de ce prietenii adevarati sunt greu de gasit
Raspunsuri - Pagina 4
elyda spune:
si asta se aplica la prietenii pe care i-ai avut inainte de situatie materiala,studii etc?adica iti pot fi ani de zile prieteni si dintr-o data daca te ridici ,ai o stare materiala buna , faci o facultate cei cu care te duceai la un gratar,discutai despre diverse faceai excursii etc au dintr-o data revelatia ca esti altcineva?le ramane micu-n gat la iarba verde ca am eu facultate? ani luuuungi de zile s-au imbuibat fara teama ca se-neaca cu berea acum ce s-a schimbat ?ca eu sunt aceeasi!!!!!
dana
monica70 spune:
Am o posibila explicatie.Voi poate vreti sa beti bere scumpa,ei poate isi permit doar bere la halba 
si automat se simt prost.Extinde faza asta si la cazare la 4 stele - cazare la cort/gazda ,mancat la restaurant - mancat la pachet sau "impinge tava" etc. si ... poate d-acolo ti se trage!
Si eu am prietenele din copilarie si din liceu. Astea sunt baza,chiar daca ne vedem de 3 ori pe an si vorbim la telefon odata la doua luni.In rest,la nevoie am familie mare.Parinti,frate,matusi,unchi si puhoi de verisori,verisaore,nepoti etc. Cunostinte si amice,foste colege cateva,dar eu sunt de vina ca nu am timp si cred chef,de alte prietenii cu vizite si iesiri impreuna.Muncesc prea mult,asta e De pe DC mi-am facut o multime de prietene in schimb si nu doar virtuale 
Si cu care chiar pot vorbi orice 
MONI SI DIANA (01.01.2006)
www.dropshots.com/jerpelm" target="_blank"> VACANTA 2007
www.dropshots.com/moni1" target="_blank"> FILME
elyda spune:
in privinta familiei te poti considera o norocoasa .eu nu am o familie mare,dincontra.in privinta celorlalte ....nici prietenii cu care plecam nu erau niste sarantoci si nici noi nu suntem chiar exagerat de pretentiosi .la inceput am crezut si eu asta dar mi-am dat seama ca nu este. eu am incercat intotdeauna sa fac in asa fel sa ne simtim bine impreuna,dar ...ce concedii sa mai fie acelea in care stai mereu cu teama ca ceva din ceea ce spui tu poate fi scos din context si interpretat aiurea sau orice gest urmarit in detaliu?cat despreDC.aici ai dreptate 100%.
dana
monica70 spune:
Noi am fost in concedii doar singuri.Primii 11 ani doar noi doi (cu execeptia unui an cand am fost cu niste prieteni),anul trecut si anul asta doar ... noi 3 .Eu zic ca e mai ok asa,in general.Dar si cu prieteni e super,noi ne-am simtit f.bine si cu ei,desi fiecare are fitzele sale.Noroc ca noi suntem adaptabili.
Anul asta de exemplu am fost la Mamaia si acolo in fiecare zi aproape, ne-am intalnit cu mamici de pe DC (de la spiridusii de-o varsta cu fiica-mea) din zona (Constanta,Eforie Nord) sau aflate in concediu la mare.A fost super.Pe urma am inoptat o noapte in Bucuresti la o alta mamica din aceeasi trupa si ne-am intalnit in parc cu alte doua si strumfii din dotare.Doar la Predeal unde am mai stat 3 nopti n-am mai apucat sa ne intalnim cu nimeni,desi voiau sa vina cateva,dar ... banii astia
Asa e perfect,adica sa mergi cu cei ce au copii de aceeasi varsta!!! Din pacate, prietenele mele din Arad cam au copii mai mari in general.
