Ortodoxie din Postul Mare in Postul Mare(16)

fdoina spune:

Inaioana, oamenii aceia care dorm in strada au nevoie si de altceva, nu numai de un adapost...Si eu cred ca adaposturi se mai gasesc, la Craiova sunt diverse fundatii, camine, cantine pt saraci, sub patronajul mitropoliei, ba chiar si centru de consiliere si indrumare (poate ati auzit de maica Siluana de la Jitianu) care se implica in rezolvarea cazurilor sociale, sa stii ca Biserica ajuta mult dar nu-si face publicitate, dar din pacate sunt multi care refuza ajutorul, acesti oameni au nevoie de f multa dragoste...
Laudabila initiativa ta, dar vezi, nu cred ca e asa simplu.

Fetelor, am vrut sa deschid un topic pe tema asta, si acum mi-am dat seama ca nu ma intereseaza decat parerea voastra. Cum vedeti voi dusul copilului la gradinita? Adica, daca ai de ales, copilul sa stea acasa, pana pe la 6 ani, stiind bine ca in timpul asta se rasfata, te cam chinui cu el, ca sa iti faci treburile fara sa-l postezi la tv, pe urma, cand te duci la serviciu trebuie sa-l lasi pe la bunici, acolo alte naravuri, alt rasfat... sau sa-l duci la gradinita, ca acolo se mai cuminteste, afla ca nu e buricul pamantului, invata sa se descurce singur etc...Eu marturisesc ca inclinam catre a doua varianta, chiar ma gandeam ca de la toamna sa o duc pe Maria la gradinita, 2-3 ore dimineata, chiar daca mai am un an de stat acasa cu ioana( Maria face 4 ani in mai), dar de curand am avut o discutie cu cineva pe care-l consider duhovnicesc, si el m-a certat, a zis ca o femeie care duce copilul la gradinita imparte voluntar maternitatea cu altcineva, ca ce daca il cresc eu rasfatat, educatoarele nu sunt nici ele sfinte, si majoritatea chiar lasa mult de dorit, ca orice copil ar trebui sa stea pana la scoala sub acoperamantul mamei si al familiei, ca de aia e vorba 7 ani de acasa, si nu 7 ani de la gradinita...Cand a crescut baietelul meu, el mi-a zis sa nu astept pana la 7 ani, sa-l spovedesc mai curand, pe la 5-6 ani, ca varsta asta de 7 ani au spus-o Parintii pentru copiii care stateau acasa, cu mama, nu pentru cei dusi la gradinita...Acum, eu stiu ca ei invata si multe lucruri nu chiar asa bune de la gradinita, da ...nu stiu...sunt si unele avantaje...eu cateodata ma simt total depasita...
Si apropo de problema cu tvul, la mine cel mai rau e ca au varste atat de diferite...cum sa-i ocup eu in acelasi timp pe fi-miu de aproape 10 ani, pe Maria, de aproape 4, si in acelasi timp sa stau si cu Ioana care e pe punctul s-o ia copacel si trage de mine in toate partile?

casandra spune:

Copilul, dupa 3 ani, are nevoie de mai mult decat prezenta mamei, are nevoie de socializare, de stimulare intelectuala.
E adevarat ca in trecut copiii nu erau dusi la gradinita, care cred ca nici nue existau, dar intr-o familie erau mai multi copii, ieseau toata ziua afara la joaca. Mama cred ca mai arnca din cand in cand cate o privire sa vada daca totul e in regula. Dar copilul nu statea lipit de fusta mamei pana la 7 ani.
E adevarat ca sunt gradinite si gradinite.
Daca te simti mai in siguranta, poti sa cauti una in mediu familial, sau sa te grupezi c cateva mamici si sa organizati una, in care sa aveti activitati asemanatoare celor dintr-o gardinta. Copiii trebuiesc stimulati.
Eu nu am fost la gradinita, am fost 4 copii acasa, bunicii invatatori, dar mi-a fost extraordinar de greu sa ma acomodez la scoala, mai ales ca aproape toti colegii mei fusesera la gradinita, unii chiar la aceiasi si se cunosteau, invatasera acolo o gramada de chestii pe care nu le stiam. Iar faptul ca eu nu le stiam m-a facut sa sufar destul de mult.
Maicuta Siluana spunea ca e o greseala sa comparam vremurile de acum cu cele din trecut si ne sfatuia sa ne rugam la Maica Domnului sa ne arate cum putem fi mame acum.

