Dulceturi si papanasi de sept-oct 2007 (1)
Raspunsuri - Pagina 4
adimercedes spune:
Bine ne-am regasit la o noua etapa din viata noastra si a odoarelor noastre scumpe!!!
Sa dea D-zeu sa avem un club al scutecelor cel putin la fel de frumos ca odiseea, fara probleme si cu bebelusi veseli, zambareti, grasunici si mancaciosi!!!!
"The pessimist may be right in the long run, but the optimist has a better time during the trip."
Lisa
Povestea obtinerii sarcinii
Annisia spune:
Na ca o facuram si p'asta.... Adicatelea unde fuge, mai nene, timpul asta? La ce s-o grabi, zau daca pricep??? Ma uit la omul asta dulce de langa mine si ma gandesc ca e sangele meu si carnea mea. S-a hranit din mine si am impartit oxigenul. I-am dat ce am avut mai bun, dar el modest nu s-a grabit sa ia. Mai lasa la mine douazeci de kile. Desi, cred ca e mai bine asa. Va dati seama cum ar fi fost sa nasc un bebe de 24 kg???? ....
Ma uit in oglinda si nu ma recunosc. Sunt cu siguranta alt om! Si stiti ce? Nu numai ambalajul e schimbat. Ma simt atat de bine in interiorul meu. Si cand ma gandesc ca imi era atat de frica. Deh, fraiera, nu stiam ce pierd. Dar acum mi-am invins teama si ma rog la Dumnezeu sa imi dea forta sa o mai iau de la inceput macar o data. Si ma mai rog si pentru fetele care ar mai lua-o cu gravidosenia iar de la capet. Va astept la o noua odisee in 40 de saptamani... Si hei, Doamne, nu uita de cele care inca nu au reusit sa guste din aceste minunate sentimente... Unice...
De ce nu or fi inventat astia un aparat care sa poata inregistra si sentimentele??? O imagine, un gest, o patanie cu aparatura asta moderna le poti lua in viata cu tine pe un CD. Dar sentimentele? Pot baga CD-ul in home cinema si sa-l simt pe Yannis cum fuge cu burtica mea la plimbare? Cum se joaca bibicul cu buricul mamei lui? Cum sughite de pulseaza toate cele? Cum se impinge si vrea nerabdator sa iasa-n lume? Offf, cu siguranta ca nu, n-am cum sa pot pastra aceste sentimente decat in mintea mea si iar ma rog la DD sa nu ma ramolesc si sa mi se formateze hard-diskul...
Imi aduc aminte cu emotie de fiecare saptamana a acestei minunate misiuni. Pe care, se pare, am dus-o cu bine la indeplinire. Parca niciodata nu am numarat, vorba unei gagici de aici, zi cu zi, saptamana cu saptamana. Hoooo, ho, hooooo cata rabdare.... Cum putui io sa stau cumintica la clocit, nu stiu frate???? Primul test de sarcina, prima lacrima de fericire, prima sampanie fara alcool adusa de tati (si pe omul asta chiar l-am facut fericit, il vad si-l simt asa...), prima felicitare a viitorilor bunici, prima petrecere in cinstea bebeului, primul abdomen bombat, prima spaima, prima bluzita de gravida, primul falfait de fluture prin burtica, prima excursie pe care nu am voie sa o fac, primii pantofi cu toc de 10 pe care nu mai pot sa-i port, prima lista cu prenume cand aflu ca e baietel, primele masuratori peste burticuta dodoloatza care creste si creste, primele poze cu mami gravi si eheheeeeee cate primul, prima, primele au mai fost.....
Iote cum facui o minunatie de papanas. Si vreti sa va spun un secret? Hihihihihihi... Nici macar nu stiu reteta.... Va imbratisez pe toate cu drag si va multumesc ca m-ati ridicat cand mi-a fost greu, ca m-ati tras de urechi cand hormonii tropaiau si o luau razna, ca m-ati alintat, m-ati sfatuit, m-ati facut sa rad si sa plang, mi-ati dat incredere, m-ati linistit... Aici curge prietenia garla neicusorilor. Daca ar trebui sa facem o campanie electorala, sloganul nostru ar trebui sa sune cam asa - Sprijin la orice ora din zi si din noapte.
PS - Am reusit sa va storc o lacrama, ca io umplui batista?????? Pupici grasutelor mele dragi, dulcetelelor si papanasilor. Multa, multa fericire, impliniri, sanatate, bucurii, intelegere, liniste sufleteasca si absolut tot ce va doriti sa vi se indepleasca. Fie ca toate visele voastre sa devina realitate. Haide pa, ca zici ca plec in armata...
