Fulguleti de noiembrie - decembrie 2006 (101)

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns desiree spune:

ALESSIA

SA FII SANATOASA, LA MULTI ANISORI FERICITI, VIATA SA ITI FIE PRESARATA CU BUCURII NENUMARATE!


Alina,mami de Mihnea-Octavian
varsta Octavian;

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns shoshika spune:

Dianocica, nu mai fi suparata!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mirona spune:

desi nu-mi sta in caracter sa dau intr-un om care e "doborat" la pamant - imi exprim si eu umila parere despre supararea Dianocicai, cu toate ca poate va veti supara pe mine: si ce treaba avem noi cu asta?

acesta a fost unul din raspunsurile primite de mine la o faza asemanatoare. si VAI!!! ce tare a mai durut.

Mama draga, poate nu ti-ar strica sa-ti recitesti postarile inainte de a le trimite - poate ca nu toata lumea poate sa inghita galusca trimisa de tine. Deci - exprimarea bat-o vina! asta este problema ta.
De multe ori te exprimi si unii nu percep exprimarea exact ca tine - si iasa scantei.
E a nu stiu cata oara cand citesc ceva scris de tine - care mai apoi revi asupra ideii si spui ca de fapt nu asta voiai sa spui - si sa lumea a inteles gresit faza.acum nu ma refer la faza cu Liana - e clar ca din postarea aceea nu se intelege ca ai ceva persinal cu ea - ci doar punctarea precedentului.

Si sa stii ca de ffff multe ori mi-am recitit postarile pentru ca nu cumva "fetele cu d" sa aiba ceva de carcotit, ras sau luat in zeflemea ... sau mai nou - renunt la a mai posta ceva.

sa nu se creada ca am ceva cu Dianocica acuma - doar ca de mult voiam sa-i spun aceste lucruri (de la ultima noastra convorbire pe mess) si acum mi s-a ivit ocazia. Stiu ca e fata buna - dar are si partile ei ... mai putin bune.


Miro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aka spune:

pitica mea tuseste. rau. si mai ales cand doarme. nici nu se odihneste bine din cauza ei. nu ii curge nasul, nu face febra, doar tusea asta o necajeste. am inceput sa-i dau ambroxol de aseara. sper sa ne treaca repede. nu mai spun ca si pe mine ma supara gatul. sper sa nu se agraveze. si ma o stare...din august pana acum doua zile a stat la noi cea mai buna prietena a mea. iar duminica s-a mutat. ma obisnuisem cu prezenta ei in casa, plus ca imi e mai mult decat o sora. ieri toata ziua am fost intoarsa pe dos, iar aseara cand m-a sunat sa imi spuna cum e la gazda pur si simplu m-a apucat plansul. si credeti-ma nu plang decat foarte rar. astept sa-mi treaca starea de kko.



Monica si www.totsites.com/tot/mariachristina" target="_blank">Maria Cristina (20.12.2006)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns desiree spune:

si noi folosim NU-I VOIE dar numai atunci cand e cazul ( gunoi, bagatul mainilor in WC, prize, cana mea de cafea de pe noptiera) sigur ca taica-sau are tendinta sa ii zica nu-i voie la aproape orice si i-am spus si eu intr-o zi te rog sa iei copilul in brate si sa ii explici CE ARE VOIE asa poate aflu si eu ca sa fim pe aceeasi lungime de unda! a sesizat ironia si de atunci a schimbat tonul: il ia, ii explica, ii spune de ce nu e voie ( e bine sa le explicam in cuvinte desi la varsta asta NU INTELEG ce le spunem, ci doar tonul vocii noastre este cel care dicteaza..parerea mea!)

BAU-BAU si alte reptile..EXCLUS !

mancatul de pe jos: l-am lasat sa bage in gura tot felul e chestii de pe jos s-a convins singur ca NU E BUN si a scuipat! la inceput ma crizam si eu cand baga frunze, flori...il luam imediat de acolo dar a doua zi drept acolo se ducea..si l-am lasat in pace, daca simt ca le interzici ceva, mai rau fac!


