M-am hotarat ....adoptie (27)

Raspunsuri - Pagina 7

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Andreea_k spune:

Sper ca glumesti cu faptul ca trebuie sa vina si asistenta voastra.
Pai eu daca sunt din Bucuresti si imi gasesc copilul undeva , nu stiu , sa zicem Oradea trebuie sa vina cu noi si asistenta care se ocupa de cazul nostru ?
Poate am inteles eu gresit de la tine dar mi se pare putin absurd.9 ma refer la lege , evident )
Oare are cineva dintre ele timp sa vina cu tine la sute de Km ?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alexa Ioana spune:

la cate am pe cap si la cat de complicata e procedura asta, nu prea imi arde de glume (si nici nu's glumeata din fire). eu doar ti'am redat ce mi'a spus asistenta mea, care cel putin 2 zile pe saptamana oricum e plecata din oras, in "excursii" prin alte orase cu familii adoptive.
noi suntem din cluj, si o sa cautam copil in hunedoara, de exemplu. asistenta a spus clar ca in momentul in care suntem instiintati ca exista copil adoptabil in hunedoara, si avem incuviintarea sa mergem sa'l vizitam, ea trebuie sa vina cu noi, cel putin la primele vizite.
acu' nu stiu daca au o limita de kilometri, sau daca procedurile difera de la DPC in functie de legi sau de gradul lor de implicare.
eu doar iti spun ce am aflat eu de la asistenta noastra pe aceasta tema.
daca ea m'a mintit, va mint si eu pe voi.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andreea_k spune:

Complicata procedura.Eu am pus o intrebare mai demult , daca cineva a luat copil din alt oras decat cel de resedinta sa ne spuna si noua cum a fost procedura.Din pacate nu mi-a raspuns nimeni.
Oricum eu doar imi exprimam mirarea in legatura cu ce ti-a zis asistenta ta , nicidecum nu m-am gandit ca ai mintit tu sau ea.Departe de mine asemenea ganduri.
Poate reusesti tu sa-ti iei copilul din alt oras asa cum ziceai si atunci ne impartasesti si noua pasii pe care i-ai urmat , ok ?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aissa spune:

Fetelor noi am tot spus pe aici ca sunt diferente mari de procedura intre sectoare/orase. Asa cum nu se cer sau se cer anumite analize, asa cum unii dau si altii nu plasament, asa e clar ca or fi unii care merg cu potentialii adoptatori in vizite. Nici eu nu am auzit asa ceva, ba chiar mai mult, asistenta mea nu s-a implicat deloc in cautare, mi-a spus ca ea ne atesteaza pe noi, ce e mai departe ne priveste. A, e adevarat insa ca mergand in sectorul 2 sa vad 2 baietei am mers cu asistentele care aveau dosarele respectivilor copii, adica nu au mers de la DPC 5 de unde sunt eu, ci de la 2. Mi se pare aiurea sa vina asistenta din Bucuresti pana la Cluj dar asa o fi acum, nu contest....
Daphnyie pentru PM vezi ca undeva in stanga ecranului scrie undeva mesaje private, intri acolo si trebuie sa scrie undeva sa le activezi.
Cat despre intrebarea ta, da, asa e, daca copilul e adoptabil se da incredintare, daca nu plasament. Dar ai vazut discutiile, multi nu accepta plasamentul, iar copii cu adevarat adoptabili, adica cu toata procedura deschisa si finalizata nu prea sunt, adica sunt dar nu mici. La majoritatea se incep procedurile astea (care dureaza destul de mult) abia cand apare un cuplu interesat de respectivul copil. Si de aici cercul vicios. Ei (DPC-urile) nu accepta plasament, parintii nu il pot lua altfel si astfel maternalii au "de lucru", parintii turbeaza asteptand.... Asta e legea, nu avem ce face!

Cristina si Ale
Child birth is an act of Nature, adoption is an act of God

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns patri spune:

Vad ca s=au incins discutii despre plasament din alte judete, e chiar situatia mea, si Alexa ioana, si eu sunt din Cluj si mi s-a spus ca la noi nu se accepta plasamentul, din cauza asta si sunt numai 3 adoptii pe Cluj! Fetelor, nu va luati dupa ce se spune, ca auzi ca totul e imposibil, si noi ar trebui sa stam frumos si sa asteptam copiii cu dosarele finalizate, care de fapt nu se finalizeaza daca nimeni nu se intereseaza de ei! Parerea mea, si dupa propria mea exp, luati=va frumos inima-n dinti di porniti singure, fara sa mai asteptati ajutorul Dpc-ului, la cautari. Ascultai si voi unde in tara sunt Dpcuri mai maleabile, cum e la Oradea, si unde sunt foarte multe fundatii care cauta ei parinti pt copiii care pot ajunge adoptabili. V-am spus ca aici la Oradea sunt foarte multi copii parasiti in spital, daca vreti puteti veni aici sa cautati, am inteles ca si la Buc e usor, si apoi ca vrea Clujul, ca nu vrea, va trebui sa accepte plasamentul, care e dat in Bihor si apoi dosarul copilului , cand devine adoptabil, este transderat la Cluj. Pana atunci, e la noi in plasament in Cluj, desi dosarul lui se judeca pt a deveni adoptabil in Bihor. Am scris destul de alambicat, dar cred ca ati inteles! In concluzie, cautati copilul si apoi vedeti , totul se rezolva daca vrei cuadevarat!
Pupici si somnicuri cu vise frumoase!

