40 cu + sau - (cap.13!!!)
Raspunsuri - Pagina 29
lu.more spune:
Cafea?
Noemi, iti dai tu seama ce fada ar fi viata daca nu am avea parte de peripetii din astea? Am si eu una, dar n-am timp acum.
Goodmomy, te-ai mai linistit? Ti-e mai bine, sper!
Polux, ai vesti despre mama ta? Nu e ceva grav, sper? Cat despre puiuta ta, stai linistita, bine ca are cine sa se ocupe de ea.
KUKI, cara sacose, zici? Ai grija, ca toti care sacose la inceput... 
Bineinteles ca exista si unii care le cara dupa... dar parca poti sa stii de la inceput care din ce categorie face parte ?!?...
Deci se infiripa idila, ne mai tii mult pe jar? Odihna placuta in continuare (cat mai stai?)
Cicina mergem impreuna sa vedem elefantii, am zis!
Gata.
Duminica frumoasa!
Lulu
.................................................................................
Dragii de noi
.................................................................................
« C'est quand on n'y croit plus, que le ciel vous entend et pardonne. »
Kyo
KUKI spune:
Vreo cafea pe aici ? Ca sunt treaza de la 4 si deja acasa. Fetita prietenilor cu care am fost acolo a facut o criza de apendicita, se pare , asa ca ne-am intors val vartej. Ei la Bucuresti, noi la Galati.
He, he, asta cu sacosele e un of mai vechi de-al meu de pe vremea cand ex-ul indiferent ce cumparam, el platea si o lua inainte si ma lasa pe mine sa incarc toate cele in sacosa si sa alerg dupa el. Si daca ii atrageam atentia, tot el se supara. Pretentioase dom'le femeile astea !
Acum sunt in faza de "roz bonbon" cand el cara sacose, face cafeaua si face coronite din flori de camp. O sa treaca probabil faza asta, ca doar viata nu e o fondanta...
Liliana, multa sanatate mamei tale.
Pup, mai vin
cicina spune:
Ehe, Noemi, frumoasa poveste, imi aduce aminte de timpuri ...si ce timpuri. Acum cativa ani, aveam un iubit, care nu mi-am dat seama cat de romatic era. Am fost intr-un we la o manastire de calugari(daca vreau sa mai merg odata nu mai stiu) Urlati, Jercalau si mai sus pe dealuri ca la un moment dat am lasat masina in padure si de acolo se merge pe jos traversand un rau. Acolo am fost primiti foarte bine de catre mai marele lor cu un pranz de zile mari. Ne-am recules, iar la intoarcere, prea era frumos mirosul de iarba abia cosita si ne-am cocotat pe un deal unde nu mai erau carari. De acolo aveam o priveliste minunata peste dealurile de la Valea Calugareasca. Si iata ca am profitat de prilej si am facut-o, cred ca imi va ramane bine intiparit in minte el, cand dupa un efort placut a ramas cu gura cascata in directia de unde aparuse un taran cu carul care aduna fanul. ne-am strans repede calabalacul si am luat-o inspre masina razand, satisfacuti.
Kuki, nu trebuie sa-si schimbe obiceiurile dupa aceea, al meu este inca asa si dupa trei ani si daca nu face, ii aduc eu aminte.
Lu, am facut un safari in Thailanda, mergand pe elefanti, e o senzatie minunata, si de atunci m-am apucat sa fac colectie.
cicina
gabibarta spune:
Buna fetelor!
Peste o saptamana deja sunt cu 1000km mai incolo spre vest!!!
Of nici nu-mi vine sa cred:) Abia astept!
Am avut o saptamana destul de grea la serv. Acasa e totul frumos. Acum e liniste la noi, sa vedem pana cand. Omul inca doarme, nici nu-i pasa de noi. Doamne ajuta sa fie asa totdeauna. Si copiii sunt mult mai echilibrati asa.
cicina spune:
Gabi, am citit un pic povestea ta, si-mi pare rau ca treci prin situatia asta, sper ca Bunul D sa te ajute sa treci de impasul asta.
Sa-ti traiasca copilasii, tare frumosi sant.
