40 cu + sau - (cap.7)
Raspunsuri - Pagina 13
noemi marian spune:
Mey,io tot in urma ramin,mai nou.Asteptati-ma si pe mini ca-s batrina si anchilozata 
.
Cui sa scriu prima data?
Arina 
Bine ai venit!
Chatonel, Bine ai revenit!
Stati pe-aproape ca ,presimt asa,ca vine urmatoarea telenovela 
Stati linistite ca n-am facut nika.Inca.Sau poate mi-or face altii,mai stii?
Dana multumesc.Dar chiar n-am facut nimic deosebit.Adecatelea asa zicem noi.Am dat sobiect de birfe cercurilor 'high' din oras.C-amu' ne stie tot tirgul si mie tare rau mi se rupe.
Mie mi se pare deosebit ce vrei tu sa faci..Mi-ar placea sa am si eu un pic de putere financiara.Cind vad atitia copii ai nimanui imi vine asa.....Nici io nu stiu ce.Da-mi vine rau.
Lu, retzeptu' tau suna fff bine.Abia astept sa incerc si eu.Nici nu ma mir ca mi-o crescut 'the dos',ca-mi si place sa pap.Dintotdeauna.
Gabi,cum sazi cu cele cure de slabire?Ca io-s tot 'apetisanta' in continuare.Si-s tot fara stepper.Cica dupa Pasti.
Adrienne,mi-ai adus aminte de primul chef din viata mea:la 15 ani ne-am adunat fo 15-16 fete si-am facut o petrecere in pijama si-a fost tare fain.Mai ales ca ,stii Dumnezeu cum,la un moment dat, a nimerit intre noi si-un ficior.Vai de steaua lui cu-atitea timpitzici pe cap!
A fost de pomina!Ne-a stiut tot liceul si la 9 din noi ne-a scazut si nota la purtare la 9.Ca deh!am comis cine stie ce pacat capital!Da a meritat!
Va 
pe toate,sper ca n-am uitat pe nimeni.Pe cine am uitat uite de la mine
arinna spune:
Gabi, Noemi, multumim pentru primire!
........................
Knowledge is power!
monagan spune:
nu stau mult ca sint doar in trecere, dar am reusit sa-mi fac niste poze acum (deci sint proaspete), cu un aparat al vecinului.
mailto:http://pg.photos.yahoo.com/ph/mg6427/album?.dir=3402
Gata, fug, ca am de facut si mancare si ceva de lucru la calc.
Sa aveti o seara placuta in continuare, atat cat a mai ramas din ea
Danna_36 spune:
Arinna, bine ai venit!
Adrienne, multumesc mult de tot, mie mi se pare asa de draguta chestia asta! Abia astept sa deschid clubul si sigur voi face si asta!
Baietii oare gusta si ei asa cava?
Noemi, putere financiara nu am. Am o indemnizatie de CIC, un sot somer(care nu si-a gasit de lucru de cand am revenit in Iasi) si doua fete minunate, plus un vis pe care vreau sa il indeplinesc. O prietena plecata in Cipru de aproape trei ani, imi scrie aproape zilnic pe mess si imi tot povesteste ce bine e acolo, doar-doar m-oi hotari sa merg si eu cu familionul...Eu insa nu pot...Cu vreo 10 ani in urma o alta prietena, tot asa plecata in Canada, a tras de mine un timp sa merg acolo...Nu m-am dus, nu am putut lua hotararea asta, desi am framantat subiectul pe toate partile vreme indelungata, sotul era de acord, iar parintii la fel...
Asa ca, daca tot nu pot pleca, ,macar sa fac ceva bun aici, ceva care sa imi placa si mie si sa fie si altora util...Ideea centrului destinat copiilor mi-a venit pe cand locuiam in Bucuresti si nu aveam pe nimeni acolo...lucram de dimineata pana seara, inclusiv sambata, amandoi...nu aveam cu cine lasa fata...nu mai zic ce tragedie era cand se dadea liber pe la gradi, ori cand se imbolnavea...sunam la mama la Iasi dimineata la 9, la pranz era in tren saraca, iar seara la mine, si asta nu numai odata...Atunci as fi platit oricat sa am pe aproape un astfel de loc unde sa imi pot lasa cu incredere copilul, la orice ora, in orice zi...asa incat centrul meu va fi deschis in fiecare zi, din zori si pana in seara, inclusiv in vacante, de Sarbatori, etc. Deocamdata e in stadiu de proiect, dar ma tin de el...
Scuze ca m-am intins atata, as fi scris si mai mult, dar m-am straduit sa fiu "scurta"... la toate,
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=71116#1518073" target="_blank">Doua fetite-surori au nevoie de noi!
Catia si Sabina
noemi marian spune:
MG,frumoase poze!Si personajele din poze erau f frumoase.
Arati bine, esti faina si-ai un mitz...Durere!
Arinna,spune-ne ceva.Please.Despre tine,evident.
Danna,cunosc sentimentul.Nici noi nu ne-am tirat pe nicaieri,cu toate ca am fi avut cind,unde,de ce...Pur si simplu n-am facut-o!
