cum sa procedez cu mama
Raspunsuri - Pagina 7
Hildegard spune:
auzi mirela, daca mi-ar vrea binele nu m-ar enerva. Stie bine ca ma supara ce face si tot o face.Asa ca....
eu daca tin la cineva nu-i fac ce nu-i place.
am intrebat-o daca ei i-a facut asa buni cand am fost eu mica.Si mi-a raspuns ca ea n-avea ce sa se bage peste ea.
No!!!
PRAJITURI
Veronica si Stefan Peter (07.11.2005)
Poze la 10 luni
Hildegard spune:
Buna,
ce mai faceti voi?
eu cateodata imi vine sa merg si sa nu mia vin, de greu ce mie singura.
Copilu nu vrea sa doarma in camera lui....tre sa-l cul cu mine. Inca il mai alaptez.
N-am timp de mine efectiv.....n-am cu cine lasa copilu pentru 1-2 ore sau char mai mult. M-as duce, sa ma deconectez, sa ma plimb prin oras dar nu cu gandul neimpacat ca oare ce face cupilu acasa?
Eu cu sotul obosim efectiv cu copilu asta...atat ne solicita de cateodata nu mai stiu ce zi e, ce ora e!!!!
As vrea sa merg si io la coafor, sau efectiv sa ma plimb.....cu sotul bineinteles.
Mama mea tot uracioasa a ramas din puctul asta de vedere.
Am fost acuma 2 sapt. la ei si ma facut cu apa si otet.
Cand am intrebat-o de c enu ma respecta si ea pe mine ca mama.....maoama era sa deie in mine cu ce era pe masa atunci. M-a scuipat!!! Da , asa cum auziti m-a scuipat
." Cum adica ea sa respecte un rahat ca mine???" Phiuuu.......am plans de m-am spart atunci. Dupa 1 h...se comporta cu mine ca si cand n-ar fi nimic. O urasc serios!!!
O respect ca e mama mea dar........nu ma ajuta cu nimic.....si atunci cand ii cer ajutorul ma critica si spune ca n-are vreme. De fapt, de ce sa-i ce cer asta. Am innebunit?
Cand aud ca alte femei au jutor din partea mamelor.Mor de ciuda! Recunosc asta!
Nu ma pot opri s anu ma plang de ea. Nu ma judecati.
Dar eu tot sper, poate ca intr-o zi va fi mai bine!!!
de-ale gurii
Veronica, mama lui Stefan Peter 07.11.05
acusor spune:
Veronica, vreau doar sa-ti spun ca o descrii PERFECT pe mama mea.
Exact ca si a ta, mama mea comenteaza tot timpul despre cum il cresc pe copil, despre manierele si felul de a fi al sotului si multe alte chestii care ma seaca de energie. Am ajuns sa cred ca e ceva in neregula cu mine.
Un exemplu de rautate gratuita e cand, sambata, facea mancare si am intrat in bucatarie sa-i fac laptele copilului. Pur si simplu a inceput sa-mi spuna ca "copilul asta nu mananca nimic (mancare gatita). Da' las' ca o sa vina la bunica sa manance la ea ciorbica si mancare. Da' poate n-o sa manance daca mananca uscaturi, ca tacsu". Toate astea pe un ton f. ironic.
Nu mai spun cate injuraturi am primit si eu. Cand se calmeaza motiveaza ca e bolnava de nervi si ca e asa pentru ca ne-a crescut singura. Apreciez si respect chestia asta dar nu-i da dreptul sa faca si sa zica orice.
As putea continua cu multe exemple, dar nu cred ca e nevoie.
Noi stam impreuna, dar de la 1 decembrie ne mutam cu chirie. Nu se mai poate altfel. Sper sa se schimbe lucrurile ca am obosit.
Din pacate, nu stiu ce sfat sa-ti dau. Mi-ar trebui si mie unul.
Pupici 
Andreea si Teo (26.08.2005)
Cat de mari suntem
Adria_ spune:
Hildegard, te inteleg in legatura cu mama ta. Ai nevoie de ea sa te ajute cu copilul, sa te aprecieze mai mult acum ca esti mama, sa te trateze egal ca pe un adult. Te anunt ca nu cred ca poate sa faca asta. Iar tu suferi si astepti momentul.