exemplu de copil razgaiat in parc..bai nene (!) imi vedea sa ma iau singura la palme...leagane de bebelusi..un baietan de vreo 7-8 ani se dadea intr-unul...in spate multi parinti la coada cu bebelusi in brate..macsa s-a simtit prost si a inceput sa ii spuna "hai gata, mama, ca tu esti mare , asta e pt bebelusi, hai la leagane de varsta ta, te mai dai si in altceva!" copilul tipa ca NUUUU! se tinea cu mainile si picioarele de leagan..l-a mai dat macsa o tura..coada de bebelusi crestea..macsa a inceput sa il traga de acolo, vorbea frumos cu el, ea nu tipa, nu l-a lovit..dar copchilu daduse deja in istericale...se tavalea pe jos, tipa, urla, se tinea cu mainile si picioarele de leagan..n-am vazut asa ceva in viata mea!..de ce ii spunea de ce mai rau facea! si la 8 ani intelegi bai nene de vorba...juma de ora s-a chinuit sa il ia de acolo...pana la urma l-a luat cu forta..in urlete, zgarieturi pe mainile lu macsa... au plecat tarat pe jos de macsa....cred ca l-ar fi altoit nitzel... da i-a fost rusine de noi...eu ramasesem plouata cu ochii la ei si nu imi venea sa cred...i-am zis la al meu...EU NU VREAU ASA CEVA, NU VREAU SA IMI FACA ASTA MAI TARZIU!..de aceea cred ca depinde noi sa ii invatam bunul simt si limitele intre care au voie sa se manifeste ca si copii!


Alina,mami de Mihnea-Octavian
varsta Octavian;

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Teutz spune:

La multi ani pentru frumoasa Alessia!!! Sa fie sanatoasa, fericita si norocoasa!

La multe lunisoare Ada Natalia de Bebinuta si Kaan de Leyla!

Aka, multa sanatate Cristinei!

N-am timp acum sa citesc din urma, recuperez deseara. O zi buna tuturor!

Teutz de Alexia Iarina (10.12.2006)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns roana spune:

Fetelor dragelor,
Vad ca ati propus sa scriem povestea nasterii. O aveam scrisa de cand Alex avea sapte luni, nu o mai modific cu 1 An stiti voi ca are atata.:)). E cam lunga si sper sa aveti rabdare.
va pup...
Urmeaza povestea nasterii....

Alex

Incep aceasta povestire cu gandul la fiul meu . De 7 luni el e mereu cu mine orinde as fi. Este tot ce e mai frumos si este viata noastra: a mea si a lui tati.

Alex a avut personalitate puternica inca inainte de a se naste. El a aparut neplanificat si intr-un moment pe care eu il credeam total nepotrivit.
La inceputul anului 2006 am incetat sa mai iau anticonceptionale in ideea ca in toamna acelui an sa raman gravida. Ne doream un copil dar nu aveam timp inca. Abea ne luasem apartament (unul de o camera) eu trebuia ca in vara acelui an sa imi sustin teza de doctorat si am spus ca toamna 2006 ar fi ideal sa incepem “lucrul” la bebe.
Ne protejam cu prezervativ si doar in zilele nepericuloase faceam dragoste fara. Mi se parea o metoda sigura pe care o mai folosisem de multe ori, dar….
Exact de ziua indragostitilor ne-am intors noi de la club si ne punem in pat si ne apucam de “treaba”. In focurile pasiunii ii spun sotului ca nu e o zi periculoasa deci fara prezervativ.Atunci am ramas gravida. Aveam sa aflu 2 saptamani mai tarziu cand ciclul nu mai venea si eu nu mai puteam de greata, nu mai puteam fuma, nimic. Am cumparat un test pe care l-am facut la 5 dimineata ca nu mai aveam rabdare (nu am gasit decat test din acela de se face doar dimineata) si a fost cat se poate de pozitiv.
Nu m-am bucurat nu am reactionat nici cum. Doar o disperare m-a cam apucat asa cand ma gandeam ca toate planurile imi vor fi date peste cap.
Tati in schimb era foarte fericit si incepuse sa dea familiei telefoane . Era 4 martie .Mie parca nu imi venea sa cred si tot speram ca e o greseala.
In 6 martie am ajuns la doctor care a spus ca este o sarcina mica dar clar este o sarcina.

