Ortodoxie din Postul Mare in Postul Mare(16)
Raspunsuri - Pagina 4
fdoina spune:
Joanna, zi-mi si mie reteta cu televizoru...ce-au zis ailalti din casa...ca eu l-as da de tot...da mi-e frica de represalii
Fiu-meu de trei zile, de cand e vacanta, se scoala cu grija...sa prinda televizorul. Iimai dau eu pe afara, da e ger rau...ma straduiesc sa le mai gasesc si alte ocupatii, da tot la tv ne intoarcem
joanna spune:
Doina,draga mea,la mine a fost usor ca nu avem copii inca si cu voia Domnului eu si sotul suntem pe aceeasi unda.
Imi dau seama ca iti e mai greu cu ingerii tai.Daca vrei iti spun cum procedeaza cunostinte de-ale noastre care nu sunt ortodoxi(sunt catolici).Familia are 4 copii,doua fete(primii copii) si doi baieti(ultimii nascuti ,evident).Copiii la ora 6 se trezesc ca sa vada desene animate,pana la ora 7.Toti 4 trebuie sa se puna de acord cu ce vor sa vada.Grea decizie.De la 4 la 5 dupa amiaza impart o alta ora ce vor sa vada, cite 15 min.Cam adorm la ora asta dupa o zi obositoare.
Fiecare vede cam jumatate de ora tv pe zi,fara exceptie de zi a saptamanii.In restul timpului televizorul sta inchis.
Copii se culca seara ,cei mici la ora 7:30,iar fetele la 8:00 fara exceptii.Ce fac dragalasii in restul timpului?Se joaca,citesc,park,teatru.Cind primesc pedepse ,ele incep de genul:o saptamana fara tv.Cam asta.
Succes,incearca ,orice inceput e greu.
Joanna
" Omului mandru Dumnezeu ii sta impotriva"
Credinta e un risc al ratiunii; dar nicidecum o anulare, ci, dimpotriva o iluminare a ei.
Parintele Arsenie Boca
gandacelu spune:
fetele, sunteti culmea, aia cu "sunt intr-o faza mai abjecta" era o gluma, bre! ce aveti? vorbiti de umoare si voi ati lasat-o pi pian?
in alta ordine de idei, va aparea in nr de februarie al revstei noastre apelul pentru George Cuzuc! Dumnezeu e cu ei! dupa ce mi-a zis de cateva ori NU NU NU redactora sefa, dintr-o data a zis ok
sper sa nu se razgandeasca!
Doamne ajuta!
pupiiiiiiiiiiii
a
(joanna, noi nu mai avem teveu de haaaaat ani buni:)
www.treklens.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe lentile si www.trekearth.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe pamant
mami de ileana si ioachim
fdoina spune:
Joanna, aia da parinti... La noi vara e binisor, ca stam la casa, si sunt zile cand nici nu aprindem televizorul, da iarna e crima cu copiii astia...si criminala io-s...pana anul asta statea doar fi-miu oki -zgaiti, dar anul asta vad ca a corupt-o si pe a mijloaca...trebuie sa fac ceva, ca pan' la primavara mai e ...
Gandacela, copiii tai sunt mari? Merg la gradi? Cum ai reusit treaba cu teveul? si altcineva prin casa nu mai era dependent? ca eu cu copiii as rezolva cum as rezolva, da ce te faci cu barbatu-meu? sa n-aiba si el, acolo, un pic de relash...si are si bunica-mea teveul ei, cum, ea n-are dreptul la un pic de politica?...ufff, nici o sansa...
Si voiam sa te mai intreb ce revista e aia...cum ii zice?
gandacelu spune:
Doina, noi am renuntat la tv chiar cand ne-am casatorit, deci cand nu aveam copii, asadar a fost oarecum mai usor. Ile are acum 3 ani jumate iar Ioachim 1 an si 3 luni - oricum, pe Ile am tinut-o pe desene pe calculator, disney, incontinuu pana sa citesc efectele tv asupra mintii umane - asta-vara (implicit a oricarei transmisii de tip video) deci a fost si la noi o dezvatare... dar nu avea ce sa faca, daca i le-am sters, ma-ntelegi?:) ca is cam obosita:)
revista se cheama Draga mea (sora mai mare a Draga mea pt copii, e o revista mai mult pt mamici) costa numai 15.000 si cred eu ca oricine gaseste cate ceva interesant acolo
am primit un articol pe mail pe care nu l-am terminat de cetit, dar vi-l pun aici, cred ca e de bine
www.treklens.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe lentile si www.trekearth.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe pamant
mami de ileana si ioachim
gandacelu spune:
http://www.ziarullumina.ro/articole;168;1;4867;0;Marc-Alric,-primul-
episcop-
roman-ortodox-de-nationalitate-franceza.html
Toate drepturile de reproducere apartin Ziarului Lumina.