irina.c. spune:

Doina,eu zic ca e benefic pentru copil sa mearga la gradinita:se socializeaza,invata lucruri noi,sunt impreuna cu copii de varsta lor.Desigur,daca ai putea opta pentru o gradinita confesionala(ortodoxa) ar fi ideal.Dar in lipsa eu as aprecia una care sa n-aiba tv (am descoperit asa o comoara in zona si am de gand s-o duc la toamna pe Ilinca).Am avut si eu dilema asta,dar ma gandesc ca nu ne putem creste copii intr-un turn de fildes.Pana la urma,ce pot sa invete rau de la gradinita?Daca e sa invete rele,invata de oriunde(de exemplu,finul meu de 3 ani,a venit acum cateva luni la maica-sa si incepe sa zica p...a.Maica-sa terminata,mami,asta e un cuvant urat,unde l-ai auzit?la mami?nu,zice copilul;la tati,la bunicul?nu,la Biserica.A ramas saraca femeie tablou,cum la Biserica?Si s-a lamurit misterul,la biserica unde merg ei vine duminica un barbat bolnav,retardat,si ala mai zice fel de fel de chestii urate-n-are discernamant saracul,si copilul a inregistrat rapid o prostie.Dar n-a mai repetat-o de atunci,ca l-a invatat mami:asta e un cuvant urat,nu e voie sa vorbim asa,trebuie sa vorbim frumos,etc.).Conteaza mult familia,cred eu.Ca daca parintii se poarta frumos unul cu altul si in casa e echilibru si liniste,si o atmosfera curata,asta va contracara influentele negative.
In locul tau as duce fetita la gradinita,cred ca si ea se plictiseste acasa,plus ca nici tu nu poti face fata la copii cu varste atat de diferite.Irina si bb Ilinca(26 apr '04)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
today

irina.c. spune:

quote:

---

Originally posted by casandraMaicuta Siluana spunea ca e o greseala sa comparam vremurile de acum cu cele din trecut si ne sfatuia sa ne rugam la Maica Domnului sa ne arate cum putem fi mame acum.

---

Casandra,ce frumos zis!Am observat ca in "greseala" asta cad multi credinciosi.Cel putin eu cand aud ca pe vremea lu' strabunica era nu stiu cum ,ca femeia stia atunci ce e jertfa,ca n-avea pampers si masina de spalat rufe,etc,etc,ma si enervez cateodata.Foarte bine punctat,noi traim acum si in timpul asta trebuie sa ne lumineze Dumnezeu sa vedem cum putem fi mame si sotii crestine .Irina si bb Ilinca(26 apr '04)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
today

eliza-daniela spune:

Buna, gandacelu,

Multumesc mult pentru ajutorul dat lui George in ceea ce priveste publicarea in revista “Draga mea” a apelului umanitar legat de acest baietel

Va voi tine la curent cu campania, daca imi ingaduiti (fara sa abuzez insa de rabdarea voastra)

Inca o data mii de multumiri
Eliza

Eliza
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58588/" target="_blank">
Ajutati-l pe George!

amuleta spune:

Copiii sint atrasi mai mult de fructul interzis, cred ca e bine sa-i expunem la lucrurile normale ale vietii, evitindu-le pe acelea care i-ar putea tulbura prea tare.
Un copil o sa aiba de-a face si cu oameni buni si cu oameni rai, cu credinciosi si cu necredinciosi. Eu nu l-as duce la o gradinita religioasa. Nu vreau sa supar pe nimeni dar se poate intimpla ca un copil fortat spre religie din toate partile si neintelegind, sa reactioneze exact opus la presiune si sa devina un ateu inrait. Lucrurile trebuie introduse cu masura, credinta nu-i o mincare usoara si nu toti copiii sint ca Sfinta Paraschiva. In casa la noi, bunica cu care lociuiam se ducea la biserica uneori, de forma iar parintii credeau in Dumnezeu "de la distanta". Bunicul, care a murit cind aveam 14 ani, frunzarea ore-n sir o Biblie care mi-a ramas mie cind a murit. N-am deschis-o pina cind nu am avut 18 ani si atunci a fost dupa ce am vazut un film cu patimile lui Hristos. A fost asa un moment de cotitura, nu stiu cum sa spun...nimic n-a mai fost ca inainte. Dupa aia am pus-o pe mama sa se spovedeasca si impartaseasca (dupa douazeci de ani !) si nici ei n-au mai fost la fel de atunci. Parintii mei au imbatrinit dar sint mult mai frumosi... Nu punindu-i crucea in mina copilului il apropii de Dumnezeu, ci iubindu-l si rugindu-te lui Dumnezeu sa-l lumineze, asa cred si tac, ca am zis destul.

fairy_adina spune:

Copilul vazandu-si mama ingenunchiind in fata icoanei si rugandu-se pentru cei ai casei ei, va gasi normal sa faca si el asemeni cand va putea. Copilul invata prin imitatie. Daca ii spui sa faca ceva... mai ales ceva ce tu insuti nu faci... el nu te va asculta... cel putin pana nu invata ce e frica .... dar noi .. nu vrem sa-i invatam frica .. ci iubirea pe copiii nostri , nu-i asa?

Nu mersul la biserica il apropie pe om de Dumnezeu ... ci dragostea de a merge la biserica ... samd la fel cu orice ritual crestin . acesta se invata prin imitatie. fara nici un fel de impunere de nicaieri.

www.claudiu-cioca.tk" target="_blank"> Claudiu Cioca-a inceput drumul spre Lumina
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=62812" target="_blank">Maini condamnate la tacere
Dragostea de Dumnezeu rezolva toate problemele

fairy_adina spune:

DE PASTI, LUMINA COBOARA LA SFANTUL MORMANT

"Cand se rostea rugaciunea pentru Sfanta Lumina, a aparut deodata o coloana de foc, ce a speriat pe toata lumea. Lumina a coborant deasupra Sfantului Mormant si s-a despicat in trei; un stalp de foc a tasnit catre Gogota, unul catre mormantul Domnului si unul catre Biserica Sf. Invieri. Aici sunt taine mari.."
(Parintele Petroniu)

"Acolo, Lumina apare singura din ceruri, in sanatatea Pastilor"
(Parintele Cleopa)

Miracolul Invierii se repeta in fiecare an.

Pregatirile pentru Sfanta Lumina incep in ficare dimineata din Sambata Pastilor. Armata este prezenta pe intreaga perioada pentru a observa tot ce se intampla si a elimina orice indoiala asupra realitatii acestui eveniment.

Se strang mai intai, cele 40 de candele de aur din Sf. Altar. Pe lespedea de piatra pe care a fost trupul lui Iisus, se pune un strat gros de vata, astfel ca atunci cand va cobora fulgerul de Lumina aceasta sa se aprinda cu usurinta. Apoi reprezentantii armatei (evreiesti, engleze si arabe) pun trei sigilii pe usa Sf. Mormant. Ureaza stingerea celor 2770 de candele din restul mormantului, a luminii de pe Golgota si din Bisericile apropiate. Biserica se inchide si se sigileaza, iar la intrare raman de straja atat calugari cat si soldati.