Cius si povestea ta am citit-o cand ai adoptat fetita. Tare mult as fi vrut si eu, dar se pare ca e imposibil. Aia nu, aia nu, nu-mi ramane dacat sa-mi traiesc batranetile fara a simti ceea ce inseamna sa fii mama.
cicina
KUKI spune:
Buna dimineata.
Revin la vechile si bunele obiceiuri de dimineata si va poftesc la cafea&barfulitza.
Culmea culmilor, dupa ce am dormit neintoarsa zilele astea, ba chiar am dormit in fiecare zi si la pranz, azi noapte n-am reusit sa inchid un ochi. Patesc asa de multe ori in noaptea de duminca spre luni. E drept ca mi-e urat de nu mai pot serviciul pe care il am, dar oare chiar asta sa fie cauza? Acum savurez o cafea si atat de buna mi se pare ca parca as vrea sa nu se termine atat de repede.
Cicina, traieste-ti "batranetile" cat mai frumos cu putinta si bucura-te de viata. Doamne-doamne are planuri diferite pentru fiecare.
Gabi, cred ca astepti vacanta ca pe o evadare. Sper ca nu merge si "dansul" cu voi, nu-i asa? Nu de alta, dar la nemti bautura o fi mai scumpa.
Liliana, cum a fost la shopping? Noutati, ceva? Ce mai e la reducere? Vesti noi despre mama ta?
Ufff, s-a terminat cafeaua. Gata, fug sa vad azi cum mai rezolv eterna problema feminina din fiecare dimineata "cu ce ma imbrac?".
Pup fetele. Sa aveti o zi usoara.
parpalak spune:
Mai ce de amintiri imi rascoliti... 
Acu X ani, plecau niste amici in Canada... si unde n-au fost ei pe munti? In Brasov... si saracii, alt ghid decit subsemnata n-au gasit.. Era iarna.. unde sa-i duc, sa ne ia si-o zi si sa nici nu-i extenuez... mai ales ca nu mai mersesem cu ei pe munte si nu stiam cam cum merg ei... Hai sa-i duc in Poiana si de-acolo pe Timpa... Zis si facut.. Ajungem in Poiana, toate bune si frumoase, drumul larg si batut bine atit de saniute cit si de schiori mai curajosi, peisajul minunat.. pornim spre Timpa... la un moment dat e o poienita care mi-e foarte bine intiparita in minte... pe timp de vara... un soi de sens giratoriu montan... Sigur c-aveam placute indicatoare, doar cararile nu se mai vedeau in zapada pina-n genunchi... No, pe linga care copac sa iesim din poienita? Mai la dreapta sau mai la stinga? Ca daca-i foarte in dreapta, conform indicatorului ajungem in Poiana Ursilor (nu-s foarte sigura de ce-i zice asa, ca n-am auzit povesti cu ursi in Poiana - doar in oras, in cartierele mai noi si mai de linga munte..)... Hai s-o luam p-acolo, zic eu, mai ales ca drumul arata o parere de carare, sau poate era doar un soi de vale mai mica ... Incepem sa urcam incetisor, si-mi tot rascolesc amintirile, ca parca era coboris din poiana aia, nu urcus.. Unul din amici se opreste foarte brusc si arata cu degetul in zapada... aha! deci d-aia-i zice Poiana Ursilor... ne-am intors cu viteza luminii in poienita, unde-am luat urmatoarea carare la stinga - nu era propriu zis carare, se viscolise zapada in forma de baraj, era mai sus de briu, da' p-acolo era! Ulterior m-am gindit ca daca chiar intilneam un urs insomniac, ar fi trebuit sa fie satul, ca doar toata vara a mincat... foamea ii apuca mai incolo, inspre primavara.. ca daca era flamind din decembrie deja.. sa-i fie rusine, ca-i urs neserios!
Amicii mei nici n-au fost foarte rautaciosi cu mine dupa aia, nici n-au facut misto de mine decit foarte putina vreme... Dar macar sa stie si ei de ce pleaca din Romania..
Noemi, da' cum au sunat indicatiile la echipa de recuperare? Luati-o prin iarba pe unde-i iarba calcata de roti? (Si daca nu-ti place Word, scrie in Notepad )
Kuki mama draga, cui nu-i place cum si unde faci tu cafeaua, da-i cu ignore, ca viata-i prea scurta ca sa pierdem vremea sa bagam in seama chiar toate amanuntele.. 