Marc Alric, primul episcop român ortodox de nationalitate franceza
de Monica DUMITRESCU și Bogdan ȚIFREA
Un arhitect francez convertit la Ortodoxie a venit dupa 1990 în
România. O discutie de zece minute cu marele duhovnic parintele Paisie Olaru l-a determinat sa îmbratiseze viata monahala. Arhitectul de succes s-a reîntors în Franta unde si-a încheiat socotelile cu viata laica si s-a reîntors la Manastirea Sihastria aflata în inima Moldovei pentru a deveni calugar. A trecut aici prin toate ascultarile, ca orice monah. A studiat apoi Teologia
Ortodoxa la Facultatea "Dumitru Staniloae" din Iasi, beneficiind de
ocrotirea spirituala a parintelui Clement Haralam, staretul Manastirii "Sfintii Trei Ierarhi". S-a reîntors în Franta unde a fost pâna în anul 2003 vietuitor la Manastirea "Sfântul Siluan", iar apoi paroh la "Sfântul Iosif" Brodeaux. În mai 2005, la propunerea Înalt Prea Sfintitului Mitropolit Iosif, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales Episcop vicar al Mitropoliei Occidentale si Meridionale, cu titlul Nemteanul. L-am întâlnit pe PS Marc Nemteanul zilele trecute la Manastirea Golia, dupa ce în prealabil participase la slujba de pomenire a parintelui Paisie Olaru de la Manastirea Sihastria. Am încercat sa aflam ce l-a atras pe tânarul
catolic Marc Alric la Ortodoxie, ce-i determina astazi pe numerosii
occidentali sa îmbratiseze Ortodoxia. Ne-a spus ca acest fenomen
poate fi rezumat prin cuvintele gustati si vedeti, ca bun este Domnul. PS Marc a gustat si a vazut.
Cum a ajuns francezul Marc Alric, absolvent al Facultatii de
Arhitectura din Paris (1981) si al Institutului de Urbanism din Paris - Universitatea Paris VIII (1980), la Manastirea Sihastria aflata în inima Moldovei? Ce v-a adus în România?
Întâlnirea cu România s-a legat de întâlnirea mea cu Ortodoxia.
În vara anului 1986 am descoperit o parohie ortodoxa în Franta care tinea de Patriarhia Româna. Si, fiind catolic, am intrat în aceasta biserica din curiozitate. Destul de repede mi-am dat seama câta bogatie este în slujbele ortodoxe si în învatatura ortodoxa. Cam la doua trei luni m-am hotarât sa marturisesc credinta ortodoxa. Asta era în ianuarie 1987. Cum am precizat, comunitatea de care apartineam pe vremea aceea, desi era franceza, se afla sub ocrotirea Patriarhiei Române. Si firesc, în '90 am dorit sa vizitez
România. Pentru mine, Biserica Ortodoxa Româna era Biserica Mama. Cu
câteva luni înainte de a veni în România l-am cunoscut pe parintele
Daniel, care a fost hirotonit întru episcop mai întâi la Timisoara si apoi Arhiepiscop si Mitropolit la Iasi.
Am venit în vara anului 1990 în Moldova si ne-am întâlnit la Putna. Atunci am cerut binecuvântare pentru a merge la Manastirea Sihastria despre care auzisem înainte ca fiind una foarte duhovniceasca. Stiam ca acolo este parintele Cleopa. La Sihastria am fost foarte bine primit de parintii de acolo si cred ca a doua zi l-am întâlnit pe parintele Paisie Olaru.
"O convorbire de zece minute mi-a schimbat viata!"
Ne-ati povestit ca aceasta întâlnire v-a schimbat viata. Cum a
decurs, cum era parintele Paisie?
M-am hotarât sa-i pun o întrebare care ma macina de mult timp si nu
stiam cui sa ma adresez. Am vorbit prin interpret. Nu întelegeam limba româna, asa ca ne-am înteles printr-un frate de la Sihastria care cunostea franceza.