o imediat mamica de fetita!
patri

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alexa Ioana spune:

patri, eu ma refeream la incredintare in vederea adoptiei, nu plasament (vezi postul meu de pe pagina precedenta, parca. deci la copii cu statut de "adoptabil" !
ma rog... nu conteaza.
n'am vrut sa supar pe nimeni. scuze.
va doresc din suflet mult, mult noroc si multa sanatate la bebici !

va pup.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andreea_k spune:

Haideti sa va zic o faza nasoala.M-am intalnit cu ceva timp in urma cu o tipa pe care nu o mai vazusem de mult.Mi-a povestit ca are o fetita adoptata , ca o are de la 4 luni si acum e intr-a doua la scoala.Ea nu a urmat toti pasii necesari adoptiei , de fapt s-a oprit intr-un anumit punct si nu are actele in regula din diverse motive .Asadar adoptia nu s-a finalizat .Revenind la subiect , mama naturala a sunat-o intr-o zi sa o ameninte ca se duce la politie si o reclama ca i-a furat copilul .Prietena mea , desi stia ca e absurd sa se duca aia la politie dupa atatia ani , i-a propus totusi sa se intalneasca ( asta dupa multiple amenintari din partea naturalei ).S-au intalnit in sfarsit si ce credeti ca vroia de fapt naturala ? Inainte sa intre copilul la scoala primea ea alocatia acasa dar acum se da prin intermediul unui CEC de la scoala.Asta era de fapt problema ei , ca nu mai incaseaza alocatia copilului pe care l-a dat fara nici o remuscare si de care a zis merci la vremea respectiva ca a scapat.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aissa spune:

Cu tot respectul pt. familia respectiva dar eu am cautat sa termin cu actele cat mai repede. Nu stiu motivul pentru care nu s-a finalizat adoptia, nu stiu nici cum au lasat cei de la DPC un copil cu situatia nefinalizata atata timp, dar asta face parte din proverbul ala "cum iti asterni asa dormi". Parerea mea e ca e in interesul nostru sa finalizam procesul cat mai curand tocmai pentru a nu avea astfel de surprize.

Cristina si Ale
Child birth is an act of Nature, adoption is an act of God

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns paris_h spune:

Eu am dus dosarul luni, n-am venit prea incantata acasa.Acum astept sa fiu contactata pt vizita la psiholog, asa mi s-a spus. Dar cred ca va mai dura avand in vedere ca vin sarbatorile.
Tot citesc pe aici si ma minunez cum se face ca aceiasi lege e interpretata de fiecareDPC in parte si tot sper ca la mine sa fie ok. "Vrabia malai cald viseaza".
Andreea ceea ce ai relatat tu mi se pare dezinteres din partea parintilor adoptivi. Eu cred ca e posibil ca acel copil sa sufere daca se ia amploare. Sfatuieste-i sa mearga sa definitiveze actele pt ca altfel...
Va pup

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andreea_k spune:

Hai sa va zic povestea ei.A nascut un baietel care la 2 ani au observat ca e ceva in neregula cu el.L-au dus la spital si le-au zis dr ca are nu stiu ce boala si nu se poate vindeca.Treptat a paralizat si sta in pat de-atunci , il hraneste cu lingurita etc .Asta acum 13 ani ca acum are 15 ani baiatul.
Intr-o zi s-a dus la tara la mama ei si s-a intalnit cu o vecina care se plangea ca fie-sa a nascut al n-spelea copil si vrea sa-l dea ca nu are cu ce sa-l hraneasca.Tipa asta a zis ca il vrea ea pe copil ( fetita) dar asta asa, ca ii era mila de copila sa nu ajunga la orfelinat.Dupa discutie , a plecat inapoi la Bucuresti .Dupa o saptamana s-a pomenit cu vecina aia la usa , cu fie-sa si cu bebelusa , spunandu-i ca i-au adus-o si daca nu o vrea nu-i nimic ca o duc la orfelinat.
Tipa mea a luat-o in brate , i-a placut mult de fetita si a zis ca o vrea.OK , zis si facut , i-au lasat copilul si au plecat.
A crescut-o asa o perioada si pt ca era f prinsa cu baiatul , a amanat actele.Intr-e timp a divortat si s-a mutat cu copii intr-o garsoniera , s-a lasat de serviciu pt ca nu mai facea fata sa angajeze pe cineva care sa aiba grija de baiat, asa ca a ales sa stea acasa si sa primeasca un fel de pensie pt ca sta cu copilul handicapat.Intr-e timp mai face diverse activitati care nu o conditioneaza de timp ,ex: distribuie cosmetice si alte chestii.
Nu o duce rau insa nu are carte de munca pt asa ceva.
Prin urmare cand a vrut sa faca actele pt adoptia fetei , s-a interesat ( nu a zis ca are deja copilul ) si i s-a spus ca intr-o camera , cu un copil handicapat si cu ea fara un venit stabil nu o sa obtina adoptia unui copil.Prin urmare , a renuntat la toata birocratia asta pana anul acesta cand, ....v-am spus povestea ei mai sus.
Imi pare rau daca v-am plictisit dar vroiam doar sa va relatez un caz real.
Eu una nu as fi avut curajul ei.....O admir f tare pt asta , poate nu am admirat pe nimeni nicidata asa cum o admir pe ea.

Mergi la inceput