Roz bon-bon-ul sa traiasca!
polux, eu asa patesc cind sint obosita foarte tare (ca de trei ani incoace). Si chiar daca vreau sa trag un pui de somn de juma de ora, cind s-adorm ma pocneste cite-o imagine d-aia de groaza de-mi sare somnul instantaneu si ma gindesc repede la altceva, ca sa n-o au razna... Ma tot strofoc sa-mi refac programul si rezerva de somn, dar nu-mi iese prea grozav...
Acasa speram ca toate-s mai bine acum, da?
Mai nematics mai, se cheama salbaticie modernizata, mai, nu viciata! Visul meu e sa ma duc cu cortul pe plaja si sa scot laptopu si sa stau pe DC
Sanatate la bebei si mamici.
Poze de cind eram mici si Poze si filme
polux spune:
Hopa si eu dis de dimineata, spun asta ca la mine e 2 juma noaptea, adica ore mici, deci de dimineata.
Vorba unui amic din facultate "aseara iar ai venit de dimineata", asa si eu aseara ia m-am culcat de dimineata.
Multumesc de ganduri fetele...ca sa fiu sincera nu stiu ce este acasa, caci am impresia ca ma cam trag pe sfoara, si daca intru tare in ei dau din colt in colt. Sa speram ca este bine.
Hehehe Parpalak, ca-mi amintisi una cu Poiana Brasov...tot iarna, in care subsemnatii adica eu si husbandul din dotare am luat telecabina pana la Tampa cred, dar nu ne-am uitat ca era ultima(fiind 4 dupa amiaza).Si pe o zapada de te cufundai pana la gat in ea, a trebuit sa coboram , pe fund, pe picioare, sau cum s-a putut pe partia de schi, pe langa ea, sau pe cea de sanius.Si nu este mica deloc...asa ca s-a facut noapte bine de tot cand am ajuns jos uzi si tremurand. Si partea proasta era ca noi eram cazati la Sibiu.Da, da ati citi bine Sibiu.Si facusem un drum de cateva sute de km doar din plictiseala.Noroc ca pe vremea ceea nu lovise sotul machineta si baga o caldura foarte mare...dar de uscat tot nu ne-am uscat prea bine pana la Sibiu.
De ale tineretii valuri.
O saptamana frumoasa sa aveti.Eu am una grea de tot, caci am examene. Dar de vineri sunt in vacanta,yuppi.
Liliana
Poze cu maimutica mea
Poze noi
polux spune:
Iulia nimic nou la shopping.
Nu mai am putere sa mai scriu un mesaj ca imi e somn...unul pe care l-am sters ca tontovicea din greseala.Ca mi s-a parut ca s-a pus praful pe tastatura si am tras cu un deget pe ea...si are zeci si sute de butonase care sunt shortcut la nu stiu cate comenzi...si din toate tocmai delete trebuia sa=l ia.
Liliana
Poze cu maimutica mea
Poze noi
cicina spune:
In ale tineretii valuri, am facut Fagarasul la picior cu cortul si rucsacul in spinare.
Dupa prima tapa, urcand de la Plaiul foii ( 20 km de Zarnesti) a m ajuns intr-un refugiu unde era o iesle pt animale, si un luminis taman pentru a priponi cortul. Am adormit foarte bine, fiind o liniste de nu se auzea nici musca, dar mai tarziu "trosc, trosc", si apoi "zboing" o coarda, "zboing" a doua coarda, mai sa fie, atunci m-am decis sa deschid fermoarul incet, incet. La nivelul ochilor, vad la lumina lunii patrupedul muntilor nostrii care trecea fara probleme pe langa noi. In acelasi timp, am cazut in cur zicand prietenului meu: "Fane, ursu'", la care el inca in tainele somnului "Taci femeie ca e noapte".
Speriat de glasurile noastre, ursul a plecat fara sa ne faca probleme. A doua zi de dimineata ne-am pus pe ras de faza povestita, ca totul e bine cand se termina cu bine.
Sper ca nu va obosesc sau plictisesc cu povestirile mele.
Va pup si va urez o zi frumoasa.
cicina