Întâlnirea aceasta a fost foarte scurta, mai putin de un sfert de
ora, dar definitorie. I-am explicat ca sunt în vârsta de 32 de ani. Parintele mi-a spus ca este timpul sa intru la manastire. N-a precizat unde anume trebuie sa merg la manastire, dar dupa ce am luat binecuvântare de la parintele Paisie m-am simtit asa de bine la Sihastria! Primirea parintilor a fost asa
de calduroasa, plina de tact, încât dupa o saptamâna m-am gândit
sa fac o cerere catre Înalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel pentru a intra ca frate la Sihastria.
Asa ati ajuns calugar într-o manastire românesca, si nu una
oarecare, ci acolo unde se aflau doi dintre cei mai mari duhovnici români.
Da. Mai întâi am facut o cerere verbala catre Înalt Prea Sfintia Sa
Mitropolitul Daniel. Când am revenit în Franta am facut o cerere
scrisa pentru a începe viata monahala la Sihastria. Dupa ce mi-am rezolvat toate problemele în Franta, pentru ca aveam acolo o meserie, eram arhitect, am revenit în România pentru Pastile anului viitor, adica în aprilie 1991. Am stat la Sihastria un an de zile. Apoi am fost chemat la Manastirea "Sfintii Trei Ierarhi", din Iasi, unde am stat alti patru ani. Si s-au întâmplat multe lucruri între timp. M-am înscris la Facultatea de Teologie Ortodoxa "Dumitru Staniloae". Ce sa va spun, am descoperit multe lucruri, în primul
rând monahismul datorita parintilor de la Sihastria si dupa aceea
datorita parintelui Clement de la Manastirea "Sfintii Trei Ierarhi", care a avut multa rabdare cu mine.
"La Sihastria descopeream Franta interbelica"
Ati avut un ragaz de patru ani pentru a cunoaste monahismul românesc.
Cum vi s-a parut la început? Semana viata de manastire cu cea descrisa de pateric?
Aveam aceasta idee putin romantica, literara despre monahism. Înca de
la început am fost primit atât de bine încât n-a fost greu deloc. La
început esti plin de entuziam si trebuie sa zic ca greutatile nu au venit în România, ci în Franta. Pentru început Dumnezeu ne ajuta asa, fara multe încercari, sa luam putere. V-am spus, am fost asa de bine primit încât n-am suferit deloc, desi departe si de familie si de tara. Acolo, la Sihastria, am regasit viata despre care îmi povestea tata. Tatal meu s-a nascut în 1925 si a fost crescut la tara, în Franta. Si descopeream la Sihastria Franta
interbelica. Se potriveau atât de bine principiile despre care îmi
vorbea tata, încât vietuirea acolo era ceva firesc pentru mine.
La "Sfintii Trei Ierarhi" a fost putin mai greu, pentru ca manastirea
fusese închisa timp de 40 de ani. Redeschiderea nu a fost usoara în ceea ce priveste organizarea, dar am avut bucuria de a-l avea pe parintele Clement ca staret si ne-a ajutat foarte mult. Experienta lui a fost o binecuvântare pentru mine si beneficiez si acum de sfaturile sfintiei sale.
"Nu locul conteaza, ci duhovnicul"
Ce s-a întâmplat dupa Sihastria si "Sfintii Trei Ierarhi"? Spuneati ca greutatile au venit abia în Franta.
Dupa ce am dat licenta m-am reîntors în Franta si am intrat într-o
manastire. Fiind asa, fiul duhovnicesc al Mitropoliei, am intrat la
Manastiea "Sfântul Siluan" în care am stat sase ani. Dar nu pot sa
vorbesc asa, despre ceea ce traieste un calugar într-o manastire. E ceva intim, întelegeti!
Dar daca ar fi sa facem o comparatie între cum ati trait monahismul
aici, si cum l-ati trait în Franta.
Nu este o diferenta între ceea ce se traieste acolo sau aici. Numai
ca am evoluat si ceea ce am primit aici am experimentat acolo. Nu locul conteaza, ci duhovnicul. Dar eu am evoluat si ispitele au venit mai târziu, pe masura.
Nu stiu daca exista vreun calugar care sa nu fi fost ispitit în a
pleca, de a renunta la calugarie. Cei care n-au avut aceasta ispita sunt foarte norocosi.
