Ortodoxie din Postul Mare in Postul Mare(24)
Raspunsuri - Pagina 6
irina.c. spune:
Antooo,felicitari!!!
Sa va traiasca bebita si sa va dea Dumnezeu numai bucurii de la ea!Zouzounaki,bine ai venit 
.Am vazut topicul tau cu farmecele si te asteptam sa intri si aici.....................................................................................................................................................................................................................................Irina si 
bb Ilinca(26 aprilie '04)"In aceste vremuri, cineva nu poate fi crestin cu jumatate de inima, ci fie in intregime, fie deloc." Serafim Rose.............................................................................................................................................................................................................................................
fdoina spune:
quote:
sper sa fie bucuros xeno la gandul ca il iubesti si ca ai apela mai degraba la el. apreciez dorinta ta de a-i considera pe cei din jur mai presus decat tine, asa cum ne sugera Isus. poti sa fii sigura ca daca ai avea nevoie de ajutorul meu nu as ezita si ma rog pentru sora ta. Sper ca nu vei blestema si acest lucru.
Desi este total contraindicat pentru topicul asta, nu ma pot abtine sa dau niste explicatii
Nu stiu unde ai citit tu ca il iubesc pe Alin, eu am spus ca mai degraba as putea simti dragoste in mesajele lui, decat in ale tale.
Dar afirmatia mea se voia din categoria bancurilor gen "care e ultima persoana cu care ai vrea sa naufragiezi pe o insula pustie", si de aceea replica ta am primit-o ca pe o lovitura sub centura. Pentru ca a sunat cam asa: "aminteste-ti ca tocmai te-a lovit o nenorocire si eu sunt gata sa te ajut".
Personal prefer un ateu sincer (cu sine si cu ceilalti) unui credincios care-si inchipuie ca are dragoste, ca-i poate ajuta pe ceilalti cu rugaciunea etc. E trist cand nu ne dam seama ce saraci suntem, si pretindem ca-L cunoastem pe Dumnezeu.
Si recunosc ca daca am inteles vreodata iritarile lui xeno, a fost atunci cand si-a canalizat bascalia catre topicurile care apar la generale cu titlul "Sa ne rugam pentru X". E foarte frumos sa vezi cum se manifesta solidaritatea umana, stiu ca cei care posteaza la astfel de topicuri sunt oameni deosebiti, si inimosi, si sinceri, dar eu as prefera o invitatie de genul" Sa-l incurajam pe X"
Rugaciunea e un lucru atat de personal si de intim, incat inflatia de rugaciuni pe forum risca sa banalizeze si sa ridiculizeze un concept atat de inalt si de greu de inteles, parerea mea.
Probabil se va spune ca sufar de naivitate incurabila, dar cred cu tarie ca multi din cei ce intra la Ortodoxia (si nu numai cei care scriu) au facut rugaciune sincera pentru sora mea, si-au sacrificat poate o jumatate de ora pentru ea. Si asta fara sa posteze, aici, sau la topicul cu rugaciuni. Domnul sa le rasplateasca pentru dragostea lor
Dar a crede ca rugaciunea mea o poate ajuta, asta mi s-ar parea ca tradeaza un duh subtire de mandrie si suficienta. Daca ar fi sa asculte pe cineva, dintre noi, cei pacatosi, mai curand as putea crede ca Dumnezeu asculta rugaciunea ei, fiindca sufletul ei striga in momentele astea, al meu poate cel mult sa suspine.
Greseala in care cad cei care lectureaza acest topic, zic eu, este ca se asteapta sa gaseasca aici persoane bogate duhovniceste, cand noi nu suntem decat la aperitiv, cum zicea cineva. Eu nu cred sa existe pe forum oameni duhovnicesti, pentru simplul motiv ca acestia nu simt nevoia sa vorbeasca decat cand sunt intrebati.
Adela99 spune:
quote:
Originally posted by fdoina
Dar a crede ca rugaciunea mea o poate ajuta, asta mi s-ar parea ca tradeaza un duh subtire de mandrie si suficienta. Daca ar fi sa asculte pe cineva, dintre noi, cei pacatosi, mai curand as putea crede ca Dumnezeu asculta rugaciunea ei, fiindca sufletul ei striga in momentele astea, al meu poate cel mult sa suspine.
sa inteleg ca daca te rogi pentru cineva nu ajuta? iar daca tu totusi te rogi in credinta ca ajuta esti mandru si suficient?
