Conservatorismul extrem
Raspunsuri - Pagina 2
clayhanger spune:
quote:
Originally posted by simali
Astazi: are o alergie si i-au iesit cateva bubite. Spun sotului:
"Are iarasi alergie. Trebuie sa-i scoatem carnea".
El face o figura devastata: "Adica cum sa-mi scoateti carnea...". A inteles ca vrem sa luam carnea dupa el si sa i-o scoatem...
Alta data: "mergem la doctor sa se uite in gatul tau.". Nu si nu, jelanie mare, urlete pana la cabinet. Vazand ca e foarte terifiat sap mai adanc si aflu: Credea ca doctorul o sa-i taie capul, o sa-l desurubeze si o sa se uite in gatul lui ca pe gatul unei sticle!!!!!!!!! Si va jur, nu vede desene tampite sau alte chestii cu violenta. TOATE IDEILE ASTEA NEBUNESTI SUNT IN CAPUL LUI!
Dupa ce a inteles ca doctorul nu-i va taia capul a venit cu alta nastrujnicie: ca doctorul ar putea sa-i faca o gaura in gat si sa se uite pe acolo!!!!!!!!
Aici mi se pare ca pur si simplu ia unele expresii ca atare... pentru ca nu le-a mai auzit le intelege la propriu. Nu vad ca ar avea "idei nebunesti". Mie mi se pare oarecum firesc ca, daca intelegi ca doctorul se uita efectiv in gatul tau, sa iti treaca apoi prin minte si metode prin care o s-o faca. Iar la partea cu "sa-i scoatem carnea" umila mea parere e... cum sa inteleaga din prima bine?
Repet, daca n-a mai auzit expresia...In rest, asa cred si eu, ca tanjeste dupa siguranta, ca schimbarile nu ii plac... poate fiindca nu ajunge sa le inteleaga cu adevarat rostul.
Edit - Din mesajul postat de Luna1, de fapt: inteleg ca ii este de multe ori frica... Gandeste-te daca e asa si de ce ar putea fi asa.
simali spune:
clayhanger. Inteleg ca unele expresii pot fii interpretate nastrujnic de un copil mic, dar ce ma preocupa este faptul ca el mereu percepe orice negativ, pesimist. Adica: eu sunt o fire foarte optimista; daca-mi spui maine mergem in parc la picnic, mie nici o secunda nu-mi va trece prin cap ca o sa ploua, voi face planuri voioase despre picnic si daca totusi se intampla sa ploua, "asa e viata". Dar el vede MEREU numai partea goala a paharului. Este ceva ce-l face sa aiba asteptari negative. Firea lui sau altceva?
simali spune:
corinadana. Nu are cine stie ce prieteni. E un copil citadin, care relationeaza mai mult cu copiii prietenilor nostrii (deci cu noi de fata) sau cu colegi de la gradinita. Pana luna trecuta a fost la o gradi particulara cu circa 7 copii in grupa, de la care l-am mutat pentru ca am descoperit (din pacate in ceva timp) ca personalul era excesiv de aspru si pus pe disciplina cu orice pret (pedepse zilnice, pretentii sa muste copilul din sandwitch mereu din aceeasi parte (!!!!!!), etc.).
Trebuie sa mentionez ca a este acum la a 4-a gradinita, de stat de aceasta data (nu va mirati, la Ploiesti situatia cu gradinitele este cumplita iar noi suntem mutati din Bucuresti de numai 6 ani si nu am cunoscut pe nimeni sa ne dea cea mai marunta referinta) unde se pare ca in sfarsit se simte foarte bine (pleaca cantand, povesteste ce a facut, etc.).
simali spune:
cricor. Al meu e peste; pestii sunt pesimisti ?
oanademunck. Da, este adevarat, tanjeste dupa siguranta. Dar al cui copil o fii? Ca noi am facut alpinism, sotul meu este monitor de speologie, suntem firi foarte active. Zici ca e facut cu postasul.
Are camera lui, patul lui si doarme singur dintotdeauna (numai cu Paulica, ursul lui). Este foarte fricos, dar majoritatea baietilor sunt asa pana pe la liceu, asa ca nu-mi fac griji din cauza asta.
La doi ani a fost chestia asta cu spitalul care a durat 2 zile. Cred ca a fost traumatizant pentru el, pentru ca, cel putin in prima zi mi l-au luat din brate si l-au dus intr-o incapere unde i-au pus branula in vena (stiti, un dopulet mic prin care se fac mai apoi antibioticele ca sa nu mai intepe copilul de fiecare data). Nici pana astazi nu pricep de ce mi-au cerut sa nu intru cu el. Daca as fi stiut ce o sa trag mai tarziu faceam scandal si intram. Asa am zis ca stiu ele ce stiu. Mare prostie !!!!!!
Nu ineteleg nici de ce ne-au internat, pentru ca altceva decat niste antibiotice nu i-au facut. Erau manevre care se puteau face foarte bine si acasa. Dar la noi medicina mai are mult...
Cricor spune:
Simali, nu stiu, or fi so pestii pesimisiti :)
Poate ne spun fetele psiholog daca optimismul se invata, sau te nasti cu el. Copilul meu e atat de pesimist ca ma apuca jalea uneori. Nici eu nu sunt optimismul intruchipat, dar eu asa ceva ca la el n-am mai vazut. Exact cum spui si tu, daca ii zic maine mergem in parc, el instant incepe sa se jeleasca (ca pur si simplu asa suna) ca n-o sa mergem, c-o sa uitam, c-o sa ploua, ca una, ca alta.... are scenarii negative o multime.
