Biblia (6)

denizel spune:

Of, of!
Am nevoie de urmatorul emoticon: [unu' care se scarpina in cap si ofteaza, dupa care isi pune o mana in sold, iar se scarpina in cap si ofteaza, ii vine sa o ia la fuga, da' se intoarce sa scrie].
Madalina, eu sunt o tipa foarte simpla, atat de simpla incat atunci cand am citit mesajele tale am experimentat cu fiecare rand citit, pe rand, cand nedumerire cand (sa zicem) intelegere. Adeca, cand credeam si io ca am inteles ceva, venea randu' urmator si iara nu mai intelegeam nik. Da' nu-i bai, ca pana la urma sper ca am inteles ceva:). Hai ca ma duc la Conchita .

Conchita, da! Au fost 2 etape: prima, intoarcerea spre Dumnezeu.
A doua, cautarea si convertirea spre alta religie decat cea ortodoxa (in care m-am nascut).

" Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.

conchita spune:

quote:

---

Originally posted by denizel
Conchita, da! Au fost 2 etape: prima, intoarcerea spre Dumnezeu.
A doua, cautarea si convertirea spre alta religie decat cea ortodoxa (in care m-am nascut).

---

aa, okay, credeam ca vorbesti de alta convertire. :-) sa nu te superi ca iti spun, dar tu nu ti-ai schimbat religia, care a ramas aceeasi - crestina. ai trecut la cultul protestant (gresesc? ca nu am retinut exact), care protestanti tot crestini sunt si ei.

denizel spune:

quote:

---

aa, okay, credeam ca vorbesti de alta convertire. :-)

---

Valeu, nuuu! Iti dai seama, Din convertire-n convertire/ Spre grabnica-mi mantuire:))

quote:

---

dar tu nu ti-ai schimbat religia, care a ramas aceeasi - crestina. ai trecut la cultul protestant (gresesc? ca nu am retinut exact), care protestanti tot crestini sunt si ei.

---

Da, asa e!
In invataturile crestinismului ortodox exista chestii care nu corespund cu ce citesc in Biblie. Deci, pe Dumnezeu iL gasisem, dar nu gasisem cadrul potrivit in care sa imi manifest credinta.


" Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.

Elena spune:

Magda, Denizel, incerc io o "traducere" la ce a vrut sa zica ManyHope : eu am inteles ca ea a zis ca i-a placut mult ce a scris Denizel, ca a gasit in cuvintele ei Adevar si o traire speciala a credintei. (Lucruri la care subscriu si eu cu amandoua mainile. )
Doar ca era si ea nitel invidioasa ca ea nu poate sa le zica asa de bine !

Rasfoind paginile trecute am gasit o intrebare a lui Denizel despre ingrijorari. Si da, e o problema de care cred eu nu e scutit nimeni, cel putin credinciosii care traiesc "in lume" si nu in afara ei, cum ar fi calugarii, maicutzele.
Eu cred ca fiecare om are o anumita responsabilitate pe lumea asta si chestia asta, da, implica si nitica grija, practic nu vad cum sa supravietuiesti in lumea asta fara sa te gandesti la ce-ti va aduce ziua de maine. Eu cred ca ideea este sa nu exageram cu grijile, sa nu ne arunce ele in deznadejde, in disperare, sa nu ne tranteasca de pamant, sa nu ne strice relatia cu Domnul, sa nu ne stea mintea numai la cum sa facem bani, sau la sanatatea noastra (exagerat de mult) sau sa ne panicam de grija copiilor nostri sau a celor dragi noua (gen "drobu de sare").
Eu zic ca regula de aur in privinta ingrijorarilor este : Tu fa-ti partea ta asa cum trebuie, dupa puterile tale si ai credinta ca Domnul si-o va face pe a Lui cu credinciosie !!
Eu am observat ca mai mult ma ingrijorez atunci cand nu-mi fac eu partea mea ! DE pilda, daca am un examen, daca stiu ca am invatat cat am putut eu, cat m-a dus pe mine neuronu´ si cat mi-au permis conditiile exterioare, atunci sunt mult mai linistita si stiu ca mai mult de atit n-as fi putut sa fac, chiar in cap daca as fi stat !
Ei, dar daca nu am invatat asa cum ar fi trebuit, daca am pierdut timpul aiurea, atunci sa vezi ce ingrijorare pe mine, penca ma simt vinovata ca nu mi-am facut partea mea cum trebuie ! ca e si vorba aia: Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga in sac !!
*********

Magda, frumos subiect despre rolul femeii !!
Pai hai sa incepem cu inceputu´, nu ? :))
In Geneza, cap. 2:
" Domnul Dumnezeu a zis :"Nu este bine ca omul sa fie singur; am sa-i fac un ajutor potrivit pentru el. "

Hai ziceti si voi, nu neaparat pe marginea acestui verset, pot fi si altele...