Atunci m-am bucurat si eu. M-am gandit ca Dumnezeu asa a ales pentru noi si trebuie sa ii urmam voia.
Am avut o sarcina relativ usoara exceptand greturile primelor 4 luni care au fost groaznice. In rest 9 luni am lucrat, am condus pana in ultima zi, am fost foarte activa.
Am reusit sa termin doctoratul, graviduta in sase luni luam titlul de doctor; Ne-am apucat sa ne facem casa pe care am terminat-o in cateva luni, totul datorita sufletelului ce crestea in mine. Ne-a pus pe toti la treaba manca-l-ar mama de scump.
Nu va spun ce fericita eram la primele picioruse in burtica, cum astepta tati cu mana pe burtica sa ii dea un semn. Am avut o sarcina superba cu un sot super atent si foarte fericit.
A venit si ziua in care am aflat ca e baiat. Eu cam dezamagita, recunosc ca vroiam fetita. Ma gandeam ca nimic nu iese cum vreau eu (acum nu l-as da pe o mie de fetite). Dar m-am obisnuit cu gandul ca voi fi mamica de baiat. Alegerea numelui a fost una dificila. Nici un nume nu mi se parea indeajuns de frumos pentru fiul meu. Pana la urma ne-am oprit la Alex (cu asta am fost amandoi de acord).

Se apropia si luna noiembrie cand cica aveam DPN. Din start eu nu am stiut ultimul ciclu si de aici toata sarcina copilul cica era mai mare cu 2 sapt. El de fapt era la termen. In 9 octombrie merg la control: totul in regula, doctorul spune puteti naste oricand dar va rog saptamana asta nu ca sunt la o conferinta. Ma gandeam ca nu tocami mie mi se va intampla asa ceva. Dar… din nou Alex a facut ce a vrut el.
In data de 13 (exact cand implineam 10 ani de cand eram cu sotul meu) eram intr-o vizita si mi s-a rupt apa. Nici o durere nimic doar membrane rupte. De agitati ce eram si eu si tati am fugit repede acasa, am facut un dus, m-am imbracat si fuga la spital. Bagajul deja era facut. Medicul meu imi spusese sa merg la spital daca am contractii la 10 minute sau mi se rupe apa. Indeplineam una din conditii. Sunam intruna la doctor el nu raspundea eram innebunita. Eram super emotionata la gandul ca ma voi intalni cu bebe dar pe de alta parte muream de frica.Urma sa nasc.

Ajungem la spital controlul de rigoare si da, intr-adevar membrane rupte, lichid amniotic in scadere, dilatatie 2. M-au internat si m-au pus intr-o rezerva deoarece nu aveam dureri sa dorm linistita. Pe sot l-au trimis acasa si eu am incercat sa dorm. Nu prea puteam, ma tot rugam la Dumnezeu sa scap usor, cu toate ca repet imi era super frica mai ales ca stiam ca nasc fara doctorul meu.
La sapte dimineata s-a intors sotul meu cu mama care saraca la 12 noaptea s-a pus pe tren sa fie cu mine la cel mai important eveniment. Eu tot nici o durere.
La 9 dimineata prima durere super mare. Ma chircesc eu dar trece. Intre timp s-a schimbat tura si a intrat un doctor de care stiam eu ca e bun si mi-am mai facut curaj. Ma consulta si el si zice dilatatie 3 nastem pana deseara.
Ma intorc in rezerva si incep sa ma monitorizeze. Imi pun ceva perfuzii si incepe travaliul propriu zis. Muream de durere dar nu ma dilatam deloc. La 4 dupa masa tot 3 cm. La acel control doctorul m-a ajutat la dilatare si o durere groaznica m-a blocat. Pe la ora 5 ajunsesem la 4 si in sfarsit a venit binecuvantarea : EPIDURALA. Raiul pe pamant, nu mai simteam nimic si moasa mi-a spus sa incerc sa dorm ca sunt terminata si am nevoie de putere. Se face 12 si eu dupa 3 ture de ser ma dilatasem doar 5 cm. si de atunci incolo eram fara ser ca cica nu mai puteau da mai mult de 3 ture ca poate afecta bebe.
Aveam niste dureri crunte de tot , eram convinsa ca mor si bebe ramane fara mama lui. Chiar ii spuneam asta sotului meu. El saracu era terminat. Tot il trimiteam sa vorbeasca cu doctorul sa vina sa ma opereze ca eu nu mai pot.
Medicul i-a spus ca acum e tarziu ca bebe e angajat spre iesire si nu mai poate.
Pe la 4 jumate duminica dimineata a venit moasa sa ma controleze si a zis ca pot sa imping ca am 8 cm deja.(pana atunci im spusese clar sa nu imping deloc sa ma abtin chiar daca imi vine) Mi-a explicat cum si da-i bataie. Impingeam de nu mai aveam aer.
Contractiile erau asa puternice incat intre ele adormeam alea cateva minute. Ma trezea durerea aia groaznica si o luam de la capat.
La un moment dat a venit moasa si a zis sa merg pe WC sa ma screm cu un pled sub mine ca scremerea aceea e mai fireasca. Zis si facut. Parca ma vad pe WC cu stativul de perfuzii dupa mine cum imi dadeam parca toate puterile.
Iar un control si spune moasa: hai pe masa ca ii vad caputul.Nu mai credeam deloc, eram sfarsita, eram ca in transa. Ma urc pe masa, cheama medicul si cand am vazut ca treaba e chiar serioasa si chiar nasc m-am gandit ca sa stiu ca mor, cu ultimele puteri o sa imping pana va iesi minunea mea. Eram super ingrijorata sa fie bine dupa atatea ore acolo si el saracutul.
Vad o privire cam ciudata intre doctor si moasa si panicata intreb ce se petrece. Ei zic nimic pe contractie sa impingi si sa ne zici cand vine contractia. Respir eu si zic: acum…In acel moment medicul imi baga cotul in capul pieptului , o rezidenta care nu stiu cum a aparut in spatele meu s-a urcat cumva pe mine si l-a tras pe Alex spre iesire si atunci am simtit ca ma rup toata ca iese tot din mine dar nu era decat scumpul meu copil.In sfarsit l-au scos. Ca cred ca singura nu reuseam. Eram asa fericita ca s-a terminat si ma uitam la el cat e de vanat si mic si ce ochi mari are. Era cu ei larg deschisi. Dar…nu respira, nu misca. Disperata intreb ce are copilul meu de ce nu plange, nimeni nu ma baga in seama si toti se ocupau de el. Eu izbucnesc intr-un plans absolut isteric tremuram toata si in acel moment doctorul a urlat la fetele de la neonatologie sa mi-l puna pe piept sa vad ca e OK ca sunt speriata si el mai are nevoie de mine sa elimin placenta si sa ma coasa. Mi l-au asezat asa plin de vernix pe piept si cand i-am simtit respiratia umeda pe gatul meu am simtit ceva ce nu pot spune in cuvinte. Era copilul meu, cel cu care vorbisem de atatea ori in butica, era acolo pe mine intreg si sanatos.Avea 4 kg si 55 de cm. Urias de-a dreptul pentru mine. Plangeam dar de data asta de fericirea. Apoi mi l-au luat si s-au ocupat de “brodarea” mea. Dar eu nu mai simteam nimic, eram doar cu gandul la botul mic de carne pe care deja il iubeam cum nu mai iubisem pe nimeni.