inteleg diferenta intre a te ruga pentru tine sau pentru altii si ca de fapt cand te rogi pentru altii te rogi pentru tine, dar mai credeam ca rugaciunile facute pentru altii il ajuta si pe cel pentru care te rogi.
annie_xtreme spune:
Ma scuzati ca indraznesc - nu, nu ma scuzati de loc :D. Indraznesc, imi pare rau doar ca indraznesc acum cand sunt niste...divergente. S a vorbit mult aici pe ultimele pagini de puterea rugaciunii si de cum noi suntem "not worthy" cand ne rugam. Imi explicati va rog frumos si fara nici un fel de ironie sau rautate (simt ca trebuie sa precizez asta) cum poti sa te rogi cand esti not worthy (sa traduc - cand TU insuti CREZI ca rugaciunea ta nu va ajuge unde trebuie, de fapt mai rau cand ESTI CONSTIENT de nimicnicia ta si o strigi tuturor? E martiriul asta calea spre mantuire? Mi se pare atat de trist, sa ceri milostenie, tu CREZAND ca nu o meriti, sa te descurajezi singur..).
Incerc sa explic asta cat de bine pot - nu e oare tot o mandrie sa spui "nu sunt demn de asta" cu "vorba" dar apoi sa te rogi (ceea ce e un act care demonstreaza ca tu totusi iti arogi dreptul sa faci asta)?
Io nu zic ca trebuie renuntat la mijlocirea rugaciunii prin preoti, sfinti, parinti, oameni mai cu har DAR, eu, eu, omul de pe strada, daca CRED de ce sa nu spun ca MA ROG si ca sunt CONVINSA ca Dumnezeu are timp si pentru mine? De ce sa ma fac una cu pamantul, sa plec capul cat de jos pot (verbal) cand de fapt eu FAC fapta de a ma ruga (capul este foarte sus)?
Sigur am dat cu bata in balta pe undeva, ca mi am pierdut cu tot talentul retoric/oratoric, sunt insa sub influenta lui Steihardt (multumesc, Anca)si incerc sa imi gasesc drumul.
Daca va deranjeaza postul meu, pot deschide un topic nou.
Jocelyn spune:
Doina, mai explic o singura data lucrul acesta, fiindca am vazut ca atunci cand cineva nu vrea sa inteleaga o chestie se face ca ploua, si anume ca eu sunt sigura ca Dumnezeu ma asculta cand ma rog, nu din mandrie, din suficienta sau din faptul ca m-as vedea mai sfanta, ci pentru ca El a facut o fagaduinta si anume ca ceea ce vom cere cu credinta in Numele Lui vom primi. (faptul ca ma asculta nu imi garanteaza un anume raspuns ci raspunsul pe care il considera potrivit pentru mine- important e ca il primesc si stiu ce vrea de la mine)
Si bottom line, Irinel isi doreste ca membrii acestui forum-care doresc- sa se roage pentru fetita ei deci nu esti in masura sa evaluezi care rugaciune e mai valoroasa in ochii lui Dumnezeu.
Iar in privinta parerii tale despre mine, daca nu s-ar fi format din prejudecati, ar fi fost ceva. Am spus de mai multe ori, cu alte ocazii, ca mai am mult de invatat la capitolul dragoste de semeni dar probabil ca vrei sa o auzi de fiecare data, altfel imi tii slujba despre ipocrizie.
Iar voi in continuu va plangeti ca de ce are lumea pretentii, ca sunteti doar invatacei, la aperitiv. Si la traire adevarata cand trecem? sau stam o viata tot cu formula?
Iar in privinta oamenilor duhovnicesti, pe ce se bazeaza opinia ta? Isus si apostolii au vorbit fara sa fie intrebati ba mai si mergeau peste tot sa vorbeasca oamenilor. Si da-ti seama ca traiau in alt secol. Daca ar fi trait acum ar fi folosit mijloacele acestei civilizatii. Tu crezi ca oamenii duhovnicesti se ocupa numai cu rugaciunea, se izoleaza si nu vorbesc cu nimeni? Asa ai inteles din Biblie?