Pe la orele 11, oamenii incep sa se stranga linistiti pentru slujba Invierii, fiecare ducandu-se la altarul religiei lor. In mana tin treizeci si trei de lumanari, simbolul anilor lui Iisus in momentul crucificarii. Dupa credinciosi intra 20 de mitropoliti imbracati in vesminte de sarbatoare si 400 de prelati.

La ora 12, la amiaza, isi face aparitia Patriarhul, descult si cu capul gol, imbracat intr-o camasa alba de matase. Simplu si modest, el intra in Sf. Mormant asa cum a facut-o insusi Hristos cu doua milenii in urma. Dupa ce este controlat de armata in fata a mii de oameni, episcopii il imbraca cu toate vesmintele de Patriarh.

La ora 13, Patriarhul cade in genunchi si tinut de diaconi spune in trei limbi: "Sa ne rugam sa vina Sf. Lumnina!" si se roaga asa in jur de o jumatate de ora. Cand vecernia ajunge la invocarea: "Lumina lina a sfintei slave a Tatalui Ceresc...", apare un nor azuriu in Biserica. Din acest nor se desprind trei fulgere consecutive. Unul dintre ele trece peste Catapeteasma, peretele ce desparte Altarul de credinciosi si se duce lin, direct la Mormantul lui Hristos. Cand atinge piatra, toata vata de pe lespede ia foc si toate candelele se aprind singure. In anul 1974 chiar si lumanarile celor din balcoanele celor de sus o data cu vata de pe lespede.

In acel moment Patriarhul cheama armata, care rupe sigiliile si deschide usile de la Sf. Mormant. Inauntru, imaginea e tulburatoare - un imens cuptor de foc alb-albastrui aminteste de Gloria celui Fara de moarte. Patriarhul ia aceasta vata aprinsa si o introduce in cutii mari cu orificii prin care tasneste lumina. De la lumina Patriarhului mii si mii de luminari se prind. Din in ce mai tare corurile inalta imnuri de slava: "Invierea Ta, Hristoase Dumnezeule, ingerii o lauda in ceruri... In mireasma de tamaie si in marea de flacari, parca nu mai esti pe pamant, ci in cer.

Lumina acesta a invierii coboara si aprinde lespedea mormantului numai in ziua in care ortodoxia sarbatoreste Pastele.

Se povesteste ca in 1326, banuiti ca falsifica acest eveniment sacru, ortodoxii au fost obligati de turci sa paraseasca Sf. Mormant si sa sarbatoreasca Pastele la 100 de metri departare in Biserica Sf. Iacob. In timpul slujbei, pe cand rasarea soarele, in clipa cand Patriarhul a zis: "Hristos a inviat!" un stalp de marmora din Biserica a crapat si a aparut in varful ei Sf. Lumina! si atunci, chiar si Generalul turc ce pazea langa stalp a strigat: "Cred in Hristos!"





www.claudiu-cioca.tk" target="_blank"> Claudiu Cioca-a inceput drumul spre Lumina
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=62812" target="_blank">Maini condamnate la tacere
Dragostea de Dumnezeu rezolva toate problemele

adriana spune:

