit pana aici la subiectul asta, si pe mine ma napadesc amintirile, si eu imi amintesc mirosurile, si e sunt din ce in ce mai emotionata pe masura ce se apropie luna Decembrie. Colindele ma ung la suflet si as asculta non-stop, aproape in permanenta am o casca in ureche de unde susura colinde, mai intai internationale mai putin lipsite de incarcare religioasa, abia dupa ce intram in post incep sa ascult si pe nemuritorul Hrusca si altii cu colindele noastre romanesti inegalabile.
Sper si eu ca anul asta sa avem un Craciun alb, din pacate nu l-am mai avut de mai multi ani, si ca in toti anii de cand ma stiu urmaresc cu ardoare buletinele meteo iar diminetile ma reped la geam sa vad albul mult asteptat. Imi amintesc cand eram copil ma rugam seara sa ma scol intr-o dimineata alba si cum ma sculam primul drum era la geam, dormeajm impreuna cu sora mea si una din noi se ducea sa arunce o privire afara, cealalta astepta cu emotie in pat vestea cea mare. Din pacate de multe ori eram dezamagite dar nu asa des ca acum in anii din urma.
Oare unde sunt zapezile de alta data? Oare de ce copiii nostri nu au norocul si bucuria sa se dea cu sania, sa se bata cu bulgari, sa faca cazemate si sa se imparta in tabere si s aincinga o lupta cu bulgari din care toata lumea iese rosie la fatza si cu hainele albite. Imi amintesc cu placere cum ne duceam acasa cu obrajii rosii si mainile inghetate, cum statea zapada lipita de manusile nostre si ni le scutura mama si le punea pe calorifer, apoi ne descaltam si ne asezam langa calorifer pe un scaun si bagam picioarele inghetate printre elementi.. aproape ca simt acele senzatii de atunci. Ce copilarie frumoasa si ce ma doare sufletul ca copiii nostri nu au parte de ce am avut noi.


Fetele mele

Iremediabil indragostita de CANADA

Mergi la inceput