bb+mami in spital - asa e peste tot ????
Raspunsuri - Pagina 2
manu spune:
Si fetita mea a fost in spital si i s-a administrat antibiotic intravenos. Aici la bebelusi asa mici le monteaza branule intr-o vena de la capusor si le lega manuta cu o panglica de piciorus ca sa nu ajunga cu ea la cap. Andreea mea a avut timp de 10 zile branula aia in cap. In timpul asta i-a schimbat-o numai o data, asa ca a intepat-o in ambele parti ale capusorului.
Nu-mi dau seama cum este pentru bebe dar nu cred ca ramane traumatizat, mai traumatizant este pentru parinti. Eu nici macar n-am putut sa stau cu ea in spital, trebuia sa stau cu surioara ei geamana acasa. E cumplit sa-ti vezi bebelusul cu perfuziile alea in vena!
Multa sanatate la bebe!
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=manu
Ana71 spune:
Cand am fost cu baietelul meu (de 3 ani si jumatate) in spital (la Colentina), anul trecut, am trecut printr-o experienta similara. Avea probleme cu stomacelul si febra si la 12 ore ii faceau antibiotic intravenos. Doua zile l-au chinuit pana reuseau sa-i faca injectia (cu vene sparte, tipete si tot tacamul). Au incercat sa-i puna branula dar nu reuseau.A fost cumplit. Era plin de vanatai. Se pare ca venele se sparg foarte usor la copii daca sunt febrili. In a 3-a zi a venit asistenta sefa si mi-a spus ca vrea sa incerce si ea sa-i monteze branula. Nici nu vroiam sa aud (ma hotarasem sa-i fac injectiile intramuscular, desi se pare ca nu sunt la fel de eficiente, dar doctorul a fost de acord). Vreau sa-i spun ca in 2 minute asistenta sefa (destul de in varsta) a reusit sa-i puna branula care a rezistat pana cand am iesit vindecati din spital (am stat cam o saptamana). De cand i-a pus branula nu am mai avut probleme. Copilul, mai mare decat al tau, nu a ramas deloc traumatizat nici macar de halate albe. Deci sfatul meu este sa incerci sa te interesezi (si sa "cotizezi", binenteles) de o asistenta care are experienta in montatul branulelor. In cazul meu s-au perindat vreo 7-8 asistente care l-au chinuit fara rezultat. Pentru mama ar fi bine daca ar putea sa o inlocuiasca cineva pentru cateva ore de la spital (sa doarma, sa faca un dus, sa ia un pic de aer) si sa incerce sa ia, dupa ce consulta medicul, ceva vitamine/minerale adaptate perioadei de lauzie. Multa sanatate si nu dispra!
crissy spune:
Si noi cunoastem suferinta provocata de intepaturi, inca de la zece zile de viata. Branula, chiar daca inseamna, practic, o suferinta mai mica, tot cedeaza la 2-3 zile. Dar ce suferinta e mica atunci cind iti auzi puiul plingind de pe un coridor infiorator, tipic spitalelor romanesti? Celor care treceti prin aceasta experienta dureroasa acum, va spun ca SI ASTA TRECE! Bebelusii nu vor tine minte ca au suferit, iar noi sintem cei care trebuie sa ii ajutam sa uite ca au plins cu lacrimi nevinovate. Mult succes! Yuki va tine pumnii strinsi!
foto: http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=crissy
tincutza spune:
Bebe Ella a facut antibiotice din prima ora de viata (a venit f greu pe lume, prin cezariana). Eu am vazut abia dupa ce am iesit din spital urmele pe piciorus, i-au facut pe toata perioada spitalizarii (trei zile)...
Acum nu are nimic, nu a fost bolnavioara nici o zi (un pic de rosu in gat, dar asta pentru ca a luat de la mine...).
Sanatate la bebelushi!
Miki si bebe Ella 
manuela spune:
Taticule, fii puternic! Si noi am trecut prin spital la 5 zile de la nastere, pina la 3 saptamini am stat acolo. Bebe legat de pat cu perfuzii care mergeau non-stop+injectii. Foarte greu ii gaseau vena si se spargea repede.Am plins extrem de mult de mila bebelusului care nu avea decit 3kg. A fost un cosmar pt. ca Paul avea icter puternic si spitalul nu avea lampa!!!!!!!!Mamica nu a dormit deloc, a pierdut pt. un timp laptele, iar tati nu putea sta acasa de griji.
Si noi ne-am temut de consecinte, de traume, dar acum e bine, la 7 luni de la nastere. Paul e vioi acum si speram ca nu or fi probleme nici mai torziu. Deci fiti puternici, bebe are nevoie de voi.
talexia spune:
Va multumesc tuturor pentru incurajari si ganduri bune! Pe care le-a citit si mami ieri si cred i-au folosit. Mai ales ca la injectia de la miezul noptii a fost nevoie in 4 intepaturi in capusor si una in manuta. Eu daca as fi asistenta, nu stiu unde as mai incerca sa-l intep. Nu mai are nici o vena nesparta. Si cu toate ca am dus branule, am senzatia ca in acest spital ori nu stie nimeni sa le puna, ori .... Si stau in dubii daca sa le iau acasa pe semnatura.