MONI SI DIANA (01.01.2006)
www.dropshots.com/jerpelm" target="_blank"> VACANTA 2007
www.dropshots.com/moni1" target="_blank"> FILME
elyda spune:
eu sunt prea"noua" in DC sa ma pot intalni cu cei si cele care trimit mesaje.poate atunci cand o sa ne putem cunoaste mai bine... si noi in ultimul timp plecam doar in familie ,dar noi suntem 4 uneori totusi parca iti doresti sa discuti si cu alte persoane mai mature mai ales cand cei 2 baieti ai mei ma cam scot din pepeni.
dana
lgireada spune:
Si eu cred ca prietenii adev. vin din varste m fragede: adolescenta, liceu, facultate. Dupa, devenim mai pretentiosi, mai inflexibili, ne adaptam nevoile cu statutul financiar, suntem mai comozi, nu mai avem timp, etc.
Liliana
http://new.photos.yahoo.com/lgireada/albums
simali spune:
Dintre toate povestile cu prieteni as vrea sa v-o spun pe cea mai dureroasa.
Sotul meu este manager la o multinationala. Una dintre firmele cu care face afaceri este condusa de o familie - sot sotie - cam de varsta noastra cu care ne-am imprietenit. Cartea spune sa nu te imprietenesti niciodata prea aproape cu oamenii cu care faci afecri. Dar noi, tineri si fara experienta, am incercat marea cu degetul. Au urmat vizite unii la ceilalti acasa, timp petrecut impreuna, pana cand ei s-au oferit sa ne boteze copilul. Noi am fost incantati. Au trecut anii si in acest rastimp ei au avut nevoie de sustinerea furnizorului - sotul meu - ca sa-si dezvolte afacerile. El i-a sustinut - nu numai pe ei, si pe altii, pentru ca el a considerat intotdeauna ca trebuie sa-i ajuti pe cei din jurul tau sa creasca pentru ca numai asa vei creste si tu odata cu ei. A mai trect ceva timp si "Nasul" a inceput sa aiba pretentii exagerate de la sotul meu - pretentii carora, daca le-ar fi dat curs, ar fi insemnat incarlcarea deontologiei profesionale. Sotul meu a refuzat. Tipul s-a dus la concurenta. Mare jale si nenorocire. Ruptura totala. Concurenta nu a fost ce s-a asteptat el si acum s-a intors la vechea "umbrela". Noi nu vom mai fi niciodata prieteni dar afacerile merg bine si toata lumea face bani.
Dar copilul ? Ce sa-i spun eu copilului meu care ma intreaba cand mai mergem in vizita la ei sau de ce nu se poate vedea cu fetita lor cu care s-a imprietenit? Am facut o greseala imensa bagandu-mi in casa pe cine nu trebuia si acum sunt nevoita sa suport consecintele. Nici nu-i pot spune ce s-a intamplat cu adevarat. Are 6 ani si nu vreau ca sa afle ca familia lui a fost folosita de oameni care lui ii sunt dragi.
Regula: niciodata nu amesteca afecerile cu prietenia.
Si inca ceva. Cineva a spus ca "prietenii adevarati vin atunci cand toti ceilalti pleaca". Eu personal nu am nici un astfel de prieten. Voi?
alice
cristiama spune:
Hai sa va zic o chestie nostima despre "prieteni", de data asta nu ai mei ci ai unei colege/prietene.
Colega mea isi face casa mareeee cu living mare sa incapa multimea lor de prieteni.
Prima petrecere 20 de persoane, mananca, rad, beau. Ea cu copil mic: spala vase, gateste, pune masa.
A doua petrecere la fel.... ea cumpara si mancarea si bautura.
La a 3-a petrecere unii ii fac observatie ca a luat o marca de bere mai ieftina!!!!!
Asa ca acum are un living mare da petreceri nu mai da, si cand se invita cineva la ea acasa, eu nu inteleg asta: hai sa venim pe la voi, ea muta intalnirea in oras!!!!
