frica de intuneric

Buna,

Baietelul meu de 4 ani a inceput de ceva timp sa se teama tare de intuneric, incat si daca il trimit intr-o camera in care ii explic unde este veioza(imediat langa usa) nu se duce. Ii era frica si mai inainte - cand ne intorcream seara de undeva, daca nu avea lanterna dar acum s-a accentuat. Am incercat sa discut cu el, sa vad de ce, dar nu vrea sa-mi spuna de ce ii este asa de frica. Este o etapa in dezvoltare, ar trebui sa treaca de la sine? Voi aveti probleme de genul asta?

Am uitat sa mentionez ca fenomenul pare sa se fi accentuat de cand s-a nascut surioara lui.

Livia

Bfly spune:

Livia, vezi ca ti-ai dat singura raspunsul?
Ce se intampla cand apare un al doilea copil in familie?
Primul nascut incepe sa se teama ca va fi neglijat, uitat si neiubit. Probabil ca tu ii acorzi un pic mai multa atentie micutei decat baiatului si atunci el se simte un pic dat la o parte. Copiii reactioneaza in diverse moduri atunci cand le e teama de abandonare din partea mamei mai ales. Baietelul tau resimte aceasta teama sub forma fricii de intuneric. El doreste in felul asta sa-ti atraga atentia dupa parerea mea.


"Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma."

Roxana, mamica lui Andutu grasunelu' bursucelu' scumpicu' zis "Piedone"

roxanae spune:

Livia si la noi acelasi fenomen de cand am nascut a 2-a fetita.Acordai mai multa atentie, incerca sa nu pupi bebelusa cand este el de fata,citeste-i o poveste inainte de culcare.Noi asa am facut si acum s-a mai remediat problema in sensul ca adoarme singurica cu veioza aprinsa.

betiana spune:

Frica in general nu poate fi invinsa decat in contact cu insusi obiectul fricii.Ia-l de manuta si intrati impreuna intr-o camera intunecoasa ca sa cautati o jucarie care-i place lui si care stii unde este pusa.Mergeti pe intuneric.Apoi, stati pe intuneric in patut si spune-i o poveste cu zane bune care aduc lumina in suflet.Pune-i o muzica relaxanta in surdina.Incearca!

pisi_ella spune:

Ufff...dar de frica de intuneric la adulti ce ziceti? NU POT nici sa stau, nici sa dorm in intuneric! Frica asta isi are radacinile in copilarie cred...Dar cum as putea scapa de ea nu stiu...Cred ca stiu de unde mi se trage...dar tot nu-mi pot invinge frica. E ceva mai puternic decat mine!


_Ella, Emma & Matei

Emma-Andreea, minunea mea....
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=11054

Povestea nasterii lui Matei ;)
http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58237



Deschide bratele spre schimbare, dar nu-ti pierde din valorile tale.

Bfly spune:

Ella, nimic nu poate fi mai puternic decat tine, cu atat mai putin o fobie. Daca vrei cu adevarat o poti controla. Tu decizi pentru tine, nimic altceva!
Spui ca stii de ce. Banuiesc ca e vorba de vreo asociere cu o intamplare nefericita. Pai, nu-ti mai ramane decat sa lucrezi cu tine si sa desfaci asocierea respectiva, ca apoi sa asociezi amintirea cu ceva care nu te poate afecta. Probabil vei avea nevoie de ajutorul unui specialist pentru asta. Recomandarea mea e: cauta un psihoterapeut.


"Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma."