Se termina totul ma duc in salon inapoi si ii lasa la mine pe sotul meu pe mama si pe soacra mea. II vad plansi nu intelegeam de ce. Am sa inteleg abea peste vreo doua ore cand o doctorita de la neonatologie a venit sa imi explice ca copilul meu e la incubator ca nu au vrut sa il traumatizeze si sa respire la oxigen ca s-a chinuit si el si ca are o bosa. Ce era aia ca nu suna deloc bine?Imi explica ca e o umflatura la cap ca s-a chinuit si el, dar nu e pb ca e perfect sanatos si ma intreaba daca vreau sa il vad.
M-am ridicat din pat de parca nu nascusem cu doar cateva ore in urma si am mers sa il vad. Era asa scumpic cum dormea dar nici urma de bosa. Se retrasese. M-am asezat langa incubator si am plans de fericire si l-am mangaiat si am multumit la Dumnezeu ca eram amandoi bine.
Sotul meu era super stresat ca el vazuse acea umflatura cand l-au scos din sala de nasteri si a vazut cum fugeau cu el pe holuri pe cand cu alti copii se opreau sa ii vada mai bine parintii. Trasese o sperietura zdravana dar cand a aflat ca totul e absolut OK a fost cel mai feiricit mai ales ca Alex e copia lui fidela.
Totodata am nascut de ziua socrului meu care mereu spune ca Alex e cadoul lui si de-aia a durat asa mult din 13 pana in 15 sa nasc de ziua lui .

M-au dus la salon si mi-au explicat ca il tin inca o noapte sub supraveghere pana mi-l aduce sa fie totul Ok si ca sa profit sa ma odhnesc. Eu ma gandeam numai la el si cum nu erau atente femeile de pe sectia de neonatologie ma strecuram la el sa il privesc. Mergeam din 3 in 3 ore sa il alaptez si scumpul lui mami abea invata sa suga.
Apoi in 16 octombrie cand am mers dimineata la 7 sa alaptez mi-au spus sa ma intorc in salon ca mi-l aduc acolo ca nu mai are nimic si este perfect sanatos. Nu va spun ce fericire pe mine.
Mi l-au adus si l-am schimbat in hainutele lui frumoase( era imbracat in haine de spital ) si l-am privit ore intregi si l-am pupat peste tot si l-am studiat. Era perfect, absolut perfect si am uitat intr-o clipa tot chinul prin care trecusem. EL era acum cel mai important.

