Mai sunt si oameni fericiti !

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 2

tora97 spune:

si eu! si eu! desi a te auto-lauda nu este frumos, ba chiar un pacat..... si noi sintem o familie fericita!
si da, exista familii fericite.. desi dupa o casnicie de "n"-spe ani este mai greu sa vorbesti despre fericire.. despre multumire, liniste daaaa.
Dar clar exista familii/cupluri fericite!

poze multe cu noi Ana a implinit un an 2006 2007
"da aripi unui copil, dar lasa l sa invete singur sa zboare" Marquez

lau10 spune:

Imi pare rau sa aud de situatia ta.
Vreau doar sa-ti spun ca si eu am fost in aceeasi situatie. Simteam ca inebunesc in casa, facand aceleasi lucruri. Eu mereu am avut un sot care m-a ajutat in toate, foarte saritor, insa nu intelegea (sau nu-i trecea prin cap) ca eu as putea sa fiu intr-o oarecare depresie, ca ma omoara rutina. Numai daca ii spuneam eu realiza asa, si incerca saracul sa mai faca cate ceva sa ma scoata din rutina.
Eu mi-am luat job dupa 6 luni de stat acasa pentru ca nu am mai rezistat (asta e primul pas spre a te implini si pe tine). Sfatul meu este sa nu te gandesti ca copilul are doar un an, daca chiar nu mai poti, fa un aranjament cu soacra ta si ia-ti un job part-time, sa iti faci prieteni si sa te simti bine). Copilu vrea o mama fericita nu una care abia mai poate zambi.
Eu vroiam sa-ti spun altceva. Eu mereu am fost genul de persoana care mereu a asteptat de la altii sa-mi faca viata frumoasa. Mereu am crezut ca eu fiind femeie trebuie sa astept de la sotul meu sa ma alinte, sa ma scoata in lume, sa aiba initiativa in a face toate astea. De ce trebuie eu sa-i spun ce am nevoie, el ar trebui sa ghiceasca ce am eu nevoie, ca deh, e vrajitor!! Total GRESIT!!! Mi-au trebuit 3 ani sa imi dau seama ca degeaba astept de la altii sa-mi faca viata frumoasa, sa ma scoata din aceasta rutina in care intrasem.
Pana acum 2 saptamani!! , de cand am nascut-o pe fiica mea ( de acum 3 ani jumate) am crezut ca sotul meu trebuie sa ma scoata din rutina, si eu sa stau pe canapea sa astept idei si eventual sa mai fiu si bosumflata ca de ce nu ii vine in cap ca eu nu mai vreau aceleasi weekenduri, cu acelasi program, ca vreau si eu sa mai fac altceva. Acum 2 saptamani, dupa o cearta cu sotul meu ( pe alt subiect nu acesta), am stat o saptamana fara sa ne vorbim si m-am gandit la multe. Si mi-am dat seama ca EU trebuie sa actionez sa fac ceva si pentru mine.
Am avut o revelatie, ma simt asa de bine de atunci. M-am inscris la aerobic (in fiecare luni seara sotul meu sta cu fata si eu plec cu o prietena), ma inscriu acum la un curs de gatit (ca sunt eu pasionata de mancarea orientala), fac ore de condus, in weekend, o seara ies cu prietenele mele, sau daca nu, invitam la noi acasa.
Acum te cred, daca sotul tau refuza sa te asculte e mai greu, dar nu e imposibil!! Daca te iubeste asa cum zice, se va da pe brazda. Spune-i ce ai pe inima, cu rabdare si multa intelepciune (fara a tipa sau fara a sta bosumflata), si daca e greu sa il urnesti, invita tu oameni in vizita la voi, oameni cu care iti face placere sa stai, sau ia-ti o prietena si du-te undeva, gaseste-ti un hobby, ia-ti un job part-time. Sunt atatea lucruri pe care poti sa le faci pentru tine!!! Nu astepta de la altii ca nimeni nu te intelege mai bine decat tu insati.
Fa o schimbare in tine, si vei vedea ca si altii se vor schimba. Totul porneste de la noi, atata timp cat sta in puterea noastra.

Sper ca m-am facut inteleasa si iti urez mult succes

lau10 spune:

Scuze, cred ca am raspuns la subiectul gresit

Guestus spune:

lau10...e preventiv doar. mai incolo o sa mearga raspunsul tau...in citeva luni/1 an

Lemoni spune:

Asta ma intrebam si eu caci vad ca toata lumea mai mult se plange pe aici pe forum. Ba nu le ajuta soacra ,ba barbatul......... si tot asa se gaseste sa fie cineva pe care sa dam vina ca nu suntem fericite.
Fericite putem sa fim, dar fericirea porneste si de la noi nu de la partener caci probabil ceea ce asteptati voi de la ei asteapta si ei de la voi.
Fericirea e realitate nu este un vis sau un film fiecare cuplu are" up and down" normal ca exista si mici certuri pt ca nu suntem nici uni perfecti dar cu toate astea eu cred ca suntem fericiti.

Elise spune:

exista familii fericite... si destul de multe chiar... ce-i asa greu de crezut?!

Elise & BBLisa

Alex2 spune:

Ce e ciudat ca am avut o casncie fericita (sau presupusa fericita) pana la un punct. Cel final. Acum rad, ptr ca sunt fericit din nou, desi nu e tocmai "casatorie". Insa va trebui sa ma acceptati asa, nici nu ma gandesc sa ma insor curand. Dar, da, intru la capitolul celor fericiti.

Alexandru

Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...

zepellina spune:

quote:
Originally posted by Alex2

Ce e ciudat ca am avut o casncie fericita (sau presupusa fericita) pana la un punct. Cel final. Acum rad, ptr ca sunt fericit din nou, desi nu e tocmai "casatorie". Insa va trebui sa ma acceptati asa, nici nu ma gandesc sa ma insor curand. Dar, da, intru la capitolul celor fericiti.

Alexandru

Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...

avem nevoie de astfel de mesaje, pline de optimism si iubire
bravo, sa fiti fericiti

zepellina

carla28 spune:

chiar daca mai sunt si minusuri, unele lipsuri, suntem o familie fericita ca ne avem unul pe celalalt si ne iubim si respectam. Ca sa fie tabloul perfect, mai lipseste un sufletel, care deocamdata se lasa asteptat, dar intr-o zi, va aparea si el...

Toate cele bune!
Carla