In fiecare zi cu Dumnezeu (partea a 9-a)
Raspunsuri - Pagina 26
Arhistefy spune:
Cand Ioasaf, fiu de imparat indian, l-a intrebat pe dascalul sau, batranul Varlaam, cati ani are acesta, a capatat raspunsul: “Patruzeci si cinci”. Mirat, fiul de imparat i-a spus ca i-ar fi dat 70 impliniti- la care batranul i-a raspuns ca au dreptate amandoi, adaugand: “Dar eu nu iau defel in socoteala vremea pe care am petrecut-o in desertaciunea lumeasca, fiindca nu pot sa socot anii de moarte drept ani de viata”.
Iata ce este omul nou si ce trebuie sa propovaduiasca “ Omul” vostru “Nou”.
Asadar, omul nou este cel ce se schimba dinauntru, din temelie, din miezul inimii, si apoi le ajuta prin aceasta- si numai prin aceasta- si altora sa se schimbe si sa se innoiasca. Fara cunoasterea adevarului si fara calea dreptatii lui Dumnezeu acest scop nu se lasa atins.
Este limpede ca intr-un trup cu totul imbatranit poate trai un om nou si, dimpotriva, intr-un trup cu totul tanar, poate trai un om batran. A socoti ce este vechi si ce nou dupa miscarea soarelui, nu dupa innoirea sufletului prin adevarul si dreptatea lui Dumnezeu, inseamna a nu-l iubi pe apostolul Pavel si nici invatatura lui, singura adevarata, despre omul cel nou.
(sfantul Nicolae Velimirovici)
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Odata, un taran a vrut sa-i incerce pe cei patru fii ai sai. I-a chemat dimineata la el si i-a dat fiecaruia cate o piersica. A plecat apoi la camp, lasandu-i sa-si vada de treburi si sa-si imparta ziua cum cred ei de cuviinta. Seara insa, cand s-a intors, i-a chemat pe toti patru in tinda si l-a intrebat pe cel mai mare:
- Spune-mi, ce-ai facut cu piersica ta ?
- Ce sa fac, tatuca, am mancat-o si-ti multumesc. A fost tare buna. Am luat, apoi, samburele, l-am plantat in spatele casei, am udat locul si nadajduiesc sa creasca acolo un piersic frumos si roditor.
- Bine ai facut, baiatul tatii, sunt sigur ca tu o sa ajungi un bun gospodar. Dar tu, ii zise celui de-al doilea, ce-ai facut cu piersica ta ?
- Am mancat-o. A fost atat de buna, coapta si frageda ...
- Si apoi ?
- Pai, am aruncat samburele si m-am dus la mama sa-i mai cer cateva, ca tare bune erau.
- Fiule, zise atunci omul cu intristare in glas, ai grija sa nu ajungi un om lacom ca “lacomul mai mult pierde si lenesul mai mult alearga”. Dar tie ti-a placut piersica, a fost buna ? - l-a intrebat taranul si pe cel de-al treilea fiu al sau.
- Nu stiu.
- Cum nu stii, da' ce-ai facut cu ea ?
- Am vandut-o. M-am dus cu ea in targ si am dat-o cu zece bani. Uite-i!
- Fiule, tu sigur o sa ajungi mare negustor, dar ai grija ca nu toate sunt de vanzare in viata; mai ales, nu ceea ce ai primit de la parinti.
In sfarsit, taranul l-a intrebat si pe ultimul baiat, cel mai mic dintre toti.
- Dar tie ti-a placut piersica ?
- Nici eu nu stiu, tatuca.
- Cum, si tu ai vandut-o ?
- Nu, tata. Eu m-am dus in vizita la prietenul meu de peste drum, care e bolnav, si i-am dus-o lui. S-a bucurat mult pentru ea si mi-a multumit din suflet.
Cu lacrimi in ochi, tatal si-a luat copilasul pe genunchi si i-a spus:
- Nu stiu ce te vei face tu in viata, dar stiu ca, indiferent ce drum vei urma, vei fi un bun crestin si asta e tot ce conteaza.
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Eu , Domnul, v-ascult rugaciunea ,
Primesc atatea cereri si impart la fiecare
cat crede ,
sau,
mai mult decat a vrut .....