"Biserica lui Hristos depaseste nationalitatile si clasele sociale"
Care a fost drumul Prea Sfintiei voastre catre treapta de arhiereu?
Dupa ce am stat sase ani la Manastirea "Sfântul Siluan", Înalt Prea
Sfintitul Mitropolit Iosif al Europei Occidentale si Meridionale m-a
chemat la o parohie, în sud-vestul Frantei. Bordeaux este un oras mare, iar parintele paroh de acolo era plecat în Statele Unite. Am fost nevoit sa ramân acolo. A fost un pic greu, pentru ca, desi pare paradoxal, parasind manastirea, m-am simtit singur într-un oras mare. Îmi lipseau slujbele si caldura obstei. Dar m-am obisnuit si acum pot sa va spun ca parohia aceasta este ca o familie pentru mine.
Comunitatea era în întregime de nationalitate franceza?
În Franta comunitatile sunt destul de eterogene. Comunitatea de la
Bordeaux este alcatuita si din români, si din francezi, si, sa zicem, din oameni mai simpli. Altii sunt profesori universitari, unii au trecut la ortodoxie la maturitate, altii sunt Ortodocsi din nastere. Vedeti, nu este ceva omogen.
Traim o experienta similara cu cea din primele secole din
crestinatate, ca la Corint, unde erau greci, arabi, aristocrati, dar si oameni mai simpli. Nu o biserica etnica, ci Biserica lui Hristos care depaseste nationalitatile si clasele sociale. Aceasta este o realitate care ne uimeste si pe noi.
"În Occident, episcopul ortodox locuieste în masina"
Cum ati primit chemarea la arhierie?
Înainte de hirotonie a fost perioada cea mai dificila, lunile care au
urmat acceptarea mea, pentru ca, de fapt, am facut ascultare. Nu ma simteam în nici un caz pregatit pentru o astfel de sarcina, dar am facut ascultare.
Cred ca, de fapt, ascultând, chiar daca sarcina este grea, Dumnezeu
te ajuta si o usureaza. Hirotonia a fost un moment deosebit de impresionant si emotionant. Am descoperti slujba atunci când am revazut-o la televizor.
Slujba a fost foarte lunga, pentru ca a început la ora 8.00 dimineata
si a tinut pâna la ora 2.00 dupa-amiaza. Eram asa de concentrat încât nu mi-am dat seama când a trecut.
Ati urcat de la treapta de simplu calugar la cea de ierarh. Cum este
viata unui arhiereu ortodox în Occident?
Vreau sa va spun ceva. Sunt în continuare calugar si doresc din toata
inima sa ramân calugar. În nici un caz episcopul sa nu fie mai important decât calugarul din mine! În gluma, as putea spune ca episcopul ortodox în Occident nu mai are resedinta, locuieste în masina. Eparhia noastra este asa de întinsa încât suntem mereu pe drumuri. Mitropolia Ortodoxa Româna pentru
Europa Ocidentala si Meridionala se întinde din Olanda si Belgia
pâna spre Spania, Portugalia, Marea Britanie, Irlanda, Franta, Italia si Elvetia. O eparhie foarte întinsa, în care sunt peste 2,5 milioane, chiar mai mult de credinciosi ortodocsi. De fapt, totul este de facut acum. Eparhia este noua, desi prezenta româneasca în Franta este de mult, de 100 de ani. Dar situatia pe care o traim este cu totul noua si rezultatul este ca episcopii sunt
mereu, mereu pe drumuri. Am crezut ca devenind Episcop vicar îl voi
putea ajuta sau ca IPS Mitropolit Iosif va avea mai putin lucru. De fapt nu s-a întâmplat asa, pentru ca el lucreaza chiar mai mult si fac un pic si eu, în asa fel încât n-am reusit sa-l scutesc de prea multe lucruri dificile.
"În Franta s-a facut o înfratire spirituala între români si
francezi"
Ne-ati vorbit despre o eparhie foarte întinsa, care cuprinde peste
noua tari unde traiesc mai mult de 2 milioane de credinciosi ortodocsi. V-am ruga sa ne spuneti câteva lucuri despre organizarea din punct de vedere administrativ.