Si chiar nu stiu de ce,n-am nici cea mai mica idee.
Imi place ca esti optimista.Asa sint si eu.Si-n plus fereasca Cerul sa ma-ncapatinez ca-i bai!Mare.
Na bine.Va doresc tuturor noapte frumoasa.A zis la meteo ca de miine vine ploaia.Ce-am crezut io?Ca dupa doua zle de soare vine ea primavara?Tzeapa! Noemi
arinna spune:
Danna, multumesc
Monagan, ne cunoastem de la racusori?Cred...
Noemi,desigur...am o istorioara de inima albastra ,o sa v-o redau si voua aici...astept sa plec in Canada momentan, la sot...pana atunci am o multime de probleme de rezolvat in tara...sper ca in iulie sa plec...Si o sa am putina treaba sa mai citesc din urma, despre voi...
In rest, problemutze de sanantate de cand ma stiu...
Bb nu, si nici sanse nu se prea vad...
Asta e povestioara..."Zburatorului" meu cum imi place sa-i spun...am preluat-o de la alt subiect pentruca este tare lunga....
...................
....la 17 ani l-am cunoscut...eram colegi de clasa...liceeni.Acum e ceva foarte greu de explicat si pe care nu l-am definit bine nici astazi...daca a fost iubire sau ce-a fost atunci..propriu zis n-am fost prieteni...adica nu ziua :)) Stai, ca nici noaptea nu era nimic:)) Se faceau insa un fel de "petreceri"la ziua unuia sau altuia din clasa...nu cred ca am fost la mai mult de 5-6 in doi ani...de, viata de dectretzei cuminti...Nu ma interesau baietii, eram cu filosophii si literatura pe vremea aia...Atata ca nu se misca de langa mine si dansam toata noaptea impreuna...dar acele momente nu le-am uitat niciodata si au insemnat totul...si acum ne amintim si discutam despre asta...a fost legatura nostra stransa si am ajuns la concluzia ca el a fost...Zburatorul meu...Era o stare de bine total cand eram impreuna incat nu ne mai venea sa ne despartim...Interesant este ca nu am recunoscut niciodata asta, atunci,nici fata de el nici fata de ceilalti...A fost ceva numai intre noi, si tacit...chiar daca se vedea oarece din afara...n-am vorbit niciodata despre asta....M-a invitat intr-un an si la un Revelion...la care, la fel, nu am facut decat sa dansam impreuna toata noaptea...a doua zi nu discutam nimic despre asta si nu ne intalneam decat la scoala,unde ne cam tachinam si ne suparam reciproc...In orice caz, cautam sa fim mai tot timpul impreuna...Eu stiam ca-i plac foarte mult dar mai mult din glumele colegilor...El stia doar din faptul ca nu-i refuzam niciodata invitatiile...de fapt simteam ca e mult mai mult( ceava care nu poate fi descris nici acum) dar nici unul din noi nu avea certitudinea pe care si-o dorea...Iar eu...orice m-ar fi intereseat numai subiectul "relatii intime" nu...E amuzant dar de el mi-a placut extrem de mult, fara sa arat, fara sa spun cuiva si fara sa stiu de ce si ce se intampla cu mine...
Uite asa, sentimentul asta si amintirea acelor clipe ne-a urmarit pe amandoi, mereu...S-a terminat liceul...ultima noapte, la "banchet", ultimul dans, ultima apropiere de neuitat...Apoi ne-am despartit, doar pentru ca nu ne-am mai vazut...:)
Am inteles ca aplecat in armata....si ce ironie..s-a intalnit dupa un an cu o colega anume, si intreband-o ce mai fac eu :) , i s-a spus ca ma marit...nu era asa...cunoscusem pe cineva atunci dar nu a fost sa fie...astfel ca in continuare nu s-a intamplat nimic...In toti anii urmatori m-am gandit la el...am incercat sa-l si caut eu, dar eram prea timida si prea speriata sa nu stric...totAparent nu era nimic, dar de fapt era totul...N-am spus nimanui nimic...vreo 18 ani....:) timp in care am mai fost casatorita...viatza de roman,pentru cine afla...In sfarsit, ca sa scurtez, in 2001 am divortat...Culmea, aceeasi colega anume, mi-a dat un telefon,( in iarna anului in care ma gandeam la el mai mult ca niciodata)nu mai stia de mult ceva despre mine...mi-a spus ca s-a intalnit cu el in toamna si ca plecase de cativa ani in Canada...eu, ca sa nu recunosc emotia pe care o aveam intotdeuna cand era vorba de el, i-am zis aiurea- daca nu vrea o nevasta , sau ceva similar, a gluma...iar ea mi-a zis ca are adresa lui de mail....Hm...nu stiam absolut nimic de calculator si internet...am insistat intr-un fel sau altul sa nu uite sa-mi dea acea adresa- dar ca si cum era un fapt banal :) Am fost la ea acasa si mi-a spus- poftim, scrie-i....aveam niste emotii...nici la poze cu el nu ma puteam uita... fata mai tinea legatura cu fosti colegi si avea ceva poze mai recente...Tremuram cand le-am vazut...Sa-i scriu ? Ce?Dupa 18 ani?In sfarsit am reusit sa gasesc ceva si i-am trimis...Intre timp mi-am facut la serviciu, cu ajutorul cuiva, adresa de mail...Am inceput sa corespondam....Mi-am luat calculator, am invatat sa-l folosesc....special ca sa ii pot scrie de acasa....Am corespondat asa doi ani si jumatate, zi de zi fara exceptie...mesajele noastre le-am arhivat si printat fara exceptie pentru ca sunt absolut speciale si nu am crezut nici unul dintre noi ca suntem in stare sa simtim si sa descriem stari atat de speciale si de neegalat,prin care am construit o relate foarte solida....Le pastrez pe toate si atunci cand le recitim, sunt sursa noastra de incantare si de fumos...