Micul Yannis creste mare
Pozne
devylla spune:
Annisia esti tare fato!Ai descris asa frumos,cu atata umor si atat de real ceea ce cred ca noi toate simtim.
Si asa mi-am amintit cand am nascut-o,momentele de dupa nastere,starea euforica...primul mesaj catre voi si primul raspuns care din partea ta l-am primit si care mi-a umplut inima de fericire.
Eheee,vorba ta...o groaza de primul,prima...
japonia prin ochii unui amator
mogaldeata cu ochii migdalati
Sabina Y. si Erika(31 august 2007)
tomasa spune:
Hai ca am sosit si eu intr-o dispozitie melancolico-plangacioasa. Bine ne-am regasit! Si daca nu va place mesajul de dincolo, va rog nu spuneti nimic ca plaaaang 
Shhhhhhht!!!!
Ce pofta am de papanasi....Cu titlul asta nu mai slabim noi never ever. pe toate si sper la un club al scutecelor la fel de reusit ca odiseea care a trecut.
mama lui Tudor (9 ian. 2005) si a Mariei (25 sept. 2007)
tomasa spune:
Mey, daca stiam ca sunteti asa prolifice si-n dispozitie va lasam pe voi sa scrieti mesajul de predare. Auzi la ele... va tot citesc si ba imi vine sa plang ba sa rad.... Sunteti culmea!
Sabina, sanatate multa Sofiei! Cred si eu ca ti-e greu.
mama lui Tudor (9 ian. 2005) si a Mariei (25 sept. 2007)
adimercedes spune:
Rog pe cineva care are acces MamiciDe2007 sa completeze si detaliile noastre:
01 octombrie- Lisa Maria, 41 sapt, ora 17.36 (ora Sydney), 3.740 gr, 52 cm, Apgar 9, cezariana - adimercedes
Multumeeeesc
"The pessimist may be right in the long run, but the optimist has a better time during the trip."
Lisa
Povestea obtinerii sarcinii
Gina M spune:
Bine ati venit la:"Clubul scutecelor (0-4 ani)"!
Fie ca Dumnezeu sa va daruiasca tot ceea ce aveti nevoie pentru a putea fi,pilde demn de urmat pentru micutii vostrii si fie ca acestia, sa va aduca multe bucurii pe calea vietii.
31+
Annisia spune:
Pentru cine nu are timp su chef sa caute, mesajul de predare a stafetei este urmatorul:
Fetelor, Odiseea noastra s-a incheiat!
Pentru noi a venit vremea sa ne mutam la scutece impreuna cu bebelusii nostri, asa ca va predam cu drag stafeta si va dorim din suflet nasteri usoare, refaceri rapide si copii sanatosi. Nu exista perioada mai frumoasa decat cea pe care noi o traim acum si nici implinire mai mare in viata unei femei, iar aceasta minune se va infaptui si pentru pe voi.
In curand veti fi si voi, toate, mamici. Sa fiti puternice si curajoase pentru bebelusii ce se vor naste si va vor umple sufletul de singura dragoste absoluta, dragostea de mama! Si sa traiti din plin aceasta experienta unica. Urmeaza sa creati un… strop de nemurire!
Micul Yannis creste marePozne
Annisia spune:
Ei, si ca sa nu ma dezmint nici de data asta... Exista in acest mesaj de predare a stafetei o incurcaleala... Doua...
In primul rand, nu rezulta de nicaieri cine preda stafeta. Mesajul apare ca fiind de la MamiciDe2007. Si faza cu mamici de septembrie - octombrie 2007??????
In al doilea rand, e treaba asta motzata: aceasta minune se va infaptui si pentru pe voi.
Tomasa, sa nu plangi!!! Ai scris foarte frumos, iar incheierea e o lectie de viata. Felicitari!
Micul Yannis creste marePozne
Annisia spune:
Ce cumintele sunt fetele de la noiembrie-decembrie... De la ora 1.20 nu a mai postat niciuna dintre ele. Mama, mama ce insomnii mai aveam noi... Schimbul trei era locul de intalnire si de hlizeala. Aproape ca nu era noapte sa nu semneze condica burtoasele noastre pline de griji, contractii si spaima nascaciunii. Bai, hai ca a trecut si episodul de care ne temeam cel mai mult. Asa ca profit de moment si va reamintesc indemnul nostru la lupta:
Avem echipa, avem valoare si nici la pampersi nu ne doare!!!!
Micul Yannis creste marePozne