ce sa fac oameni buni?!

Raspunsuri - Pagina 8

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns meg67 spune:

pentru niste oameni in varsta care au trait toata viata intre anumite rame etice (si morale) e greu sa inteleaga relatia voastra; le-a fost probabil greu sa accepte ca v-ati mutat impreuna fara sa fiti casatoriti insa si-au tot zis ca asta o sa se intample in viitorul apropiat, mai ales ca prietenul tau le-a dat sperante (in timp ce tie iti spunea ca nu poate lua o hotarare pe moment, motivul fiind parintii lui) si inca mai sunt oameni pentru care cuvintele cantaresc greu

tu nu vrei sa ii superi pe ai tai, el nu vrea sa ii supere pe ai lui, cred ca asta e marul discordiei

daca nu ar vrea sa se casatoreasca cu tine pentru ca inca e nesigur pe relatia voastra etc..atunci probabil nu ti-ar fi la fel de ciuda cum iti e acum cand stii ca el de fapt nu vrea sa se casatoreasca pt ca..sa nu ii supere pe ai lui
probabil gandesti "adica eu am putut sa ii supar pe ai mei, mutandu-ma cu el fara sa fiu casatorita in timp ce el..."

in rationamentul asta omiti ca parintii lui nu au fost de acord cu relatia voastra inca de la inceput (cand banuiesc ca inca nici nu era vorba de casatorie) si el inca e foarte dependent de parintii lui

asta ca ai lui nu sunt de acord cu relatia voastra nu ar fi atat de relevant daca prietenul tau ar fi destul de matur sa hotarasca singur asupra propriei vieti; orice ar zice parintii lui, ei nu pot trai viata lui

acum...nici pe taica-sau nu poti sa fii suparata sau sa ii porti ranchiuna pentru ce s-a intamplat la restaurant; omul a zis adevarul si macar stii unde se situeaza, mai bine decat sa te sape la radacina asa fara sa stii
si poate chiar a avut dreptate, poate ca prietenul tau trebuie sa mai copilareasca vreo cativa ani si tu i-ai supra apreciat puterea lui de discernamant
daca prietenul tau era pe picioarele lui, il infrunta si ii spunea poate ceva de genul "da, dar noi vrem sa copilarim impreuna"

iti inteleg frustrarea insa cred ca nici tu si nici el nu sunteti pregatiti sa faceti pasul atata timp cat pentru voi mai mult conteaza reactiile parintilor intr-o problema care de fapt priveste doar propria voastra viata si propriul vostru viitor

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dara spune:

Citind cele scrise pe-aici (mai pe diagonala asa, ca e cam tarziu) m-ati facut sa-mi doresc din tot sufletul meu sa mai am o data 23 de ani
serviciul de-acum, dar sa fiu libera sa-mi cheltui banii si timpul cum am chef...

Mama, ce viata... Acolo catre 30 de ani poate ca m-as gandi sa ma marit... sa vina Daria mea pe lume si toate celelalte... N-as schimba nimic decat as mai castiga cei cativa ani de libertate...

Eu m-am casatorit la 24 dar sincer zic ca as mai fi putut sa astept...Si nu ca as avea probleme in casnicie sau alte de-astea ci doar asa, asa imi vine mie acum...

In locul tau m-as muta iar separat si m-as bucura asa, cu intalniri si alte cele de anii astia splendizi... M-apuca plansul... Nu e un sfat, e pur si simplu ceea ce am simtit eu citind ce-ai scris aici...

Fruntea sus, ia o pauza, trage aer adanc, nu te mai consuma! Ai 23 de ani!!!





Dara si Darisor

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns eliza_p spune:

Exact asta-i solutia! muta-te singurica si profita de libertatea recastigata. Cum zicea si Elise mai sus, lasa-ti iubitul sa-si spele inca singur sosetele...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmens spune:

Aceeasi poveste, alti protagonisti.
Sa-ti spun un lucru din experienta proprie ( si poate o vor confima si celelalte fete care cunosc)parintii, si in special mamele de ofiteri niciodata nu vor fi multumite de fetele alese de baietii lor.
Sa-ti spun cum a fost la mine : nu m-a vrut din start. Cand au vazut ca nu ne pot desparti ne-au propus sa locuim impreuna, fara sa ne casatorim. Cand am refuzat am incetat sa mai exist pentru ei. Au urmat vizitele lui la parinti, apoi cearta lui cu parintii ( nu din cauza mea ) apoi pauza 2 ani.
Am reluat legaturile, de data aceasta am inceput sa exist. La aproape 10 ani de la acea impacare mi-am dat seama ca de fapt nici acum, dupa 14 ani de casnicie, nu sunt destul de buna pentru familia lor.
Urmarea, ignore din partea mea.
Eu traiesc cu sotul si copilul meu, nu cu socrii sau parintii. Ma pot ajuta daca vor dar nu ne pot impune nimic.
A, am uitat sa mentionez varstele : el 24 ani, proaspat angajat ( 2luni) intr-un alt oras decat cel al parintilor, eu 22 ani .
Ce vreau sa-ti spun de fapt : conteaza mult ce vrea el si nu ce vor ceilalti.
Daca el vrea casatorie, asa va fi indiferent de ce spun parintii lui, daca nu vrea ...
Daca va incepeti viata cu "ce spun parintii " sau "ce hotarasc parintii" - ai tai sau ai lui, asa o veti duce toata viata.

carmen

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Luna1 spune:

Aoleu ca nu am mintea de acum si 23 de ani din nou... Mama nu m-a impins la maritis dar eu, na drac cu coarne, vroiam sa fiu o mama tanara. Si la 23 ani eram mamica. Nu regret, am un baiat destept,frumos si il iubesc de mor (cioara zicea de puiul ei) dar totusi unde nu am banii si mintea de acum si 23 ani iar ca nu m-ar mai prinde nimeni la maritis si facut copii.

