Povestile batranilor (2)
Raspunsuri - Pagina 4
adusca spune:
va spun una repede ca am musafiri.
cica fratele bunicului venea pe Fagadau de la Moinesti noaptea pe la 12 (is cam 5 km de mers prin munte, fara nici o locuinta) si pe drum a gasit doi iezi. i-a luat frumusel, i-a pus in traista si-a inceput sa-i mangaie zicandu-le "iezisorii tatii, iezisori", iar iezii au inceput sa-l ingane "iezisorii tatii, iezisori" . atunci cica a loat trasta si-a trantit-o de pamant.....a vazut cum a sarit scantei si-a loat-o la fuga.
acu' cand vad iezi de fiecare data ii alint asa: "iezisorii tatii iezisori"
Fetele de pe DC
Viata e ca carosabilu'...unii vine....altii trece....
iarina spune:
Mey stiu si io o gramada de povesti cu stafii, de la sora bunicii, o guraliva nemaipomenita, pacatele tale daca apuci sa intri in gura ei, ca nu te mai spala apele Dunarii:)))) Vi el scriu maine, ca acu' n-am prea mult timp....drept sa va spun nush' cum puteam sa cred cand eram mica, acum imi place sa le ascult pur si simplu pentru savoarea si stilul ei inimitabil. imi aduc aminte de mamuca mea cum spunea "Doamne ce va mai uitati in gura lui Spitziroaie (porecla ei)asa era si maica-ta cu Mona, stateau cascate si o ascultau". Ramonika poate bunica ta o stie, nu m-as mira s-o stie tot satul, ca e o figura!
ML spune:
Mai ma scuz ca nu prea are legatura cu "batranii", dar am dat peste siteul asta acum cu poze (multe si deosebite) cu membrii familiei regale. Pentru cei care ii regreta si viseaza la vremurile bunicilor (click intai pe fiecare nume apoi):
http://worldroots.com/brigitte/royal/royal37-roumania.htm
P.S. Ortansa, cati ani aveati cand topaiati pe spinarea lui mamaie (imi placea cum va incalzea mainile! Si leaganul din scandura)? Ma gandesc sa-mi pun la treaba copiii dar cred ca-s prea mici si se vor intrece cu gluma.
Inainte cu povestile fetelor!
Teodora D. spune:
ML 
, mi-ai facut o mare bucurie cu pozele din familia regala; nu sunt monarhista in adevaratul inteles al cuvantului, dar dupa ce am citit multe despre familia regala romana am un mare respect pentru membri ei. daca doriti va dau si niste link-uri spre articole cu ei, doar fac parte din istoria noastra, deci se incadreaza la povestile de demult.
si abia astept sa mai citesc povesti cu stafii!
Somewhere on this globe, every ten seconds, there is a woman giving birth to a child. She must be found and stopped.
roxana1974 spune:
adusca pai e chiar cripi, zau, mi s-a facut paru maciuca, io am si un talent rau de tot la vizualizarea povestilor brrrr...
...fiecare mâtză pe limba ei piere ...
BellaDonna spune:
adusca,
am si eu cateva povestiri de la bunicu cu "iezisorii"
de la mine pt cine a avut inspitatia sa deschida acest subiect
cand am sa am mai mult timp am sa va impartasesc si eu amntirile frumoase legate de bunicii mei dragi, de vacantele minunate din moldova mea draga, obiceiuri de craciun si invartitele calde din cuptiorul de lut al bunicii
Nimic fara Dumnezeu!
adusca spune:
ce-l mai mult ma sparieu povestile in care stafiile luau pe cineva si-l plimba cateva zile de-aiurea prin padure, iar acesta revenea, sau era gasit flamand, zgaraiat, rupte hainele de pe el si bineinteles, fara sa mai stie nimic din ce s-a intamplat.
povestea mama cum un flacau din sat de la ea o fost luat pe cand se'ntorcea de la bal, au gasit a doua zi dimineata toate straturile cu ceapa culcate la pamant, se pare ca omu dansase (isi inchipuia mama ca omu' avusese o stafie drept partenera). l-au gasit dupa vreo trei zile la o distanta de peste 10 km umbland de nebun, nemaistiind nimic de el, in stare destul de grava.
apoi un unchi, dormea langa baba, s-o trezit, s-o-mbracat gros, s-o-ncaltat cu cizmele (era iarna) si can' sa iasa din casa l-o-ntrebat baba:
"un' te duci?"
"la WC"
si dus o fo' patru zile tot dus, o venit epuizat, cu hainele rupte si a bolit mult timp. nu si-a adus aminte ce-a facut.
atunci ma speriau aceste povestiri, nici macar nu mai indrazneam sa ies singura afara de frica sa nu ma plimbe ielele, insa can' am crescut am inceput sa zambesc can' auzeam asa ceva.
asta pana can' i s-o-ntamplat vecinului meu. eram la liceu, nu mai eram copil. a disparut Ghita Vartea de-acasa, l-au gasit in liniile brazilor umbland aiurea dupa o saptamana. au incercat sa-l salveze doctorii dar n-au reusit, a murit dupa doo zile la spital.
nu se stie ce-a facut in tot acest timp, si de ce-a umblat atat timp prin padure, a facut si politia o ancheta, dar a ramas in aer, nu au ajuns la nici o concluzie logica.
poate gasesc mesaju' meu pe la "un ochi rade, unul vanat, ca nu m-ar mira
Fetele de pe DC
Viata e ca carosabilu'...unii vine....altii trece....