Roxana, mamica lui Andutu grasunelu' bursucelu' scumpicu' zis "Piedone"

danat spune:

Si baietelul meu (3 ani si 5 luni) se confrunta cu problema asta. Cred ca i se trage de la o intamplare de acum un an: eram la tara, pe prispa casei unor rude, era seara deja si a inceput o furtuna cu fulgere si trasnete si a cazut curentul. Stiu ca atunci a stat cu ochisorii numai catre bec, cu toate ca eram atitia oameni in jurul lui, insa cred ca asocierea dintre furtuna de afara si lipsa curentului i-a creat o stare de frica/ panica.
Asa ca, de atunci nu mai merge fara un adult intr-un loc intunecos, oricat de tentant ar fi.
Nu mai spun, daca ni se arde un bec in casa, il apuca parca o panica, face o fixatie, povesteste tuturor celor pe care-i intalneste ca s-a ars becul. Chiar imi fac probleme, mi se pare ca e deja o idee prea fixa!
Am fost acum la munte, la o pensiune, nu pot sa va povestesc de cate ori aprindea si stingea becurile, si le verifica daca mai merg, mereu ne spunea ala merge, ala nu.




"Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"

Dana mama lu'Radu Stefan (Fecioras de 2003)

Radu mamii (intre 0-2 ani) si Raduc de la 2 anisori :-)

loriangi spune:

Iarina (2ani jum) mergea singura in orice camera pe intuneric,tragea de pe masa,dulap diferite lucruri,unele care poate o loveau sau pur si simplu se catara pe scaune si cadea iar daca o strigam ne ignora total.Atunci l-am inventat pe babau care sta doar la intuneric si care o mananca daca se mai duce acolo singura.De atunci nu mai avem probleme cu astfel de lucruri.

loriangi,mami de pitic Iarinutzu

alias spune:

Si lui Andrei (6.7 ani) ii e frica de intuneric si nu numai. Chiar daca pe hol este lumina slaba(obscura) lui ii este frica sa treaca pe acolo.

Degeaba i-am explicat ca nu e nimeni acolo, ca nu i se intimpla nimic, lui tot ii este frica.Si nu trece de faza asta de aprox. un an.

In cazul meu nu e vorba despre o surioara sau un fratior, cum spune livia72 .

Si se intimpla doar cind e cu mine acasa , cind vine si taica-su parca nu se mai sperie atit de tare.

Oare eu nu-i inspir copilului siguranta? O fi din cauza mea??

Alias

giulia71 spune:

Alias, ce facem cu puii nostrii ca si al meu e la fel(are 7 ani).
A inceput chestia asta de cand am venit aici in 2005 si il tine si acum!
Eu inventasem o poveste cu ingerasii care-l pazeau tot timpul si care ii statea pe umarul lui si ii dadea curaj si o perioada buna de timp nu s-a mai speriat.
Dar...a venit Haloweenu'(nu pot suferi aceasta sarbatoare) si a vazut o masca teribil de urata la un copil , sincer si eu m-am speriat de masca aia si de atunci nu l-am mai putut convinge sa doarma singur!
Of!

quote:

---

Originally posted by alias

Si lui Andrei (6.7 ani) ii e frica de intuneric si nu numai. Chiar daca pe hol este lumina slaba(obscura) lui ii este frica sa treaca pe acolo.

Degeaba i-am explicat ca nu e nimeni acolo, ca nu i se intimpla nimic, lui tot ii este frica.Si nu trece de faza asta de aprox. un an.

In cazul meu nu e vorba despre o surioara sau un fratior, cum spune livia72 .

Si se intimpla doar cind e cu mine acasa , cind vine si taica-su parca nu se mai sperie atit de tare.

Oare eu nu-i inspir copilului siguranta? O fi din cauza mea??

Alias

---

mami de Calin rasfatzat:)

Donia spune:

Dar pana la urma care e problema daca le e frica de intuneric?
Fetita mea a dormit de mica cu lumina stinsa iar de pe la 3 ani a inceput sa vrea o lumina in camera. Asa ca si acum, la 5,5 ani, doarme cu lumina. In hol avem o lampa de veghe sa nu ii fie frica sa iasa noaptea la baie. O sa-i treaca la un moment dat, o sa vina varsta la care va infrunta singura intunericul.
Mie mi-e frica de serpi si totusi ma consider normala, asa cum e si un copil caruia ii e frica de intuneric. Daca ar trebui sa traiesc printre serpi ar fi o problema, la fel cum ar fi pentru ei daca ar trebui sa-si duca viata in intuneric. Insa din fericire traim in vremuri in care electricitatea s-a inventat deja

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)