Daca ai putea sa nu mai astepti ajutorul ei. Sa te gandesti ca nu mai exista. Ca e o cunostinta ca oricare alta. Sa nu-i mai permiti sa te jigneasca. Noi nu suntem facuti sa le facem pe plac parintilor. Iar parintii au datoria sa ne faca sa fim independenti, sa ne descurcam in lumea asta.
Mama ta moare de placere cand te vede venind si cerandu-i ajutorul. Astfel stie ca inca mai esti neajutorata, iar ea nu este abandonata. Intr-un fel asta e recunostinta cu care se multumeste ea. Foarte perversa recunostinta....
Incearca sa sa-ti demonstrezi tie ca te descurci tu si sotul tau in viata asta. Si cu copilul si cu tot. N-o mai chema la tine, nu te mai duce la ea o perioada. Gaseste o alta persoana, neutra, care sa te ajute cu copilul. Sau poate o cresa. Exista intotdeauna si alte solutii. Si pe mine ma induioseaza bunicii care ies la plimbare cu nepotii. Ce mi-as dori si eu asta... Dar nu se poate si gata... Pana la urma e un castig si asta- ca pot sa ma mai joc si eu cu formele in nisip, sa merg prin frunze, sa stau pe banca fara sa ma gandesc la nimic...
Poate mama ta se simte ... batrana de cand a devenit bunica si in loc sa-si recunoasca asta, sa accepte, sa se bucure... neaga.
Nu uita: tu esti mama copilului tau, tu ai drepturi si obligatii fata de el. In fata legii tu raspunzi, nu mama ta. Tu decizi pentru el, nu mama ta. Asa ca ... ia-ti rolul in primire. Mama ta si l-a incheiat demult. Daca nu stie sa se poarte civilizat cu tine, nu-i mai permite sa te tulbure. Ai un rol important de indeplinit acum. N-ai timp de certuri cu mama ta. In timpul ala mai bine te-ai odihni.
Ai incredere in tine, in instinctele tale de mama. Apreciaza-te si iubeste-te pe tine mai mult decat pana acum. Nu uita - esti cea mai buna mama pentru copilul tau.
Te imbratisez si te inteleg.
maraki spune:
Hildegard asa as vrea sa citesc la socroseniu faza cu ridicatul de manute a copilului...e aici langa mine si exact asa face si asta
imi este frica sa nu-i rupa manutele, de mic asa-i face 
Monica
http://community.webshots.com/user/maraki36
mamica de bebe Angelo ( 29 Dec. 2005 )
http://www.dropshots.com/maraki1
http://www.dropshots.com/maraki
anasol spune:
vero si celelate fete care aveti probleme cu mamaele,sincer va compatimesc,io multumesc lu d-zeu n-am probleme de astea,cu soacra mai am divergente,dar io ma impun si fara certuri rezolvam problema.
ce sa va doresc ,decat sa fiti independente de ele,si sa le ignorati "rautatile"
multa bafta
http://pg.photos.yahoo.com/ph/gogosica_lu_solo/my_photos
anasol si david-andrei(06.01.2006)
Danelutza spune:
Veronica am citit povestea ta. Cred ca asha sint foarte multe dintre mamele noastre. Nu sint rau intentzionate, doar ca au impresia ca ce spun ele e sfint si ce spunem noi, e vorba de copil mic. Nu vor sa recunoasca, ca si fiicele lor sint mame, au familie, au un mod de a vedea altfel lucrurile. Eu am patzit-o cu mama, asta cind am nascut, a stat la noi trei luni, eu aveam nevoie sa ma ajute cu treburile casei, ea astepta ca astea sa le fac eu, iar ea sa se ocupe cum stie ea de copil. I-am spus un nu, categoric, copilul il cresc cum vreau eu si sotzul, apoi am intrebat-o daca ei ii spunea cineva cum sa-si educe copiii, ca de altfel i-a educat bine pe totzi. Dar... mama mea are 70 de ani, eu aveam 38 cind am nascut, deci, eu zic ca eram destul de coapta la minte. Cit despre timpul tau, ca esti obosita, hmmm si eu sint obosita, fetitza nu o pot lasa cu nimeni, nu ma ajuta nimeni la nimic, casa, gradina, itzi dai seama. Plimbari... da, cu caruciorul si fetitza, ca sotzul e la serviciu. La coafor... si acolo, tot cu fetitza. Asha ca, fruntea sus, las-o pe mama ta in pace daca nu va intzelegetzi, descurcatzi-va cu copilul, tu si sotzul tau, fara ajutorul ei. Asha vei avea satisfactia ca ai facut totul, fara ca intr-o zi sa-ti reproseze ca... tu te plimbai si ea tzi-a crescut copilul.