Deocamdata Eparhia noastra are aproape 150 de parohii, avem sase
manastiri si schituri în Franta. Bineînteles ca nu se poate compara cu amploarea vietii monahale din Moldova. Trei dintre ele sunt ocupate de calugari si calugarite de origine franceza si trei sunt cu calugari români. Dar mai mult decât problemele administrative, as dori sa spun ceea ce este intersant acolo - varietatea. Situatia în Franta este diferita de ceea ce exista în Spania sau în Italia. De exemplu, sunt multi francezi autohtoni care au devenit ortodocsi sau care sunt ortodocsi din nastere. Cum am spus la început, comunitatile noastre nu sunt omogene din punct de vedere etnic sau
social. Si asta da o atmosfera deosebita. Fie ca suntem în Franta,
Spania
sau Italia, trebuie sa marturisim credinta si pentru cei care
locuiesc în
tarile acestea. De exemplu, ne-am gândit - în ce limba slujim?
Bineînteles
ca tinem de Biserica ortodoxa Româna si trebuie sa slujim în
româna. Noi
slujim în ambele limbi, pentru ca si românii trebuie sa se simta ca
acasa,
dar si ei trebuie sa faca un efort pentru ca nu putem trai acolo cu un
oarecare confort duhovnicesc, ca acasa. Pentru români este greu ca
slujbele
sa nu fie savârsite în limba lor. Dar si pentru francezi este greu sa
asculte slujbele în limba româna. Si am explicat francezilor care nu
întelegeau de ce slujesc asa de mult în româna. Daca noi,
francezii, am fi
nevoiti sa mergem nu pentru vacante sau pentru studii în România, ci
din
necestati economice sau politice - nu pentru câteva luni, ci pentru
toata
viata - n-am fi oare bucurosi sa gasim undeva o parohie unde se vorbeste
putin în limba franceza, în limba noastra? Ei au înteles si s-a
facut asa o
deschidere si o recunoastere reciproca între comunitatea franceza si
cea
româneasca, în asa fel încât sunt români care au ales ca nasi
ortodocsi
francezi si invers. S-a facut o înfratire spirituala.
"În Occident este o vitalitate extraordinara a vietii spirituale
românesti"
Ne spuneati ca eparhia Europei Occidentale are aproape 150 de
parohii. Sunt
150 de preoti care slujesc în aceste parohii?
Aproape. Sunt multi preoti francezi care s-au integrat în eparhia
noastra.
În Spania sau în Italia parohiile sunt recent create si bineînteles
ca a
fost nevoie de preoti. De exemplu, în Spania un preot face în
fiecare an cam
80.000 de km cu masina lui. Într-o parohie din nordul Italiei, la
Torino
cred, anul trecut s-au savârsit 500 de botezuri si 100 de cununii. La
Pasti,
în acest oras erau 10.000 de români ortodocsi. Este o vitalitate
extrordinara. Noi trebuie sa ne organizam permanent, este nevoie de
timp,
dar este si o urgenta.
Se poate vorbi despre o crestere a numarului de credinciosi acolo?
Nu putem sa vorbim de o trecere masiva la Ortodoxie din partea
occidentalilor. Misiunea se face încet, trebuie sa fie în acelasi
timp si
discreta, si evidenta. Dar numarul care creste constant al celor care
vin
este important nu numai pentru ca este mare si devenim o forta, ci
pentru ca
asa se face o legatura vie între Biserica mama si eparhiile care
sunt în
strainatate. De exemplu, francezii sunt foarte atrasi de felul în care
traiesc românii acasa credinta lor si dorinta noastra ar fi sa
înfratim
parohii din Franta cu parohii din România, sa facem schimburi, caci
avem de
învatat unii de la altii.
În Franta, pe lânga Biserica Ortodoxa Româna exista si alte
Biserici surori.
Situatia în Franta este un pic complicata. Fiecare grup, fiecare
etnie care
a emigrat în Franta dupa un anumit timp a avut si o ierarhie
eclesiastica,
în asa fel încât sunt si greci, rusi, sârbi, libanezi, fiecare fiind
reprezentata de un episcop care este prezent la Paris sau într-un oras
apropiat. Încercam acum sa dezvoltam o Biserica locala, sa nu fie
numai o
Biserica etnica si poate ca asa ceva se va face numai cu timp si
credinciosii sunt foarte dornici de asa ceva. Cel mai important este sa
traim în Hristos, sa facem toate eforturile necesare pentru asta.
Îmi este
greu sa vorbesc fara a spune sabloane - important este sa fim
crestini cu
adevarat si sa avem nadejde în Hristos si în Sfânta Treime.