Ne-am putut vedea abia dupa doi ai jumatate de corespondenta, fara sa ne auzim la telefon :) pentru a nu strica acea stare absolut speciala. Inainte de a veni, cu cateva luni, m-a sunat...dupa aceea, de cate ori vorbea, aveam niste emotii....stiam ca trebuie sa sune si imi batea inima rau...nu mai aveam stare...
Am stat impreuna o luna.A plecat inapoi(2004).Anul trecut m-am dus eu.Mi-a placut, m-am adaptat repede si m-am inteles foarte bine cu cei de-acolo. Unde stam noi nu-s romani.Doar peisaje superbe.Si oameni de-acolo.Am fost si la prieteni romani, in alta zona, ne-am simtit foarte bine.Am venit in tara.Ne-am casatorit.Ne miram intr-una de miracolul regasirii,de cat de mult reprezentam unul pentru celalat, de faptul ca ne-am pastrat o amintire vie mereu si o emotie profunda...
In plus vorbim pe net cu orele de cateva luni, de cand suntem iar separat...din pacate e noaptea la mine.Ma apuca dimineata. Dar altfel nu se poate.
Acum astept sa plec si eu.Ce asteptare !
.................................................
Va pup
........................
Knowledge is power!
adrienne12 spune:
Mona, am intrat sa-ti spun ca esti tare dragutza si Vicky a ta seamana cu Sammy a mea :-) Cit are? sammy are 3 ani deja http://pg.photos.yahoo.com/ph/adrienne12us/album?.dir=4c3a&.src=phBine ai venit arinna. N-am avut timp sa-ti citesc povestea acum. mai tirziu.Va pup fetele.
gabibarta spune:
Mona, Adrienne, aveti pisicute tare dragutze!!!
Arinna, ma bucur foarte mult ca ne-ai scris povestea voastra de dragoste! Cand citesc astfel de povesti, mi se aprinde beculetul roz al sperantei in suflet... Iti doresc din tot sufletul sa nu dispara marea dragoste din relatia voastra!
Noemi, fac cura in continuare, mancare putina, dimineata bicicleta, insa luna trecuta am slabit prea brusc, si se pare ca m-am dereglat hormonal, ca nu imi vine , doar simptomul ma chinuie- burta umflata, etc... sau poate nu m-am reglat inca la loc dupa alaptat, ca lunile trecute mi-a venit mai repede, si abia in decembrie am "scapat" de Lili
Gabi+Robert 20.05.1997
Lili 17.05.2002
pozici poze noi
lu.more spune:
Mona, mmmmm! Frumoasa pisicuta... Dar stapana... si mai si...
Arinna, e cu nu-stiu-ce povestea ta. Iti doresc sa ajungi repede acolo unde ti-e locul, iar asteptarea sa fie cat mai scurta!
Dana, ideea cu centrul pentru copii m-a bantuit si pe mine. Daca as fi in Romania, as face orice sa o pot realiza.
Inainte sa vin aici, incepusem deja sa ma interesez, am facut si un sondaj printre parintii dintr-un anumit cartier, aveam alaturi un parc, facusem calcule, gasisem 2 prietene cu care s-o punem pe picioare... Pe urma am plecat in Franta.
Daca ai nevoie de idei, cand o sa am ceva timp, o sa-ti povestesc ce activitati fac copii in vacanta aici, sau in orele cand raman la scoala pana seara.
Eu am de lucru pana peste cap. Drept pentru care azi merg sa fac ore suplimentare. Mai trec pe la voi in pauza de pranz.
Va pup
.................................................................................
Dragii de noi
.................................................................................
« C'est quand on n'y croit plus, que le ciel vous entend et pardonne. »
Kyo
adrienne12 spune:
Azi a fost o adevarat zi de primavara, cald, soare, uscat. AM fost la lunch time si am mincat afara (pe niste banci de piatra inspatele firmei) impreuna cu colega din iasi. Culmea e ca niste tipi isi faceau gratar. Sint de 6 ani la astia si nu numai ca n-am mincat afara (in general la lunch fie mincam deasupra tastaurii fie mergeam la gym sau plimbare) dar n-am vazut gratarul acela sa fie folosit decit o data pe an cind da firma o masa pt. toata lumea. nu stiam ca si noi muritorii de rind putem sa-l folosim.