am bagat okiul la pozele cu dulciuri: mamaaaaaaaaaaaaa, ce dulciuri, arata asha bine, ca m-am ingrashat doar privindu-le
delia grozav spune:
Eu am avut de-a face cu multi <binevoitori> care s-au gasit cu sfaturi si sa iti spun cum am procedat. Am ascultat ce aveau de spus,nu am comentat si am fa cut cum am vrut eu.
Cu mama nu am avut probleme ca am pregatit-o de cand eram gravida, ii spuneam ce citeam despre ingrijirea copiilor, ii dadeam revistele mami si ea facea exact asa cum ii spuneam eu.
Acum cu fetita sta mai mult tatal meu, ca mama e bolnava si el are multe idei diferite de ale mele. In general asculta totusi de mune dar mai face si cum crede el.
Sincer eu cred ca daca e sa iti lasi odorul o zi, doua cu mama ta nu o sa se intample nimic rau, o sa vezi ca va face cum va dicta printul pana la urma, daca va vedea ca nu merge cum vrea ea. Daca e sa te ajute pe termen mai lung aici pot sa fie probleme si poate e mai bine sa iti angajezi o bona ca ei poti sa ii comanzi.
Poze
www.dropshots.com/deliameda" target="_blank"> filmulete
dede, Adi 5ani si Medeea 1 an
Mickyyy spune:
Am citit si eu, mai mult pe sarite, recunosc, povestea ta. Am facut-o din curiozitate, nici eu nu ma inteleg extraordinar cu mama si orice sugestie era binevenita, chiar daca nu mi-era adresata mie.
Poate ca o sa te superi pe mine, n-o cunosc pe mama ta, Veronica, dar pe tine un pic am reusit sa te cunosc din cate ai povestit. Si cred ca si tu gresesti. Sau ma rog, gresesti in masura in care scopul tau e sa ai o relatie normala cu ea. Daca nu vrei decat s-o ti la distanta si sa-i raspunzi cu aceasi moneda cu care-ti raspunde ea tie, atunci e ok, poti sa continui asa. Dar daca vrei s-o apropii, nu asta e calea.
Repet, n-am citit tot subiectul, poate trag concluzii pripite, dar atvea din lucrurile care mi-au sarit mie in ochi:
quote:.
I-am spus ca degeaba daca eu i-as zice cum sa faca supa, i-as scrie pe hartie ea n-ar respecta si de aceea n-am inceredere. N-ar face asa cum i-as lasa io pe hartie
Din start ai exclus posibilitatea ca mama ta sa faca asa cum vrei tu, si asta e mesajul care i l-ai transmis ei, "nu esti buna de nimic, nu te mai baga". Si am remarcat asta in cam toate postarile tale, mama nu ma asculta, ma critica pentru ca nu cresc copilul cum vrea ea, dar pe de alta parte si tu procedezi exact la fel, nu ii explici cum sa te ajute, de ce e bine sa faca asa, nu o lauzi cand face un lucru bun, ci doar i le reprosezi pe toate cele rele, si ii tai orice chef de a te mai ajuta cu ceva.