"Au redescoperit credinta traind într-o situatie asa de grea"
Prezent zilele trecute la Manastirea Sihastria, PS Marc Nemteanul a
vorbit
despre situatia românilor care pleaca în Occident pentru o viata mai
buna.
Din pacate, putini au bucuria de a gasi traiul pe care si-l doresc. Din
fericire, desi traiesc în mizerie, îl descopera pe Dumnezeu. PS Marc
mentioneaza în acest sens urmatoarele: "Sunt foarte multi români
care au
venit crezând ca vor gasi în Occident o situatie mai buna decât în
România.
Într-adevar, unii au si aceasta sansa, dar majoritatea au gasit un
mod de a
trai mizerabil. La spovedanie au venit multi tineri la mine care mi-au
marturisit ca, neavând cu ce sa traiasca, se îngramadesc sapte-opt
într-o
camera - baieti si fete. Va închipuiti ce mod umil de a trai. Dar cu
timpul,
venind la Biserica, putin câte putin au redescoperit bucuria de a fi
ortodox
si va spun ca rugaciunea care se naste într-un astfel de mediu este
extraordinara. Acesti oameni care traiesc într-un mod foarte umil -
sapte-opt într-o camera, se roaga, fiecare în parte. Am putea crede
ca ei
sunt fara credinta. Din contra, au redescoperit credinta traind într-o
situatie asa de grea".
"Ortodoxia propune o libertate si un drum spre Hristos poate mai
clar, mai
rapid si mai evident"
Spuneti ca eparhia în care slujiti este una în care convietuiesc si
s-au
înfratit români ortodocsi cu francezi, georgieni. Totusi, se simte
faptul ca
si occidentalii sunt din ce în ce mai atrasi de Ortodoxie. Ce credeti
ca îi
determina sa se apropie de Biserica Ortodoxa?
Cautarea lor. Nu pot sa generalizez. Nu se poate vorbi despre
Occident la
general, pentru ca sunt nuante. Un lucru este sigur - Ortodoxia
propune o
libertate si un drum spre Hristos poate mai clar, mai rapid si mai
evident.
Hai sa rezumam un putin - gustati si vedeti, ca bun este Domnul. Asta
rezuma
de ce multi occidentali s-au apropiat de ortodoxie.
Se poate spune ca ortodoxia este refractara la modernism, este Biserica
Ortodoxa una "bizantina", închistata si care nu accepta modernitatea?
În nici un caz. Nu stiu ce înseamna modernismul, modernitate poate.
Sigur ca
Ortodoxia nu înseamna o practica pietrificata. Dar Sfânta Traditie
este ceva
mereu nou care se adapteaza si care hraneste mereu si care este perpetuu
moderna, fara nici o problema! Cred ca Ortodoxia hraneste si
inteligenta, si
sufletul si asta e foarte important.
"Calugarii de acolo vor marturisi credinta ortodoxa în franceza,
spaniola si
româna"
Am primit acum câteva luni un telefon de la un cuplu de oameni
batrâni care
au decis sa doneze Bisericii noastre o manastire. În Franta
secularizata
sunt înca oameni în stare sa faca asa ceva. Aceasta manastire care
se afla
în sudul Frantei, spre Spania, dateaza din secolul al IX-lea, adica din
perioada lui Carol cel Mare si a fost abandonata acum 500 de ani.
Vazând
manastirea aceasta parasita, în ruina, acesti oameni au restaurat-o
timp de
15 ani. Si dupa aceea s-au întrebat: Ce facem cu manastirea aceasta
care
este închinata Maicii Domnului? Ne-au contactat pe noi si am primit
manastirea aceasta. Acum sunt acolo cinci calugari, vor fi în curând
sase.
Si lucrurile sunt extraordinare pentru ca în urma cu 12 ani, când au
fost
deschide portile manastirii, au venit într-un an de zile 40.000 de
vizitatori. Înseamna ca acum, când avem un instrument de misiune,
vor veni
mii si mii de oameni, si calugarii de acolo vor marturisi credinta
ortodoxa
în franceza, spaniola si româna. Daca ar trebui sa fac un mic
rezumat, este
o mare dezvoltare în eparhia noastra, dar este înca fragila si avem
nevoie
de sustinerea dumneavoastra, mai ales prin rugaciune. Numai asa vom
putea
sluji poporul care vine la noi si asteapta sa-l îndreptam spre Hristos.