Dar Eu te intreb :
Ce vrei sa faci cu tot ce Mi-ai cerut ?....
Eu , Domnul ,
am cheia comorilor din cer
si am ce v-ati dori
si inca si mai mult ....
Si dau cu mana larga celor ce mi le cer !
Dar Eu te intreb :
Ce vrei sa faci cu tot ce mi-ai cerut ?...
La ce ti-i buna pacea
de-o vinzi pe idoli reci ?
La ce ti-s buni argintii
de faci din ei un cult ?
Si sanatatea in vin de ti-o ineci?
De -aceea Eu te intreb :
Ce vrei sa faci cu tot ce mi-ai cerut ?
Nu pentru Mine le pastrez sub cheie
Si n-am nici o placere
sa-ntarzii sa v-ascult ....
Dar Eu te intreb :
Ce vrei sa faci cu tot ce Mi-ai cerut ?....
(anonim)
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
La editura unui ziar apare o scrisoare, in care o persoana afirma ca nu vede motivul sa tot mearga la Biserica.
"De treizeci de ani ma tot duc, si am ascultat cam 3000 de predici si discutii despre "calea cea dreapta in viata"; dar sa fiu sincer, nu-mi amintesc nici macar una dintre ele, asa ca mai bine nu ma mai duc, e o pierdere de vreme si pentru cei care merg, si pentru cei care scriu predicile".
In urma scrisorii respective s-au iscat discutii interminabile la ziarul respectiv, care au continuat timp de cateva saptamani, pana cand cineva a scris urmatoarea scrisoare:
"Sunt casatorit de vreo treizeci de ani. In acest timp, sotia mea a gatit cam vreo 32.000 de mese, dar sa fiu sincer nu imi amintesc care a fost meniul intr-o zi sau alta. Stiu insa urmatorul lucru: ca toate mesele pe care le-a gatit ea m-au hranit, si mi-au dat putere de munca.
Daca ea nu ar fi gatit pentru mine cu atata grija mancarea respectiva, poate ca acum nu as fi in viata".
Nimeni nu a mai spus nimic despre predicile de la Biserica.
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Munca din launtru
Lucreaza in afara
Nu judeca -asculta numai
Nu te mira -priveste numai
Iubeste-i pe toti.
Experienta din afara
Lucreaza-n launtru
Nu evita -cauta numai
Nu te apara -rabda numai
Pana ce ajungi.
Liniste-n launtru,
Iubire spre afara,
Nu vorbi -sufera numai
Nu intreba -asteapta numai
Pana ti se va da.
(anonim)
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Pe un drum, un caine a sarit la un om si a inceput sa-l latre. Omul, insa, a pus imediat mana pe o piatra si a aruncat dupa animal. Cainele s-a ferit si, ce sa vezi ?!, a sarit mai tare la om, gata-gata sa-l muste. Speriat rau, omul a mai apucat doar sa intre intr-o curte si sa tranteasca poarta. Acum statea acolo, in timp ce cainele urla de mama focului dincolo de gard.
Chiar in acel timp, a trecut pe strada si un calugar. Vazandu-l, cainele a sarit la parinte, latrand si aratandu-si coltii. Linistit, calugarul a scos o bucata de paine din traista si i-a intins-o catelului. Imediat, acesta a incetat sa latre, s-a apropiat usor-usor si, dandu-si seama de bunatatea omului, a luat bucatica de paine chiar din mana acestuia si a inceput sa o manance de zor. Apoi s-a asezat langa calugar, dand din coada.
- Vezi, omule - i-a spus parintele celui din spatele gardului - bunatatea naste totdeauna bunatate. Daca tu ai fost rau cu cainele, cum ai fi vrut sa fie el cu tine. Hai, vino si mangaie-l!
Sa nu mai faci niciodata un rau, acolo unde poti face bine. Si crede-ma, oriunde si oricand poti face numai bine. De tine depinde!
“Dragostea este bucuria de a face altora bucurii.”
( Sfantul Ioan Gura de Aur )
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Toate planurile si dorintele mele,
Toate gandurile ce mi se-ndreapta-n sus
Totul pun pe-altarul voii tale!