*****************************************************
I plan on living forever. So far, so good 
fdoina spune:
Ma grabesc rau acum, dar promit sa revin, ca eu am iscat discutia asta, si le cer iertare fetelor, sper sa nu se transforme in disputa, dar e un subiect care cred eu ca merita discutat, desi dsicutiile nu prea sunt roditoare in general.
annie extreme, ai si tu dreptate, si se prea poate ca rugaciunile astea ale noastre sa ajute, dar pe mine ma intristeaza cat caz se face de rugaciune...Eu am o cunostinta foarte avansata, ca sa zic asa, in rugaciune, (cel putin asa cred eu, ca rugaciunea numai Dumnezeu o cunoaste, care, cine, ce si cat), care daca il rog sa se roage pentru mine sau pentru altcineva, il simt ca se rusineaza, si de cele mai multe ori imi raspunde stereotip" nu prea stiu eu cum se face asta"...stiu ca din afara pare fals, pare ipocrizie sau mai stiu eu ce, dar eu, care-l cunosc, stiu ca nu e asa...discutam candva despre motivele pentru care mergem sa ne spovedim pe la manastiri, cand putem s-o facem si la preotul de parohie, si eu am zis ceva de genul "ar trebui sa mergem doar cand avem probleme", si el a zis "da, dar la mine o mare si vesnica problema e ca nu stiu deloc sa ma rog"...si stiam ca asta e adevarul, pentru el asta e o problema de viata si de moarte
Nu stiu cum sa spun, e un paradox, o taina aici, omul cu cat simte ca e mai nevrednic sa fie ascultat de Dumnezeu, cu atat e mai ascultat...de aceea sunt Sfintii ascultati
Dar sa nu crezi ca eu ma simt nevrednica, ar fi lucru mare sa ma simt asa, nu as mai sta sa-i raspund lui Jocelyn, as face doar rugaciune pentru ea
Eu doar stiu ca sunt nevrednica, inteleg lucrul asta, si e si asta un prim pas, ca sa zic asa, lucrul asta a ajuns la minte, dar nu la inima
De aceea rugaciunea o fac cel mult cu mintea, nu cu inima
ma duc, ca m-asteapta datoria
fdoina spune:
si da, e dovada de mandrie faptul ca spun ca nu sunt vrednica sa ma rog, fara sa simt asta, si asta nu e singura dovada de mandrie pe care o produc zilnic pe forum
Jocelyn spune:
quote:
Originally posted by Adela99
[quote]Originally posted by fdoina
sa inteleg ca daca te rogi pentru cineva nu ajuta? iar daca tu totusi te rogi in credinta ca ajuta esti mandru si suficient?
inteleg diferenta intre a te ruga pentru tine sau pentru altii si ca de fapt cand te rogi pentru altii te rogi pentru tine, dar mai credeam ca rugaciunile facute pentru altii il ajuta si pe cel pentru care te rogi.
Adela, eu cred ca intelegerea ta e foarte corecta-biblica, rugaciunea e folositoare atat pentru cel care se roaga cat si pentru cel pentru care ne rugam. Si Dumnezeu poate interveni in viata unei persoane daca ne rugam pentru ea, dar nu impotriva vointei ei, evident.
*****************************************************
I plan on living forever. So far, so good
Jocelyn spune:
quote:
Originally posted by annie_xtreme
Ma scuzati ca indraznesc - nu, nu ma scuzati de loc :D. Indraznesc, imi pare rau doar ca indraznesc acum cand sunt niste...divergente. S a vorbit mult aici pe ultimele pagini de puterea rugaciunii si de cum noi suntem "not worthy" cand ne rugam. Imi explicati va rog frumos si fara nici un fel de ironie sau rautate (simt ca trebuie sa precizez asta) cum poti sa te rogi cand esti not worthy (sa traduc - cand TU insuti CREZI ca rugaciunea ta nu va ajuge unde trebuie, de fapt mai rau cand ESTI CONSTIENT de nimicnicia ta si o strigi tuturor? E martiriul asta calea spre mantuire? Mi se pare atat de trist, sa ceri milostenie, tu CREZAND ca nu o meriti, sa te descurajezi singur..).
Incerc sa explic asta cat de bine pot - nu e oare tot o mandrie sa spui "nu sunt demn de asta" cu "vorba" dar apoi sa te rogi (ceea ce e un act care demonstreaza ca tu totusi iti arogi dreptul sa faci asta)?
Io nu zic ca trebuie renuntat la mijlocirea rugaciunii prin preoti, sfinti, parinti, oameni mai cu har DAR, eu, eu, omul de pe strada, daca CRED de ce sa nu spun ca MA ROG si ca sunt CONVINSA ca Dumnezeu are timp si pentru mine? De ce sa ma fac una cu pamantul, sa plec capul cat de jos pot (verbal) cand de fapt eu FAC fapta de a ma ruga (capul este foarte sus)?