A, si are muuult mai putini prieteni.
elyda spune:
Simali si eu am o poveste asemanatoare,intre noi si partenerul nostru din firma :atunci cand am deschis afacerea respectiva ,sotul meu l-a ales ca partener pe cel mai bun prieten de atunci.am inceput sa lucram in domeniul respectiv,asociatul nostru avea pe atunci o situatie mai dificila , statea cu chirie nu avea cine sa-i gateasca ...etc si l-am cam"adoptat".manca la masa cu noi aproape zilnic dar niciodata nu a venit macar cu o paine desi era abonat permanent la masa.nu am zis nimic, asta a continuat luni de zile am folosit la inceput chiar apartamentul meu pt ca nu aveam bani de chirie pt firma .am inceput sa ne dezvolta ,ne-am ridicat din toate punctele de vedere am luat un alt sediu,si de aici s-a schimbat totul.am auzit de la alte persoane lucruri f urate spuse de asociatul nostru despre noi,a inceput sa vorbeasca urat despre sotul meu fata de mine ,am aflat ca -i vorbea f urat despre mine chiar sotului meu si muuuulte altele.adica ai lins blidele luni de zile la mine acasa ,am oferit apartamentul fara nici o pretentie desi totul trebuia sa se imparta la 2, dar am zis ca asa este binesi am avut numai neplaceri .pana la urma am izbucnit eu au fost discutii urate am vrut sa ne despartim de el dar sotul meu a zis ca atata timp cat ies bani sa continuam.nu mai avem relatii decar strict de afaceri este o oarecare tensiune intre noi.dar a fost cel mai bun prieten al sotului meu inainte de toate astea si eu nu mai am incredere in el ca om.la fel ca tine trebuia sa-i fim nasi la nunta dar ...nu a mai fost cazul.sti ca e o vorba :pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti.si atunci car-i treaba cu prietenii vechi care iti raman loiali ?
dana
lilina spune:
din pacate si tu ca si mine faci parte din categoria "omul bun e luat de prost" ...nu e o jignire, e o metafora, stiu ca intelegi la ce ma refer
realitatea asta e....prieteni adevarati nu "prea" mai exista pe lumea asta....toate prieteniile se fac din interes DIN PACATE
eu am muuuulti prieteni....am ezitat mult sa-i numesc prieteni, dar m-am lasat dusa de vorba sotului meu "mai, ne-au ajutat cand am avut nevoie ? DA...atunci ne sunt prieteni....si atunci sa-i acceptam cu bune si cu rele, chiar daca relele sunt mai multe"
pe de o parte ii dau dreptate...nimeni nu e perfect si e bine sa iei de la un om ce are mai bun, insa uneori te saturi de toate relele si rautatile pe care ti le face un 'prieten' si iti cam vine sa-ti bagi picioarele
imi permit sa inchei asa spunandu-ti: sa nu-ti mai amarasti sufletul cu rautatile prietenilor si amicilor, i-ai asa cum sunt, pastreaza o anumita distanta si incearca sa-ti traiesti viata asa cum ea, chiar daca uneori iti vine sa-i bagi in "mama lor de prieteni" si sa le zici vreo doua
daca eshti fericita cu familia ta si sunteti sanatosi, e destul, zic eu, cu prietenii te poti intalni atunci cand iti doresti, cand te saturi de ei, te intalnesti cu altii si tot asa
incercati sa va faceti alti prieteni, desi se spune ca prietenii adevarati se fac in copiliarie...teoretic o parte e adevarat....dar in practica, lucrurile se mai schimba
mergeti in concedii doar voi (si cu copii) si imprieteniti-va cu cupluri ca si voi, ai sa ramai uimita de cate cupluri ca si voi exista pe lumea asta
nu sunt sfaturi, sunt doar niste experiente traite de mine si impartasite aici
numai bine iti doresc 
Lilina si 
Vlad - Alexandru (23 septembrie 2006)
cum s-a nascut bebe 
site-ul lui bebe 
varsta lui bebe 
"Is nice to be important, but is more important to be nice"