Religia si Arta
Raspunsuri - Pagina 14
gandacelu spune:
quote:
Originally posted by conchitaquote:
Originally posted by sofiabebe
Vreau sa va spun numai atata:
Da, artistii contemporani care se "joaca" de-a arta nu tind catre absolut, dar nu inseamna ca in postmodernism s-a abolit valoarea!
ha! vreti sa va povestesc cum se ajunge scriitor publicat in america? e jale, din punctul meu de vedere, si chiar nu vad cum poate rasari un geniu ca sa ajunga si publicat in jungla asta de reguli si para-reguli colaterale scrisului in sine. un scriitor in Ro are un alt statut decat cei de pe-aici. pai pe Cartarescu il stie toata lumea, Nichita era divinizat, pe stadioanele lui Paunescu se adunau cu miile, etc etc. aici nu vad asemenea isterie legata de scriitori. poate ca nu-s nici in locul potrivit, dar tot sustin ca daca ar fi fost ca la noi, ar fi ajuns ecoul divinizarii si la mine la tzara. sau cel putin as fi vazut ca sare lumea la autografe de la profu meu de Creative Writing, scriitor cu enspe carti la activ, mare editor, dramaturg etc. si ce am invatat eu in clasa lui? pai, sa va zic: cum se cauta adrese de publicatii si edituri la biblioteca, pe ce criterii se aleg, cum trebuie sa scrii scrisoarea insotitoare de manuscris, de la font+size care sa denote profesionismul pana la incadrarea in pagina (cica editorii arunca direct la cos manuscrisele care nu-s insotite de o astfel de scrisorica perfecta) ce fel de dosar trebuie sa folosesti (culoare, forma, dimensiuni), cum sa te semnezi (o intreaga arta), cum paginezi manuscrisul, cum scrii title page si deja am obosit cu enumerarea, dar lista nu s-a terminat. despre telefoanele pe care sa le dai regulat la edituri sa vezi daca ti-a ajuns randul la lectura. ce program de calculator e cel mai bun ca sa tii evidenta automata a scrisorilor si manuscriselor trimise, cu anunt automat cand se apropie deadline-ul la fiecare, cu liste de telefoane ale story analysts, ca de fapt astia citesc manuscrisele, nu editorii insisi, ca sa ii suni si sa le dai binete. cum sa te prezinti (imbracaminte, atitudine de profesionist, dialog) daca da norocu peste tine si te cheama editorul ca ti se publica lucrarea. cum sa obtii liste de manifestari literare, lansari de carte, lecturi publice, etc ca sa iti construiesti un network, sa faci sluj la maharii de la edituri, sa primesti tips de la aia deja publicati, sa te cunoasca lumea la fata. ca parca scriitoreala e un fel de job, il primesti numa daca esti prezentabil! :-D eu ma intreb cand mai scrie omul in conditiile astea? scrie cu program, sau cel putin trebuie sa se disciplineze sa scrie dupa program. sa mai intru in amanunte si ce fel de regului exista pentru scrisul in sine? pe care trebuie sa le respecti ca debutant si sa speri ca vei ajunge vreodata clasic in viata ca sa iti permiti sa le incalci? daca nu esti un tip super organizat si disciplinat, cu vointa de fier si putere de disimilare in situatii kafkiene cum is alea cu scrisorica si costumul de scriitor profesionist, ai imbulinat-o, poti sa fii geniul lui peste, nu te publica nimeni. iar daca te publica, vax albina, crema puca, la 250 de milioane de locuitori cu jumate scriitori, unul in plus sau minus nu se cunoaste. iti imaginezi tu, Sofia, ca valoarea aia postmoderna care mai ramane din literatura publicata e conditionata fundamental de talentele birocratice si manageriale ale scriitorului, si nicidecum de aspiratiile spre absolut alte scriitorului? ca banul dicteaza si, ca sa ajungi la ban, ar trebui mai intai sa uiti ca esti scriitor si sa iti tratezi scrisul ca pe o marfa oarecare de vanzare? unde-s vremurile alea romantice din Ro cand te descopereau altii si erai rugat sa fii publicat? cand lumea stia de fiecare noua aparitie, vorbea despre, citea si adora cartea si pe scriitor?
genial!
mami de ileana (4 iulie 2002) si ioachim (25 nov. 2004)
Sabina spune:
hahaha.