Adi 95, incerc sa inteleg in ce situatie sunteti si voi... Cred ca f. grea. Mai grea. Va tin pumnii si hai sa speram ca trec norii astia si iese si soarele!
petruta spune:
Sper ca si-a mai revenit puiul, ce spun medicii ? Daca ii iei acasa ai alt medic care sa-i aiba sub observatie ?
Speram sa isi revina cit mai repede bebe.
Sanatate
Petruta & bb Mihai 
http://community.webshots.com/user/gabrielmil
adi65 spune:
quote:
Si cu toate ca am dus branule, am senzatia ca in acest spital ori nu stie nimeni sa le puna, ori .... Si stau in dubii daca sa le iau acasa pe semnatura.
Adi 95, incerc sa inteleg in ce situatie sunteti si voi... Cred ca f. grea. Mai grea. Va tin pumnii si hai sa speram ca trec norii astia si iese si soarele!
In ce spital?
Parerea mea e ca-i mai bine sa stea in spital. Acasa ce faci cu ele? Chiar daca esti doctor, acasa nu poti sa faci investigatiile care se fac la spital. Si eu am avut astfel de dubii, dar pina la urma m-am hotarit sa acord un pic de incredere medicilor de acolo.
Eu sint Adi65 si in afara de enterocolita acum fetita e bine. Ochisorii i-au trecut, desi uneori ii mai lacrimeaza. Am fost la oftalmolog si a zis ca totul e OK, inclusiv chestia cu pupila. Vaccinul e normal sa se inroseasca si eventual sa coaca. In urma acestei reactii trebuie sa ramina o cicatrice de cel putin 3mm masurata la 6 luni (parca) daca nu, se repeta vaccinul. S-ar putea sa inceapa sa coaca si al vostru. Cu piciorul nu a stat in gips decit o saptamina dupa care am fost la dr Jianu si a spus ca fetita-i ok si ca nu trebuie sa-i facem nimic.
M-am plins si eu un pic, dar nu trebuie sa luati lucrurile chiar in tragic.
Branula noastra nu a trebuit sa fie schimbata, dar in acelasi salon a mai fost un baietel de 1 an si un pic caruia i-au schimbat-o destul de des, deoarece se infunda sau iesea acul ( nu stiu exact). Mai depinde si de pacient, un pic de noroc si de indeminarea celui care o pune.
Acum frica mea cea mare e sa nu ia alta boala din spital, desi deocamdata au ramas singure intr-un salon de doua paturi.
Sa speram ca totul o sa fie bine si ca ne vor ajunge copii si sotiile acasa sanatosi.
Ana71 spune:
Nu cred ca este o idee buna sa le iei acasa. Este un risc foarte mare. In sptital in cazuri de urgenta stiu ce trebuie sa faca, chiar daca tie ti se pare ca acum nu se prea pricep. Cand am fost internata ca baietelul meu la Colentina (spital de boli infectioase) eram terorizata pentru ca ma gandeam ca o sa ia tot felul de boli de acolo (mai ales ca pe acelasi culoar erau cateva saloane cu boli diareice si in rest cu boli aerogene contagioase). Si atunci baietelul meu era mai mare - avea 2 ani si jumatate. Dar pediatrul lui (in care am mare incredere) mi-a zis ca nu este de gluma cu febra lui si, mai ales nu este de acord ca sa stea acasa cu branula in manuta. Am stat internata o saptamana, pentru mine a fost un cosmar (ti-am povestit deja experienta cu branulele) dar consider ca pentru copil a fost mult mai bine. S-a refacut complet si a plecat sanatos acasa si fara sa ia nici o boala de acolo. Mi-a aduc aminte ca, in timp ce eram internata, vreo 3 zile ii crestea febra brusc (mai ales cand se culca) si nu-i scadea la antitermicul clasic. Le chemam imediat pe asistente (sau pe medicul de garda in diferite situatii) si ii faceau algocalmin intramuscular si imediat ii scadea. Chiar daca conditiile erau cumplite in spital pentru el a fost mult mai bine acolo ( si medicul care a avut grija de el a fost bun si rabdator). Iti inteleg perfect disperarea, dar totusi medicii stiu ce trebuie sa faca (in cele mai multe cazuri). Sanatate multa!
CameliaH spune:
Dureros subiectul. Dupa ce am stat 2 luni la maternitate cu fetele si am trecut prin tot cosmarul cu branule si vene sparte, a trebuit sa mai stau o luna jumate cu una dintre fetite care a facut osteoartrita de la un microb luat din maternitate. Nu mai suportam psihic. Am cedat. Mi s-a facut rau. Copilul plagea de durere, eu pe langa el. Nu aveam unde sa dorm. Cosmar. In scurtele minute in care reuseam sa adorm o visam pe cealalalta fetita care era acasa. Cand nu am mai putut a venit soacra-mea si a stat cu Maria si eu m-am dus acasa la Ioana. Doua trei zile, eu doua trei zile soacra-mea.
Am plecat acasa cu branula in mana si am angajat o asistenta. Nu a fost chip, dupa cateva zile a facut enteroviroza si ne-am intors la spital. A facut si cealalta si le-am internat pe amandoua. Nu faceti asa. Medicii, asa cum sunt ei, isi dau totusi interesul. Mai ales cei pentru copii.
VA tin pumnii si sanatate multa.
Nu stiu la ce spital suntei, dar poate ar trebui sa le mutati la un spital mai bun: Budimex sau Grigore Alexandrescu.
Toate bune!