Sigur am dat cu bata in balta pe undeva, ca mi am pierdut cu tot talentul retoric/oratoric, sunt insa sub influenta lui Steihardt (multumesc, Anca)si incerc sa imi gasesc drumul.
Daca va deranjeaza postul meu, pot deschide un topic nou.
Cine pleaca ultimu' sa stinga luminaScandinavii stiu de ce
Pe mine una nu ma deranjeaza postul tau
, chiar deloc. Ba iti mai dau si dreptate. Exista si o falsa umilinta care nu are nimic de-a face cu pocainta autentica. Dumnezeu, asa cum il inteleg din Scripturi si din comunicarea cu el in viata mea spirituala cere de la noi sa ne rugam cu credinta si nu numai atat, dar sa ne ridicam la standardul lui Isus cand a fost pe pamant. Evident ca trebuie sa existe acea umilinta necesara pocaintei, prin care noi sa recunoastem ca datorita jertfei Lui primim viata vesnica si darurile spirituale si nu numai, dar nu o umilinta a sclaviei. Altfel Dumnezeu nu avea nevoie de oameni care sa gandeasca ci doar de unii care sa execute. Deci daca El are pretentia de la noi sa ajungem la un anume nivel, inseamna ca ne da si puterea sa facem asta si e doar problema noastra daca nu reusim si ne lamentam tot timpul. Daca Isus ne-a considerat atat de importanti incat sa-si dea viata pentru noi pentru ca sa fim mantuiti inseamna ca, desi eu pot fi ultimul pacatos de pe planeta, in ochii lui sunt o fiinta deosebita care merita salvata.Si la ultima verificare a exemplelor bune din Biblie am vazut ca Dumnezeu isi doreste oameni care au coloana vertebrala ca Iosif, Elisei, Estera, nu ... altfel.
*****************************************************
I plan on living forever. So far, so good
AB spune:
Evident ca la Papancioc nu puteam lipsi. Tardiv, dar mai bine mai tarziu decat niciodata....
Nu stiu care-i problema cu idiotenia lui Xeno si legionarismul lui Papancioc. Pai pentru trecut legionar nu l-a condamnzt comunismul.. Intai l-a condamnat Antonescu pentru asta si zau ca acela nu era comunist. Comunistii l-au arestat cu acest motiv abia in 58..
Pe scurt intru luminare.
13 august 1914, Anghel Papacioc se naste in comuna Misleanu, Ialomita
1932 a absolvit scoala de Arte si Meserii din Bucuresti si devine membru al Miscarii Legionare intr-un cuib din Slobozia.
decembrie 1933, participa la tabara legionara de la Bucuresti Noi, unde se ridica "Casa Verde" sediul central al misării.Capata gradul de inspector legionar.
decembrie 1938 este internat in lagarul de la Miercurea Ciuc pentru activitate legionara
aprilie 1940, eliberarea din lagar
octombrie 1940 primar al comunei Zarnesti in timpul regimului national-legionar instituit dupa abdicarea regelui Carol al II-lea
ianuarie 1941 dupa rebeliunea legionara, Tribunalul Militar Brasov il condamna la 6 ani de închisoare
august 1941 face cerere sa fie eliberat din închisoare, pentru a pleca pe front. Se accepta si se revine asupra deciziei asa ca impreuna cu alti legionari incearca trecerea granitei in Iugoslavia
iunie 1942 este prins de patrulele germane si predat grănicerilor români, care îl trimit la Brașov, unde este judecat de Tribunalul Militar pentru trecere frauduloasă a frontierei si inca 6 de inchisoare la Aiud. In 46 este eliberat si incepe perioada monahala.
in 13 spre 14 iunie 1958 este arestat si trimis la Direcția de Anchete penale a M.A.I. Bucuresti.
Deci comunistii... nu au fost cei care l-au declarat legionar... Evident ca io-s smitita demult.. si mda nu ma interesaza cum il va ierta D-zeu pe Papancioc, oamenii napastuiti de legionari pe acest pamant nu-s neaparat crestini-ortodocsi Si da eu crestina urmasa deportatilor consider trebue facut dreptate si pe pamant ca ura si suferinta fata de cei diferiti sa nu ramana nepedepsita.
Si tot legata de ura. Nu te faci frate cu dracu ca sa treci puntea.. Adica BOR si noua dreapta or avea si chestii comune, da daca te infratesti... cu cineva pentru un interes, fii pregatit sa fii judecat pentru tinichelele aceluia.
ei bi, the Extra-Bramburici, si ceata de pitigoi (22.07.2003),(19.06.2005)