Acum Alex are sapte luni. Este cel mai dulce copil. Foarte cuminte (nu am facut nici o noapte alba), foarte vesel (mereu cu zambetul pe buze), si ne face cei mai fericiti. Este viata noastra si totul se invarte in jurul lui. Toata lumea il iubeste, este cam rasfatat dar nu conteaza. E al meu si il ador. Este foarte dragasots, deja ma pupa si cand vad cat e de dependent de mine ma topesc toata.

Alex te iubesc cel mai mult. Sa te tina Dumnezeu sanatos si sa ai o viata frumoasa.
Esti minunea mea si a lui tati si nu as schimba nimic din ce a fost. Totul a fost perfect.




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lavinia_P spune:

Roana,

- Doamne ce am mai plans...de emotie,da?

Adinazot,

Sa iti traiasca fetita dulce,sa creasca frumoasa ca mama ei,sa iti aduca numai bucurii si fericire..

LA MULTI ANI ALESSIA!

Dolores,

Sa va ajute Dzeu sa scapati de infectia uracioasa.Pupam Davidutzu.
Asa..cred ca e vina blitzului..sau ceva o setare..dar nu stiu de ce mi-a ramas asa o senzatie ca sunt diferite de restul pozelor..si m-am tot uitat-dar nu e ceva de rau..doamne fereste- David tot dulce e..

Ramsan,
Welcome back!

Dianocica,
Economiseste energia pt d mic..lasa-i pe astia cu DC-ul.
Eu personal, nu pot citi astfel de articole..stau trista toata ziua..si atrag energiile negative..
Nu stiu.. daca vrei intr-adevar sa donezi exista o groaza de fundatii.
Dar in situatii din astea niciodata nu e prea mult.Asa ca toata lauda pt initiativa.

Mirona,DIana,

Sper sa rezolvati "problema" amiabil si sa nu renunte nimeni la postat..


minunea mea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dianocica spune:

fetelor , sunteti niste dragute...evident ca nu am rezistat sa nu deschid calculatorul...problema mea nu era ca nu s a inteles ce am scris, ci ca s a deschis un subiect cu numele meu. fara sa l fi deschis eu. intelegeti? deci subiectul cu carcoteala apare deschis de dianocica, primul mesaj postat de dianocica. intelegeti? ceea ce e aberant...NU L AM DESCHIS EU!

aici mi se pare mie ca e ceva in enregula si va spun voua, pt ca si voi aveti aceeasi calitate ca si mine pe acest forum. deci va puteti trezi oricand ca aveti un subiect deschis 'de voi' de care sa nu fi auzit niciodata

si ma plang aici pt ca voi puteti intelege, cat de frustrant e asta. degeaba ii spun lui alex. va zice ca e de rahat, sa pun mana si sa nu mai intru pe forum...dar nu pot face asta...voi sunteti prietenele mele, cam singurele in acest moment...e f greu sa mentii o prietenie cu cineva care nu a trecut prin asta, care nu intelege cat te schimba un copil, cat trebuie sa o faca...voi sunteti singurele care stiti cat e lucruri am invatat aici, impreuna. si ce inseamna ca dupa ce adoarme puil la intri sa te relaxezi un pic cu fetele...sau sa sti ca la orice intrebare exista cineva care iti va raspunde mai repede decat un dr...

mirona draga mea...vreau sa ti spun doar doua lucruri:
1. daca te deranjeaza ceva ce am vorbit pe pm sau pe mess imi poti raspunde in acelasi mod.
2. subiectul de care te plangeai tu...ne ai spus de el peste vreo luna. ca de ce n am fost acolo sa ti luam apararea...in conditiile in care degeaba ar fi dat oricine peste acel subiect pt ca nu ar fi avut cum sa stie ca e vorba de tine.
no, uite ca e si al treilea...de ce nu poti sa treci peste mesajele mele? sa le ignori cu gratie? chiar nu inteleg...

Impotriva bannarii aelitei
diana si david 03.12.06



Alaptatul Help-line. Pentru un copil fericit si increzator

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns flore26 spune:

OANA GEAMBASU a fost aseara la Euforia tv - acum e reluare.

FLORE ALESSIA LIANE (16-12-2006)
LUNA 11


IMPOTRIVA BANNARII AELITEI

Mergi la inceput