cum sa procedez cu mama
Raspunsuri - Pagina 8
ancadm spune:
Veronica am citit si eu mai pe sarite ce ai scris si vreau sa iti spun ca ai un copil minunat care are mare nevoie de tine si ar trebui ca nimeni si nimic sa nu iti strice linistea ca tu sa poti avea grija de el. Mama ta, la fel ca si mama mea si alte mame din cite am vazut fac parte din categoria celor ce se numesc "control freak". Uneori poate sunt bine intentionate, dar de cele mai multe ori dau multe sfaturi neintrebate. Eu imi amintesc ca atunci cind m-am casatorit si m-am mutat la casa mea mama venea neanuntata ca sa ma "ajute" sa imi calce hainele si sa imi faca mincare. Nu i-am cerut niciodata ajutorul la asa ceva si se simtea foarte ofensata cind ii spuneam ca nu am nevoie sa vina sa calce pantalonii sotului.Nici nu mai zic cit se suparata a fost ca ne-am cumparat un apartament mai aproape de mama soacra decit de ea...Am avut "noroc" ca am nascut copii departe de casa si aici nu s-a putut baga decit cu sfaturi la telefon. La care i-am spus "da, da" si apoi mi-am vazut de treaba mea. Dar cind a inceput sa repete aceleasi sfaturi si la al doilea copil i-am spus ca ea a avut bebelush acum 30 de ani iar eu am avut acum 5.
Ce vreau sa iti spun este ca daca te deranjeaza foarte tare ce face ea poti sa te descurci si fara ajutorul ei. Poti merge la coafor cind vine sotul acasa de la servici. Cit timp te va vedea ca ii vei cere ajutorul mama ta se va simti "obligata" sa te trateze de sus, ca doar nu poti fara ea. Tu odihneste-te, ai grija de tine si de familia ta spune-i mamei tale ca nu apreciezi rautatile ei si daca nu inceteaza nu mai vorbi cu ea. E timpul sa admita ca esti un parinte responsabil care stie ce e bine pentru copilul sau.
Anca, Andreea (5 ani) si Monica (9 septembrie 2005)
ancadm spune:
Am uitat sa iti zic ca m-am uitat la link-ul cu chestiile gatite de tine 
si tot calculatorul e 
. Jos palaria!
Anca, Andreea (5 ani) si Monica (9 septembrie 2005)
Hildegard spune:
buna ziua doamnelor, frumoaselor.
despre mama ce sa va mai spun. Acuma e buna, acuma o apuca de striga si nu se opreste si nu tine cont de parerile familiei mele ci numai de ale ei. numai ce crede ea ca e bine....ce crede sotul meu sau eu nu e bine.
Eu am nevoie de sfaturi nu de critici.
Nu-mi convine cand il pupa (ventuze) pe Stefan si are pe fata 2 kg de machiaj (bine inteleg o data, dar il tot pupa de n ori si se lipeste de fata lui de numa)...si mai zice...lasa ca n-are nimic. Stefan e blond si sensibil la piele, mereu ne confruntam cu dermatita atopica pe fata, care apare, dispare si tot asa.
Inca ceva...copilu nu o place. Interesant. Ea nu se stie juca cu el. L-am lasat pe steff cu ea....dar s-a plans ca nu sta locului, ca el are ceva. De ce e asa agitat ca ea nu poate face fata asa.
. Pai, si cum sa-l tin...dace e el asa plin de energie....insemna ca e bolnav?
va pup
de-ale gurii
Veronica, mama lui Stefan Peter 1 an si 1 luna
Hildegard spune:
Azi noapte m-au apucat gandurile ca oare ce voi face eu din noiembrie cand va trebui sa ma duc la servici si n-am cu cine lasa copilu. Mama a zis lasa ca vin eu sa te ajut....stau de luni pana vineri . Da, suna tare bine. m-as bucura enorm. Am sta de vorba si am am inceput sa-i spun ce face stefan de la 9 diminetata cand se trezeste si pana la 3 cand eu vin de la servici. Gata, a inceput sa zica ca vede ea ce-i face de papa...pai, nu ii las eu ce sa-i gateasca. I-am spus ca ii place la copil sa se uit ela Baby Einstein, Mc donald, baby noah, etc...e, pai nu, de ce sa se uite el la ASTEA ca isi strica ochii.
I-am propus sa vina cu o luna inainte sau 2...asa 1 saptamana sa se obisnuiasca copilu cu ea...sa faca ea ce trebein locul meu pentru copil: mancat, schim,bat, plimbat etc si sa fiu io apoi linistita si cum am zis sa vad la copil cum ii place. De aici, a pornit scandal....ca ce??? ea nu stie....ca de ce trebuie sa vina, ca nu e normal cum gandesc eu si de astea.
Deci, a incheiat discutia si dupa ce a plecat am bocit de m-a luat frastu'.....eu nu las copilu cu ea si gata. Nu o inteleg.
ce ma fac? So sotul e dsiperat din cauza asata. Eu bona din ziar nu aduc in casa...si agentii de plasare in arad nu sunt.
Ma las de servici???? Cand a auzit sotul....s-a ingalbenit.