Iar cu mama ta eu as rezolva-o simplu, nu i-as mai spune nimic pentru ca are mentalitati vechi (foarte vechi) spune-i ca v-ati logodit insa nu vrei inca sa va casatoriti (tu nu vrei nu el) si gata. Spune-i ca in Bucuresti nu te cunoaste nimeni sa te face de ras si nu-i mai spune toate alea.

Iar cu baiatul...m-as mai gandi eu daca vreau sa-l iau. Din mai multe motive insa nu cred ca are rost sa ti le spun, daca ai rabdare le aflii tu cu timpul.


Luna 16 sapt +Cosmin

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns oana1177 spune:

pana in momentul asta mie mi se pare ok baiatul; a luat-o cu el la o petrecere unde nu era invitata, vine mai devreme sa stea cu ea, locuiesc impreuna; poate e inca dependent financiar de parinti si nu le poate da cu flit pe moment insa nici nu cred ca e sub papucul lor 100% din moment ce inca e cu ea;

consider ca la tine e "problema", caci vrei neaparat maritis; s-ar putea sa pierzi tot cu graba asta a ta; de unde ideea ca-si bate joc de tine daca stati impreuna si n-aveti imediat hartia??
banuiesc ca nu e prea placut pt el sa fie strans cu usa; si posibil sa plece foarte curand; deci... in final e alegerea ta: o relatie frumoasa care va duce spre casatorie sau nimic; sau si mai rau, o casatorie in care el se poate schimba in rau insa tu vei fi "vinovata" si nu se va sfii sa ti-o spuna cu fiecare ocazie

parerea mea e ca ar trebui sa va bucurati unul de altul in conditiile actuale; daca se transforma in porcusor si te considera servitoare tinandu-te in casa in timp ce el isi "traieste" tineretea singurel, atunci ii pui bagajelul la usa si o iei de la capat; uneori se mai intampla sa "investim" prost, n-avem de unde stii dinainte; stii cum e, cine nu risca, nu castiga

Oana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns eliza_p spune:

Nu! Baiatul nu-i ok! Si nici familia lui! Nu-s ok pentru ca nu-ti marturisesc adevaratele lor intentii.
Care sunt ele? Sa te tina asa, ca si nevasta, dar fara sa oficializeze relatia. D-asta sunt nemultumiti ai tai, pentru ca vad ca te-au pacalit.
Singura ta iesire din situatia asta este sa te muti iar separat si sa continui relatia cu baiatul asta de pe o pozitie de independenta clara. Ce vei castiga mutindu-te? Iti vei grabi mandrul sa ia o decizie. Daca chiar te iubeste si te vrea de nevasta, te va cere oficial. Daca nu o va face, inseamna ca nu tine suficient la tine si ar fi cazul sa-ti cauti pe altcineva.
Oricum, inceteaza sa-i mai speli ciorapii si sa-i mai faci de mancare caci nu esti sluga lui... Ridica pretentii si vei impune respect!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elise spune:

eliza, cu ce au pacalit-o?
Casatoria asta e troc?
Iti spal ciorapii da' ma faci dna respectabila in okii lumii?

..pai in cazu' asta cre' si eu ca te tine de sluga douaj' de ani dupa aia, doar ti-a dat omu' ce ai vrut, a fost un targ fair, nu?!

Tu ai vrut patalama, o ai, da-i si munceste, ca asa v-ati inteles!
Asta ti se pare tie self respect?!
Sau respectul pe care trebuie sa i-l impuna lui?!?!

...cred ca e exact invers!!!

Elise & BBLisa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns eliza_p spune:

Eu cred ca am inteles dilema lui lorielena si de aceea i-am dat solutia la problema ei: separarea! Fiecare cu ale lui.
Mie mi-e clar ca daca ea era fericita in relatia asta a ei nu ar fi ajuns sa ceara sfaturi. Si ma doare cand vad ca majoritatea o sfatuiti sa joace cum ii canta boyfriendul cu mamitica si taticutul lui. Ba mai mult, ea sa fie fraiera si sa nu caute sprijin la parintii ei ca deh, sunt demodati...
Deci, Elise, tu ce o sfatuiesti sa faca sa fie fericita iar?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elise spune:

Sa fie fericita si sa-si traiasca virsta - cu sau fara el.
Daca ii face placere sa locuiasca cu el, sa o faca.
Daca nu, nu.

A, si sa se gindeasca bine daca, in eventualitatea in care ar fi ceruta, l-ar mai vrea pe baietzasul lui mamica si taticul si de sotz, nu numai de latin lover.
Ca eu nu l-as mai vrea.
As considera ca n-am ce face cu unul care inca nu si-a rupt cordonul ombilical.

PS: a, si parintii ei nu sint demodati, ci absurzi.
Fata poa' sa aiba o casnicie de rahat, nu conteaza, trebe sa-l ia pe ala cu care a stat, mai exact cu care a facut sex, ca banuiesc ca aiai e buba, altfel "o ride satul".
Asta-i criteriu de alegere?!!!!


Elise & BBLisa

Mergi la inceput