Fa cu ele tot ce vrei,
Isus
Duhul Sfant sa ma calauzeasca,
Sa conduca si sa controleze viata mea,
O predau cu totu-n Mana Ta cereasca:
Faca-se doar voia Ta,
in ea
Unde voi merge, nu stiu,
Cand, nu-mi pasa,
Pentru ce, nu-i treaba mea.
Vreau doar viata mea 'naintea Ta sa fie
Un mare, decisiv si vesnic
"DA"
Inaintea Ta ma plec cu lacrimi sfinte
Si te rog primeste darul meu ca bun miros
Tie iti incredintez, Parinte
Viitorul meu, pe care, nu-l cunosc...
(autor anomin)
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Tort delicios
Intr-un vas de lut se pune:
O masura de rugaciune, atat de mare, incat sa dea aroma intregii zile. Se adauga o lingura buna de rabdare frecata cu o cana indesata de bunatate. Pentru gust se adauga, fara a exagera, sarea intelepciunii pastrata in vasul prudentei.Vanilia umorului bun si scortisoara zambetului generos imbunatatesc aroma. Sunt indispensabile stafidele calmului si ale stapanirii. Se evita cu orice pret migdalele amare ale nervilor. Se presara aceste condimente cu o doza buna de umilinta. Prajitura se amesteca cu mana responsabilitatii si se intinde constiincios in tava, evitand lenea si egoismul. Deasupra se pune dulceata de fapte bune si se introduce in cuptorul fierbinte a iubirii de Dumnezeu si aproapele.
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Necazul binecuvantat de Dumnezeu
E spre binele nostru,
Pe cand binele nebinecuvantat
Nu ne va prii;
Si tot ce pare gresit este, de fapt,
In deplina ordine,
Daca e dupa voia Lui cea buna si desavarsita.
(F.W.Faber)
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
"La amiaza, la teatru, cortina se da in laturi - si actorii, in ceata, isi fac intrarea, avand masti pe fata. Ei recita o povestire veche, aratand prin vorbe, desfasurarea intamplarilor. Unul se infatiseaza ca filozof si nu-i filozof; altul rege, fara sa fie, ci numai imbracat ca un rege, caci asa cere piesa; altul face pe doctorul,fara sa fi ingrijit nici macar un lemn, ci numai imbracat ca doctor; altul face pe sclavul, cu toate ca-i slobod; celalalt pe profesorul,fara sa aiba stiinta de profesor. Ei nu par ceea ce sunt, ci par ce nu sunt: doctor, filozof din pricina parului care-i impodobeste masca, soldat, din pricina uniformei, etc. Prin infatisarea ei, masca ne da o inchipuire, dar nu face mincinoasa firea, ci numai ii ascunde adevarul. Atata vreme cat privitorii stau si se uita, mastile nu se misca de pe fete; dar cand s-a lasat seara, cand spectacolul s-a ispravit si privitorii au plecat, mastile au fost aruncate. Cel care facea pe regele la teatru, odata plecat, devine iarasi fierarul de toate zilele; cel care, pe scena era slobod, afara de scena, e rob iarasi...
Asa-i si cu viata si cu moartea. Lumea e teatrul; starile omenesti:
bogatia, saracia, puterea, supunerea, si altele, sunt mastile
actoricesti. Cand ziua aceasta se va risipi - si veni-va noaptea cea
de spaima, careia mai degraba i-am zice ziua, (noapte pentru
pacatosi, ziua pentru cei drepti), cand reprezentatia sfarsi-se-va si
mastile fi-vor aruncate, cand va fi cercetat fiecare pentru faptele
lui, nu fiecare pentru bogatia lui, nu fiecare pentru rangul lui, nu
fiecare pentru puterea lui, ci fiecare pentru faptele lui: judecator,
rege, femeie sau barbat; cand ni se va cere o viata si niste fapte
virtuoase, fara sa fie luate in seama nici rangurile stralucire, nici
neinsemnatatea saraciei, nici tirania dispretului; cand ni se va
zice: „Infatisati-mi fapte, de esti rob, mai nobile decat acele ale
unui slobod, de esti femeie mai vajnice de cat acele ale unui barbat;
o, atunci, cu mastile cazute, arata-se-vor adevaratul bogat si
adevaratul sarac..."
Sf. Ioan Gura de Aur - Cuvinte alese
www.bconsulting.3x.ro