Ramonika spune:
doo povesti de la bunica-mea Ileana, Dumnezeu s-o ierte...
una scurta:
cica se duce un om pe camp la munca si vede un ied frumos, mititel, parea sa se fi ratacit, avea niste oki asa de limpezi si clari, parca te vedeai in ei... si i se face mila omului de ied si il ia si il pune in traista sa il duca acasa. cum mergea el cu traista la spinare, il tot mangaia pe ied si-i zicea "baiatul tatii, te duce tata acasa, te spala, are grija de tine si apoi iti da un biberon de lapte"... da iedu de colo din traista: "lapce?" 
aoleo, cand a auzit omul si-a dat seama ca era un drac si a aruncat traista cat colo... 
va dati seama ca asta cica era poveste bazata pe realitate 
Ramonika
si pisicile Vladutz 
Bubulina Maritza Fulgushor
Ramonika spune:
a doua poveste, cu punga
cica se duce un om sarac la targ. si cum se invarte el p-acolo sa vaza ce poate cumpara mai bun si mai ieftin, vede pe o taraba o punga. punga parea sa nu fie pazita, asa ca trece omul nostru pe langa ea si "hasht" o baga sub haina. se uita-n stanga, se uita-n dreapta, nu-l vazuse nimeni. taci ca-i bun! se bucura omul nostru. de curiozitate sa vada ce-i in punga, nici nu a mai cumparat nimic din piata, ci a fugit repede spre casa. pe drum curiozitatea ii dadea ghes. asa ca se trage el intr-o parte mai ferit de okii lumii si deschide punga... ce era in punga nu tre sa va mai zic, nu? nicidecum bani... (iezishorii)
omul nostru cand vede una ca asta... 
arunca punga cat colo in tufisuri si o ia la goana spre casa... cand aproape sa ajunga acasa, simte ceva la piept. cand pune mana... punga 
aceeasi punga era la pieptul lui. saracul om sa-si piarda mintile, nu alta...
se duce la o apa care trecea prin satul lor si arunca punga in apa. numai ca punga nu se scufunda, ci plutea pe apa. omul nostru iar a luat-o la goana, ca-l apucase tremuriciul... bineinteles, dupa cativa pasi... punga la locul ei... 
se mai gandeste omul ce sa faca... se duce la biserica... poate asa necuratul nu s-o mai tinea de el. da el sa intre in biserica, nu putea, parca il tinea o mana invizibila si-l tragea inapoi. cat s-a chinuit sa intre in biserica, dar nu a putut trece de pragul acesteia.
ia omul nostru si face o groapa mare in pamant si arunca punga acolo. apoi astupa groapa si pune pe deasupra mult pamant, poate poate n-a reusi sa mai iasa punga de acolo.
cand da sa plece, bineinteles, nu face cativa pasi si punga... la loc comanda la pieptul lui... 
vede omul nostru ca n-are nici un succes, se duce acasa, ca de-acuma se facuse noapte si-l astepta familia acasa cu de-ale gurii. avea omul nostru multi copii si erau flamanzi si goi saracii.
cand vad copiii ca a venit tatal lor acasa, sareau imprejurul lui, il cautau prin buzunare sa vada ce le-a adus. dau de punga. il intreaba pe tatal lor: "ce ne-ai adus tatuca in punga aia mare? ceva de mancare?" si el zice: "iaca o basica de porc. s-o punem in cuptor sa o frigem si sa o mancam." fac ei un foc mare in cuptor si iau copiii punga si o baga inauntru, din cand in cand rascolind cu vatraiul si ghimbosind punga, ca sa se coaca mai bine. numai ce deodata se aude "POOOCCC" din cuptor. "ce s-a auzit tata?".... "ce sa se auda? a pocnit basica!"
si uite asa a reusit omul nostru sa scape de punga, dandu-i foc cu ajutorul copiilor.
finalul povestii e cam dubios , dar v-am zis-o si eu exact cum am auzit-o de la bunica...
Ramonika
si pisicile Vladutz Bubulina Maritza Fulgushor
laurajr spune:
Lu tataia, din Lupeni, sat care e la o zvarlitura de batz de granitza cu Republica Moldova ii cam placea sa zaboveasca la Dragalina , o comuna apropiata . De fapt , dupa ani, bunica a aflat ca tataia termina repede treaba la Dragalina si se oprea la crasma din sat, care avea o crasmaritza Lina . Adik Draga-Lina !!!
Intr-o noapte, se intorcea acasa pe mai multe carari... vara, stele si greieri .
Drumul era sapat prin fostul cimitir, asa ca daca te uitai cu atentie, mai vedeai cate un femur, sau alte oase iesind din pamaint, maruntite de vreme .Si cum mergea tataia asa, vesel nevoie mare, vede in gradina din partea deapta, a lu Adelutza lu Ghitza Chitzac o femeie imbracata intr-o rochie alba, lunga care asternea crini albi pe urmele fostelor morminte .
Femeia frumoasa, cu parul lung, negru, se intoarse spre tataia si-l intreba : Vrei sa ma ajutzi ?
Tataia, care trecus eprin multe la viata lui 9 razboi, lagar in Siberia, comunisti si alte dracii ) isi simti moi picioarele, se trezi instantaneu din betie si o lua la fuga .
Deteama, vreo saptamana n-a mai trecut pe la Draga Lina sau prin fata damingenei, dar orice minune tine 3 zile !
Mama, cand il auzea povestindu-ne nepotilor, ii spunea, mai mult in sinea ei : Ei, tata, o fo fost delirium tremens, sa te mai potolesti si mata !
Oricum, imi amintesc ca povestea asta ne impresiona tare mult pe noi, nepotzii .
Si-am incalecat pe-o sha, si v-am spus povestea asha !
Scarlet O'Hara : Si maine mai este o zi !
Laura si shoricutzu' Otilia