Cat despre uitatul in gat, si al meu plangea cand mergea la doctor, ca-i luam capul. Noi mergeam des pentru ca avea otite si doctorul ne zicea inainte sa se uite in urechea lui "Hold his head". Ne-a luat saptamani sa ne dam seama, ca era mai mititel si nu pricepeam ce ne zicea.
parpalak spune:
simali, de la gradi aia bizara i s-o trage..
Mamici cu mici negativisti, lasati-i si pe ei sa decida. De ex, daca si-asa n-aveti de gind sa-i dati la dansuri, intrebati-i ce parere au, si cind zic ca nu, declarati-va de acord. Intrebati-i ce parere au despre lucruri care nu-i afecteaza/privesc in mod direct.. o floare, culoarea unei masini, faptul ca e soare sau ca ploua, etc.. Pina la urma oti gasi voi un subiect pozitiv 
. Daca nu, declarati-va ne de acord cu parerea junelui si de acord sa aveti pareri diferite. Faceti-i sa simta ca parerea lor conteaza.
Pupici si sa fiti bine.
Sanatate la bebei si mamici.
Poze de cind eram mici si Poze si filme
corinadana spune:
Si fetita mea mai zice ca daca ploua ca daca uitam ca daca, ca daca... dar eu ii zic frumos mama hai sa asteptam ziua respectiva sa vedem cum este si sa ne apuce grijile atunci. De ce sa ne ruinam mai multe zile?! N are rost. Si functioneaza.
Va pup!
corinadana mama Ralucai
The mother's heart is the child's schoolroom.
scarmanus spune:
Mie mi se pare un copil foarte maturizat, mai ales ca ai citat exact cum povesteste la varsta asta. Eu cred ca in ciuda aparentelor este un copil foarte receptiv, insa la anume lucruri, care cad in sarcina voastra sa le descoperiti. Ma bazez cand spun asta pe experienta pe care am avut-o cu un copil in clasa mea, care la 8 ani citea numai despre stiinte, stia lucruri uimitoare, care depaseau cu mult sfera de interes specifica varstei lui. In rest era absolut total out of place printre colegii lui de clasa, uneori chiar ciudat in motricitate, dar asa e el si am inteles ca el are nevoie de un alt nivel de
Mi-e deja foarte simpatic junele tau
, am vrut doar sa va intreb daca va folositi de umor si daca discutati cu el in sensul nu sa-l dirijati, ci sa-i explicati. Dau un exemplu: innotul e foarte bun pentru sanatate, stii de ce? Da-i ragaz sa se gandeasca la ceva pozitiv. Apoi incepeti sa contruiti impreuna un "discurs" pozitiv Innotul e bun fiindca uite etc, etc, etc. Are nevoie de un alt fel de stimulare, zici ca gusta umorul, char si subtil, deduc eu din ce spui despre jocurile de cuvinte ale tale. Are nevoie sa stie exact ce i se intampla, la doctor de pilda, uite gatul e ca un tub, uite, vezi, ca al meu, exact asa e si al tau. Cand esti bolnav deschizi gura iar doctorul se uita uite asa sa vada daca e rosu.
Eu personal cred ca o sa fie om de stiinta 
pisici, flori si jucarele
When the heart is full of love, the world is full of beauty
lorelaim spune:
Sa nu razi - o mica sugestie: www.astrocenter.com :-) Uita-te care ar fii (conform stelelor) personalitatea lui (daca introduci data, ora si locul nasterii vei primi un doc care-ti pune cate ceva despre personalitatea individului) si cum poti sa lucrezi cu el (furnizeaza si un document privind relatia mama-copil). Singurul inconvenient este faptul ca... costa :-(
De ce iti sugerez asa ceva... pt ca la inceputul relatiei mele cu sotul (cand inca eram doar prieteni) am citit doc furnizate de ei... si in linii mari s-au potrivit... Au fost chiar lucruri care ne-au ajutat pe amandoi sa ne intelegem mai bine :-) La fel am procedat si cand s-a nascut micuta noastra... Anumite trasaturi de caracter/personalitate poate ca intr-adevar sunt "scrise in stele".
Multa sanatate!
simali spune:
dianaintruder. La 1 an merge sa faci cum vrei tu, dar la 5 ani asta devine o treaba al naibii de comlicata...
scarmanus. Stii, chestia cu motricitate este si la el oarecum adevarata. E cam impiedicat si cam neindemanatic comparativ cu majoritatea copiilor de varsta lui. Acum, sincer: daca ai fii mama copilului despre care vorbesti ce-ai face? Crezi ca e bine s-l las in lumea asta a lui "paralela" ? Interesanta si fascinanta, dar paralela!!!!
Stiti de fapt ce ma ingrijoreaza cel mai tare? Nu faptul ca nu vrea sa incerce sporturi noi sau sa ia parte la "aventurile" familiei. Pana la urma noi adultii putem sa incercam sa ne adaptam situatiei. Ma ingrijoreaza ca si la gradi, la activitati are o abordare similara. Daca se fac liniute in caiet el nu vrea, ca DACA nu stie!!!!
Dar i-am explicat ca nu are nici o importanta daca nu stie sau nu le face bine. Tot ceea ce i se cere este sa INCERCE. Bune, rele sa faca niste liniute acolo cum face toata lumea. El nu, si nu. Acum a inceput de bine de rau sa scrie cate ceva (si scrie extrem de bine pentru varsta lui, dar el tot nu e multumit), dar anul trecut, rasturna creioanele pe masa si le facea MASINUTE. Toti copiii faceau liniute, el desena niste viermi pe cealalta pagina a caietului...
Ma dispera!!!
http://community.webshots.com/album/554633759FjyOEU