Hei, am inteles ce spuneti voi aici. Amu, daca ii punea cruciulita in mana era ca sa-l obisnuiasca cu ea, sa-i construiasca un univers in care totul sa-l conduca la Dumnezeu, ca si cum i-ar pune o zanganea in mana. Mie mi s-a parut un gest deosebit de frumos, mai ales ca baietelul se lipise de ea, nu o luase fortat. E foarte adevarat ca nu ai cum compara copii, asa cum fata mea o arunca cand i-o dau s-o tina, asa si baiatul respectiv imbratisase cu totul simtamintele mamei. Nu am cum sa judec ce se intampla in casa lor, dar am vazut cum se poate educa un copil aproape de biserica, e, daca vreti faza cea mai apropiata de biserica, un extremist. Cum va evolua el si ce turnura va lua viata lui, numai Dumnezeu stie, dar de ce sa nu fie inca un Sfantul Nicolae? nu vad de ce? doar pentru ca stiinta ne-a dat alte repere decat acum 2-3-400 de ani?
Si nu cred ca un copil se poate intoarce singur cu fata de la Dumnezeu, el poate avea o reactie de respingere fata de metodele parintilor de a-l invata credinta. Tocmai asta vreau sa discutam aici. Cum sa-i invatam pe copii sa gandeasca si sa respire ortodox, nu cum sa-l fortez mai tare sa faca ce vrea muschiul meu.
Faptul ca i-am scos teveu nu e o masura abuziva de a-l opri sa vada ceva ce-i place, ii dau desene animate, deci tot mai vede ceva la el.
Eu nu-i oblig sa stea la rugaciune sau sa se impartaseasca daca nu vor si cat pot, incerc sa-i invat ceva, desi tare sunt nepriceputa, si repezita si imi sare usor tandara...

Cat despre gradi religioasa, cred ca parintii care cauta asta, vor o continuare a atmosferei de acasa, eu asa ceva caut, nu mi-ar placea sa mearga intr-o atmosfera in care sa fie socat si sa nu mai inteleaga nimic. Atunci sigur ar avea o reactie de respingere.
MAi scriu, dar acum trebuie sa plec.

fdoina spune:

Eu l-am avut pe Ilie de la 4 ani la gradi, si dupa ce l-am carat 2 ani in alt cartier, unde-mi e serviciul, la o gradinita f buna, am nascut-o pe Maria, si am fost obligata sa caut o gradinita pe langa casa...Asa ca am nimerit la grupa pregatitoare la gradinita Sf Lucia, pe care tocmai o luase sub patronaj mitropolia, si unde venea (si vine) maicuta Siluana cu maicutele de la Jitianu, si faceau ed religioasa cu copiii, mitropolia trimitea preoti care sa vorbeasca cu ai mici, sa-i spovedeasca, sa-i impartaseaca, s-a nimerit ca si educatoarea era f dusa la biserica, aveau clasa plina de icoane, la serbari participa chiar mitropolitul...Ei, dar cu toate astea, nu pot sa zic ca le-as duce pe fete la gradinita asta...Mie mi-a placut f mult caminul unde l-am avut cand era mic, ingrijitoarele de acolo erau deosebite, educatoarele la fel, aici, la Sf Lucia, singurul lucru deosebit era atmosfera asta ortodoxa, faptul ca Ilie era mandru ca e ortodox, ca n-a sesizat niciodata ca a spune o rugaciune sau a tine post sau a-si face cruce sau mai stiu eu ce ar fi un lucru altfel, ceea ce i s-a intamplat de multe ori la scoala , dupa aceea...
Dar asa, ca gradinita, lasa mult de dorit, pot sa zic ca Ilie scrie tare urat si azi, pentru ca doamna de la gradinita a facut la pregatitoare cu totul altceva decat faceau la alte gradinite, adica ii punea sa scrie pagini intregi cu litere de tipar...
Si ingrijitoarele erau batrane si ciudate, faceau instructie cu copiii, asa ca nu sunt prea entuziasmata de ideea ca e o gradinita ortodoxa
Cat despre cum trebuie sa ne crestem copiii, cat trebuie constrangere si cat libertate, astept si eu sugestii si mai ales as vrea sa ne impartasim experiente cat mai multe, ca toate avem de spus cate ceva, si cred ca fiecare are si temeri , si nadejdi, si nelinisti, legate de cat de bine ne vom putea indeplini misiunea noastra de mamici...Legat de ce zicea Amuleta, Pr Porfirie zicea ca trebuie sa vorbim cat mai putin cu copiii nostri despre Dumnezeu, si sa vorbim cat mai mult cu Dumnezeu despre copiii nostri...