_

"Mare pacoste sa nu ai destul duh ca sa vorbesti frumos, nici destula judecata ca sa taci cand trebuie." (La Bruyere)

mmag spune:

Buna ideea cu inceputul.
Oare la ce fel de ajutor s-a gandit Dumnezeu pentru Adam? Ca il pusese "in gradina Edenului ca s-o lucreze si sa o pazeasca".
Cum pe atunci nu cresteau buruieni, iar animalele nu erau salbatice, ce ajutor ar fi trebuit sa-i dea Eva lui Adam?

Elena spune:

Magda, eu ma gandesc ca sensul aici la "ajutor potrivit" este de completare si sprijin pur si simplu.
Este un eseu al lui V. Hugo care surprinde foarte bine si foarte frumos diferentele dintre barbat si femeie si felul cum ei se completeaza. O sa-l pun aici, dar doar o parte din el,adica doar cu ce am fost eu de acord :

Dumnezeu a facut pentru barbat un tron, pentru femeie un altar.
Tronul exalta, altarul sfinteste.
Barbatul este creierul, femeia este inima. (hmm, nu intotdeauna )
Creierul primeste lumina, inima primeste iubire. Lumina fecundeaza, iubirea reinvie.
Barbatul este puternic prin ratiune, femeia este invincibila prin lacrimi. (?)
Ratiunea convinge, lacrimile induioseaza sufletul.
Barbatul este capabil de eroism, femeia - de orice sacrificiu.
Eroismul innobileaza, sacrificiul aduce sublimul.
Barbatul are suprematia, femeia are intuitia.
Barbatul este un cod, femeia este evanghelia.
Codul corijeaza, evanghelia ne face perfecti.
Barbatul gandeste, femeia intuieste.
Barbatul este un ocean, femeia este un lac.
Oceanul are o perla care il impodobeste, lacul, poezia care-l lumineaza.
Barbatul este un vultur care zboara, femeia - o privighetoare ce canta.
A zbura inseamna a domina spatiul, a canta inseamna a cuceri sufletul.
Barbatul este un templu, femeia este sanctuarul.
In fata templului ne descoperim, in fata sanctuarului ingenunchem.
Barbatul este plasat acolo unde se sfarseste pamantul, femeia acolo unde incepe cerul.

_

"Mare pacoste sa nu ai destul duh ca sa vorbesti frumos, nici destula judecata ca sa taci cand trebuie." (La Bruyere)

denizel spune:

Magda, nu mai spui nimic?
Si eu sunt tare curioasa cum era viata lui Adam si a Evei inainte de pacat? Ce se intelege oare prin lucrarea gradinii Edenului?
Dumnezeu a dat omului ca hrana "orice iarba care face samanta si care este pe fata intregului pamant, si orice pom care are in el rod cu samanta" (Genesa 1:29). Deci, primii oameni mancau toate minunatiile de fructe care existau in Gradina, dar aveau la dispozitie si cereale. Oare cum strangeau cerealele? Cu ajutorul cui?
Chiar am avut o discutie cu Joce. Eu spuneam ca am impresia ca, de ex. caii, au fost folositi de la inceput pentru carat diverse chestii. Ea credea ca nu, ca munci precum caratul au aparut dupa caderea in pacat, cand oamenii (si animalele) au inceput sa castige prin oboseala si sudoare hrana si celelalte. Voi cum credeti ca era? Stiu ca sunt intrebari copilaresti, dar chiar as vrea sa stiu parerile voastre.

" Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.

mmag spune:

De cate ori am citit versetul acesta, nu m-am gandit niciodata ca "iarba care face samantza" sunt cerealele.
Acuma stau si eu ca pacala si ma intreb care "iarba" nu face samantza?
In ceea ce priveste povara cailor, ma gandesc ca Adam si Eva nu-si faceau provizii de cereale, ceea ce inseamna ca nu trebuiau sa incarce bietzii cai. Probabil ca, asa cum in pustie Dumnezeu le dadea oamenilor mana zilnic, cu porunca expresa sa nu stranga mai mult decat pot consuma intr-o zi, la fel era si in Eden. Daca aveau la dispozitie toate bunatatzile pamantului, de ce sa le culeaga si sa le depoziteze? Ca sa-si piarda calitatzile nutritive?
Un alt aspect, pe care-l vom intzelege probabil pe noul pamant, este acesta: Daca inainte de pacat nu exista moarte, ea nu exista nici pentru celelalte viatzuitoare, nici pentru plante. Este un cantec foarte frumos, care se canta in biserica catolica si a carui versuri spun "Precum bobul de grau, ce prin moarte aduce roade..."