Nu stiu daca sunt suficient de coerenta, dar sper sa intelegi ideea. De exemplu mama gateste ingrozitor de prost (atat de groaznic ca barbata-meu nu vrea sa se atinga de nimic din ceea ce face ea, si pe buna dreptate). A fost saptamana trecuta la mine, cu cele mai bune intentii, sa ma ajute. Puteam sa-i spun din start, mama, stai departe de aragaz, ca n-o sa manance nimeni ce gatesti. Dar am preferat s-o las sa-si faca de cap, sa bucatareasca (am rugat-o sa gateasca putin, doar pentru copii) si seara ne-am facut ca ne e pofta de pastrama si alte chestii la gratar, ca deh, a venit mama pe la noi si hai sa mancam ceva special. Nu s-a atins nimeni de mancarea ei (am aruncat-o pe toata in week-end la gunoi), dar i-am lasat satisfacita de a fi utila cu ceva. Daca i-as fi spus din start nu face aia ca oricum o faci prost, n-ar mai fi facut nimic altceva si-ar fi stat si botoasa toata ziua.
Apoi discutia dinainte de plecarea in vacanta,
quote:
mami: " nu ne dai copilu sa vino cu noi"????
pai cum ....nici n-as putea sa propun asa ceva in locul ei.
Eu zic:
"Copilu papa titi inca....si e mic. N-a fost cu voi 1 zi dar sa mearga 1 sapt acolo"
Mama:"pai ce, io n-as sti sa am grija de el?
As gasi femei cu piept acolo sa-i deie lapte" si rade la telefon
Mami:"Eu sunt bunica si e si al meu nu numai al tau"
Din ce-ai povestit tu, clar mie-mi seamana a gluma. Hai sa fim seriosi, pleci intr-o tara straina si cauti femei sa-ti alapteze nepotul?! Eu in locul tau la asemenea propunere i-as fi raspuns elegant ca bebele e "tzitzi addicted" merge cu tot cu mamica dupa el, asa ca daca vrea sa-si aiba nepotul aproape in vacanta, va trebui sa-l ia la pachet cu mamica, si cum maimica fara tatic nu merge, va trebui sa va ia pe toti. Si sa va plateasca si cheltuielile, ca excursia nu era planificata in bugetul pe luna curenta.
Din cate-mi dau seama si ei si tie va place sa va intepati una pe alta, ea stie exact ce te deranjeaza si te ataca fix acolo, mai in gluma mai in serios, iar tu la randul tau nu faci decat sa o provoci.
Stiu, o sa-mi spui ca n-o cunosc, ca e cea mai imposibila mama de pe pamant, ca nu poti sa discuti cu ea. Iti spun eu ca poti, totul e sa incerci sa o intelegi si pe ea, sa nu mai pleci de la premisa ca tu detii dreptatea absoluta (copii nu se cresc numai cum scrie in carti, iti spun eu ca uneori sfaturile babesti sunt la fel de bune, daca nu si mai bune decat 10 tratate de psihologie moderna) si sa vezi daca puteti gasi o cale de mijloc.
quote:.
Ma doare sufletul ca alte mame isi inteleg fiicele si a mea nu vrea sa faca cum zic io
Normal ca nu vrea sa faca cum zici tu, lasa de la tine in lucruri marunte, si-ai sa vezi ca si ea va fi mult mai cooperanta.
e doar parerea mea, a cuiva care a avut si are in continuare probleme mari cu propria-i mama si cauta o cale de mijloc.
Mickyyy si cele 2 fete cucuiete:
Malina Ioana (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34545" target="_blank">31.03.2004) Daria Maria (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58164" target="_blank">22.06.2005)
roxanal spune:
Hildegard, eu nu am probleme atat de rele cu mama, adica nici pe departe, dar de multe ori ii spun sa faca ceva si ea face taman pe dos, ma mai cert cu ea, insa imi trece repede, ptr. ca sunt incidente multe si ne vedem si asa destul de rar...dar pe mine ma inebuneste ca n-am nici un moment liber ptr mine, cu 2 copii, parca-s zombi, si urasc sa ma neglijez in halul asta dar nu reusesc sa merg nicaieri, nici nu prea am bani, din pacate, insa din an in oaste as putea merge indeva, dar n-am absolut pe nimeni sa las cu copii...daca ma credeti, reusesc sa ma spal pe cap abia odata pe saptamana, casa nu reusesc s-o pun la punct deloc, parca e la nebuni...ce sa mai zic...suntem cam in aceeasi barca
Roxana Lilea,mama de 2 ori :)