www.treklens.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe lentile si www.trekearth.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe pamant
mami de ileana si ioachim
gandacelu spune:
acesta este linkul corect, unde vedeti si poza...
http://www.ziarullumina.ro/articole;139;1;4867;0;Marc-Alric,-primul-episcop-roman-ortodox-de-nationalitate-franceza.html
acu ma pun si eu pe citit
www.treklens.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe lentile si www.trekearth.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe pamant
mami de ileana si ioachim
amuleta spune:
Uite ca ma repet la dat sfaturi despre cum sa nu dai sfaturi. Am constatat ca polemicile pe seama dogmei (alea cu "a mea", "ba a mea") sint inutile si pentru multi, o tulburare a sufletului. Ele nu ajuta ortodoxiei (pentru ca ortodoxia n-are nevoie de ajutor in sensul clarificarii dogmei) si dauneaza interlocutorilor. Mi-am dat seama cit de mult, pentru ca a intervenit pina si Joanna. Cine are patima in conversatie, cu atit mai mult e bine sa se fereasca, pentru ca poti distruge intr-o zi ceea ce ai cladit intr-un an in sufletul tau.
La noi in oras sint doua spitale : unul vechi, cu traditie, cu cont in banca si reputatie solide. Al doilea nou, dornic de expansiune, face publicitate, trimite scrisori pe la oameni, e intr-o vinzoleala si autoincurajare contunua. E o lupta pentru putere in lumina reflectoarelor. Mie mi-a dat de gindit...
Cred ca sintem prea mici sa ne asumam sarcina grea a controverselor pe marginea dogmei si prea neexperimentate ca sa stim cind ne paste o poticnire. De aceea, vad doua solutii : fie te stii rezistent la tavaleala si discuti cu oarecare detasare, fie te stii mai patimas si sensibil si atunci te abtii cu totul, ca sa nu te tulburi degeaba.
Eu, fiind mai de la tara, asa, cind vad pe cite unul cu Biblia sunind la usa raspund frumos ca sint ortodoxa practicanta si n-am nevoie de reeducare...si uite asa scap de el in zece secunde.
Unii zic, zimbind mieros "vai, dar de ce ti-e frica de dialog, stai sa discutam si sa vedem...". Ce sa vedem ? Problemele ortodoxiei (si neintelegerile) se dicuta cu preotul sau cu un alt ortodox practicant si instruit. Altfel, sint doi orbi care se conduc unul pe altul in groapa.
Cu asta, sa ma iertati ca am indraznit si sa va ginditi la mine maine seara ca ma dau astia la teveul local, da nu pe teme de ortodoxie, pe teme de medicina si-mi curge nasul ca un robinet, o sa le stranut in microfon.
Acum am vazut si articolul, multumesc frumos.
joanna spune:
Adrianaaa,tu cum mai esti?Mai vino pe aici, te rugam.Tare ma tem ca te-am suparat.Te rog eu sa ma ierti.
Anca, ma bucur pentru voi.Nu ne uitam nici noi foarte mult ,dar e mai bine fara tv.Stiam de episcopul Marc,l-am vazut la televizor cand i-au dat in primire functia,apoi l-am ascultat la radio trinitas si de fiecare data ma uimeste cu romana lui impecabila.Mai nou l-au intrebat spaniolii(ce-l credeau roman) cum de are o franceza asa fluenta si buna si el a zis ceva de genul''trebuie sa am ca sunt parizian''
Amuleta,fii binecuvantata ,si nu te teme, ca te ocroteste Maica Domnului.(N-ar fi trebuit sa intervin,dar nu m-am putut abtine)
Doamne ajuta,
Joanna
" Omului mandru Dumnezeu ii sta impotriva"
Credinta e un risc al ratiunii; dar nicidecum o anulare, ci, dimpotriva o iluminare a ei.
Parintele Arsenie Boca
Porumbita spune:
Buna tuturor!!
Azi am incercat sa ii explic sefului meu cate ceva despre ortodoxism; m-am cam blocat la intrebarea: scrierile Sfintilor Parinti in ce limba erau?
Am mai incercat sa ii explic cum ortodoxii respecta Sfanta Traditie si m-a rugat sa ii dau cateva titluri de carti importante si general acceptate de toti ortodoxii.
Apoi m-a mai intrebat cum este cu Patriarhii: noi tinem de greci? hotarirele in privinta unor schimbari etc se iau prin intrunirea tutror patriarhilor?
merci mult pt ajutor!!