Si iaca asa....pana in noiembrie mai este dar eu sunt disperata.
de-ale gurii
Veronica, mama lui Stefan Peter 1 an si 2 luni
country girl spune:
Vero, ca de la una patita (si cu mama si cu faptul ca n-are cu cine lasa copilul), te sfatuiesc sa-ti pregatesti incet-incet intoarcerea la serviciu de pe acuma. Cauta o bona pentru Stefan; cineva care sa inceapa de pe acum sa te ajute 2-3 ore pe zi cu Stefan si care sa-ti castige pana in toamna increderea ca poate avea grija de el o zi intreaga asa cum spui tu sa faca.
Nu cred ca a o aduce pe mama ta e o solutie pentru familia voastra. Nici relatia ta cu ea ca mama nu merge stralucit si nu cred ca prioritatea ta e sa repari relatia asta ci sa-ti gasesti tu clipe de ragaz de la agitatia cotidiana nu sa intampni tensiuni suplimentare.
Stiu ca-i greu de gasit si costa bani o bona, dar cred ca avantajele sunt mai mari decat sa improvizezi o solutie care poate crapa oricand.
Hildegard spune:
Ina, si cum sa fac? sa iau bona din ziar. In Buc. sunt firrme care garanteaza pentru ele...aici ce fac, o iau din coltul strazii ssi sa-mi las cupilu cu ea. Vrei sa ma tacanesc????? Nici nu ma pot gandi la asta. Asa as lua o bona, numai prin recomandare de la altcineva sau cum a mai zis ...sa mi-o plaseze o firma.
de-ale gurii
Veronica, mama lui Stefan Peter 1 an si 2 luni
Hildegard spune:
Ina, m-ai facut curioasa, dar tu ce ai patit in legatura cu asta???
de-ale gurii
Veronica, mama lui Stefan Peter 1 an si 2 luni
country girl spune:
quote:
Originally posted by Hildegard
, si cum sa fac? sa iau bona din ziar. In Buc. sunt firrme care garanteaza pentru ele...aici ce fac, o iau din coltul strazii ssi sa-mi las cupilu cu ea. Vrei sa ma tacanesc????? Nici nu ma pot gandi la asta. Asa as lua o bona, numai prin recomandare de la altcineva sau cum a mai zis ...sa mi-o plaseze o firma.
de-ale gurii
Veronica, mama lui Stefan Peter 1 an si 2 luni
Eu zic ca esti mai avantajata decat in Bucuresti cu agentiile. Nu trebuie s-o iei din ziar ci, tocmai pentru ca nu te preseaza timpul, da si tu sfoara in tara printre cunostinte, vecine, prietene etc ca esti in cautarea unei femei care sa aiba grija de Steff cateva ore pe zi. In cateva saptamani eu zic ca vei gasi pe cineva care sa-ti convina. Si ai timp sa faci trecerea incetisor si sa-ti consolidezi increderea in persoana respectiva. Eu asa as face.
country girl spune:
N-am patit mare lucru, Vero. Doar ca suntem la 2000 km de parintii amandorura. Ne crestem singuri fata si fiecare vacanta pe care o petrecem in Romania cu bunicii devine o amintire urata si pentru mine si pentru ei.
Eu stiu ca gresesc si eu foarte tare, dar nu stiu cum se face ca desi am cele mai bune intentii, o dau in bara de fiecare data. Ei au tabieturile lor si sfaturile lor bine intentionate dar demodate, nu stiu ce inseamna sa alergi dupa un copil de 16 luni si nici nu mai rezista fizic la ritmul Ilincai. Iar eu nu am rabdarea sa nu aud sfaturile care nu mi se par potrivite, criticile, comentariile si ironiile la adresa noastra a copiilor-parinti etc etc
Si dupa fiecare asemenea experienta ratata, tot eu ma simt vinovata si dupa luni intregi de tristete reincep sa organizez o vacanta scurta de la care cred ca avem toti asteptari prea mari sa umple golul dintre intalniri.
dicirstea spune:
Sper sa nu ajung sa trec si eu prin asta, desi mama se pregateste intens sa ma terorizeze (am 4 luni abia).Si mai si stau la o casa de ea.Nu vreau sa par rea sau cinica, si nu sunt departe de problema, dar parca suferiti de sindromul acela al ostaticului, sau al victimei, nu s tiu cum se cheama exact. A mai remarcat cineva mai devreme ceva asemanator. In sensul ca mamele voastre vi se par odioase, sunteti in pragul depresiei, si in loc sa alegeti calea cea mai fireasca (dupa milioane de tentative de rezolvare esuate)si anume sa taiati raul de la radacina si sa va ganditi ca nu exista si sa incercati o cale de rezolvare pornind de la 0, adica de la principiul nu am mama care sa ma ajute ( eventual, daca e dureros termenul, sa va ganditi ca e o cunostinta enervanta)si sa cautati cu adevarat ajutor in exterior.(adica nu pornind cu idei negativiste de la inceput, gen...nu o sa gasesc, ...nu exista altcineva..e foarte greu..nu am timp..etc).Cel putin dupa faza cu scuipatul!!!! ..eu am incremenit.. pai in secunda 2 eram afara si nu mai aveam ce discuta cu persoana respectiva, chit ca era mama, ..pai inseamna ca ti-a placut daca nu ai ripostat. Daca ai ales sa treci peste treaba asta si doar sa te minunezi ca se poarta ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, inseamna ca minimizezi situatia si consecintele. Nu ti-e frica de ce ar putea invata copilul tau de la ea???Adica sa te scuipe si el!