ManyHope spune:

Imi cer scuze pentru interventzia anterioara care a fost cam... "ne-ortodoxa"...probabil ca la fel de mult a fost "ne-catolica", "ne-protestanta","ne-literara" shi ne-...potrivita" dar acuma vreau sa zic ceva realmente pueril in legatura cu Eva shi Adam, pe care i-atzi adus in discutzie:

Ce mostenire grea ne-au lasat! caci iata, de la ei incoa, pana in zilele noastre shi probabil cat o mai fi pamantul asta, in atatea shi atatea cupluri se alege prafu de relatzia initzial buna, tot din pricina "inventata" de Eva shi Adam:

de la MANCAAAREEEE !!
- - - > - - - - &

Elena spune:

Am gasit de curand un articol care m-a impresionat:

Monseniorul Ghika va fi printre primii romani declarati sfinti de Papa de la Roma

In viata a savirsit vindecari miraculoase. La fel si dupa moartea petrecuta acum 50 de ani, in temnitele comuniste. "A trait si a murit ca un sfint", au spus colegii de temnita si apropiatii "printului arhiereu" Vladimir Ghika. Dintre ei, citiva aveau sa fie "victimele" fericite ale miracolelor sale, minuni cercetate acum la Vatican. Cauza beatificarii lui e foarte avansata, iar Monseniorul Ghika va fi printre primii romani declarati sfinti de Papa de la Roma.

Cit a fost in viata, printul Ghika a facut minuni: convertiri miraculoase si, mai ales, vindecari miraculoase. Una tulburatoare, descrisa de Elisabeth de Miribel, in cartea lansata ieri, "Memoria tacerilor". Unei calugarite catolice, Marie Louise, ii explodeaza un vas cu apa clocotita in fata. "Carnea de la barbie , de la buze, de la pleope este smulsa. Sora se prabuseste urlind(...) Marie Louise nu mai poate deschide ochii, pleoapele sfisiate sint lipite una de alta. Buzele atirna zdrentuite". Doctorul chemat isi marturiseste neputinta, ii face o injectie calmanta si ii bandajeaza toata fata. Descrierea continua: "In timp ce doctorul pleca, este anuntat parintele. Este foarte impresionat de starea ranitei si ia parte la suferintele ei. Se roaga, iar aceasta rugaciune este atit de intensa incit trasaturile fetei devin ca de piatra. Apoi isi revine, intredeschide ochii si, calm, ridica mina deasupra pacientei pentru a o binecuvinta. In fine, pleaca". A doua zi, medicul "constata uluit ca tesuturile s-au intarit, ochii se pot deschide, iar ploapele s-au dezumflat. Trei zile mai tirziu, Marie-Louise este complet vindecata si i se scot bandajele". "Parintele" era Monseniorul Ghika.
Beneficiarul unei interventii similare, de data aceasta petrecuta dupa moartea printului Ghika, este si un preot greco-catolic din Cluj care isi zdrobise mina la Canal.


Vladimir Ghika a avut la ce sa renunte. A fost nepotul ultimului domnitor al Moldovei dinaintea lui Cuza, Grigore Ghika. Tatal sau, Ioan Ghika, a fost ambasadorul care a inminat la Constantinopol declaratia de independenta a Romaniei in 1877. Vladimir s-a convertit la catolicism impotriva vointei mamei, pe care o diviniza. Alexandrina Ghika, o credincioasa ortodoxa ferventa, s-a dus chiar in audienta la Pius al X-lea si i-a cerut Papei sa nu admita ca fiul ei, printul, sa devina preot catolic. Familia Ghika era in pericol de a se stinge, din lipsa de urmasi. Atunci s-ar fi cazut de acord ca Vladimir Ghika sa fie doar un misionar laic al Bisericii Catolice. S-a ingrijit de leprosii si saracii lumii, la Paris, la Bucuresti, la Iasi, in Japonia sau India. A devenit preot abia la 50 de ani, dupa ce fratele sau s-a casatorit si a avut un copil.


Printul Ghika stia ca urma sa fie arestat, dar nu a incercat sa fuga. Securitatea il urmarea atit pentru legaturile sale cu strainatatea, cit si pentru ca il considera un intermediar intre Biserica Catolica si ierarhi ortodocsi apropiati de catolicism.
Vladimir Ghika a murit in 1954, la doi ani de la arestare, in inchisoarea Jilava. Inaintea mortii, le-a spus colegilor de suferinta: "Inchisoarea aceasta este sfinta, si noi nici nu banuim".

(dintr-un articol mai vechi din Evenimentul Zilei)

Tot dansul a mai spus :" m-am botezat la catolici pentru a deveni un ortodox mai bun". Lucru pe care il inteleg foarte bine, pentru ca si eu simt la fel orientarea mea protestanta !!

_

"Mare pacoste sa nu ai destul duh ca sa vorbesti frumos, nici destula judecata ca sa taci cand trebuie." (La Bruyere)