Conchita, te org mult, afla si la compozitie ce se invata, ca nu stiu de loc sa ma manageriez, ia uite nene, de aia nu luam eu premiu la concurs in america, am trimis la voi la florida acolo una din cele mai bune lucrari si nesimtitii aia n-au obesrvat:))) vorbesc serios.oare pe compozitori ce ii invata? program de scris note?
Sabina si
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia GalagiaCea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.
tata lu Toma spune:
Buna dimineata doamnelor,
Imi cer scuze ca intervin in discutia dumneavoastra care vad ca a ramas in nota data initial de Sabina, nota pe care o caracterizam undeva la inceput drept pretioasa si elitista.
Vroiam sa va spun ca sunt convins ca mai exista si altii ca mine, (nici trogloditi, nici intelectuali) care asculta Bach sau Brahms sau Grieg si carora li se rupe in paispe de tehnica sau de mesajul acestora . Asculta pentru ca pur si simplu le gadila intr-un mod placut auzul si habar n-au cat de credincios a fost autorul. Si nici nu-i intereseaza asta si nici nu fac clasamente ale geniilor.
Sigur ca puteti sa sustineti ca e mana lui Dumnezeu dar ca amaratii ca mine nu-si dau seama; nu am argumente sa va contrazic dar nu mai sustineti ca arta e cea mai facila cale spre Dumnezeu pentru ca nu e.
_
Sunt moderator dar ma tratez
Sabina spune:
Nu am vrut sa fie o dicutie pretioasa.inabilitatea mea de ama exprima in scris a denotat asta:(
cand iti gadila placut urechile..aia se cehama ca ai inteles muzica respectiva, ca ceva din tine s-a conectat cu ce se aude.ori asta, vrem sau nu, e in stransa legatura cu mesajul transmis.
oricum, qed.simti nevoia de frumos.asta e important.ai nevoie de ceva mai mult decat hrana si iubire.si stiinta.
de aia ziceam ca e primul pas spre Dumnezeu.dar drumul e lung, si daca cineva nu vrea sa-l faca, f bine, nu e obligat.dar nevoia de frumos e prima garantie ca primul pas e inauntrul nostru vrem nu vrem.
Sabina si
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia GalagiaCea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.
conchita spune:
quote:
Originally posted by Sabina
Conchita, te org mult, afla si la compozitie ce se invata
sigur, ma interesez, joi am clasa de teatru si sala e langa aia cu orchestra, poate ma pretenesc cu cineva pe-acolo si smulg secrete de insider. :-))
dyana spune:
Cel mai greu este sa fii OM indiferent ce creezi: muzica, pictura, motoare de masini, programe pe calculator.
Cel mai greu este sa iti mentii echilibrul... sufletesc.
Si daca dupa toate acestea nu il uiti pe Dumnezeu care iti da putere in tot ce faci, creezi... deja nici nu mai stiu de ce trebuie sa spunem "religie si arta".
Tot ce suntem, ce facem , reflecta credinta sau lipsa noastra de credinta.
tata lu Toma spune:
Sabina, tu o tii pe ata ca in bancu' ala de pe vremuri cu "poti sa-mi fluturi si-un tramvai ca io tot la ... ma gandesc".
Demonstreaza-mi si mie de ce nevoia mea de frumos inseamna nevoia de Dumnezeu ? De ce nu nevoia mea de iubire, pe care tu o alaturi mancarii si stiintei, inseamna nevoia de Dumnezeu ?
Si inca ceva, daca frumosul tau cu frumosul meu sunt diferite cum facem sa ajungem la acelasi Dumnezeu ?
_
Sunt moderator dar ma tratez
lilanda spune:
Io am acum o intrebare pentru artisti: cind creezi, transmitit de fapt un mesaj, vrei ca acea creatie sa exprime ceva, nu?? O idee, un sentiment,un gind, o traire. Cum se simte artistul cind constata ca receptorul de arta intelege cu totul altceva, ca-i ajusteaza creatia ca sa se potriveasca intr-o matrice personala??? Nu este atunci deformat Adevarul, mesajul initial? Poate ca artistii sint geniali atunci cind mesajul lor a fost atit de clar exprimat incit devine Adevar universal valabil, asta fara sa tina cont de religie sau alte sabolane de gindire ale consumatorului de arta???
pozulici si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=24607&whichpage=4" target="_blank">calatoria lui Ilie spre tara lui Hamlet
gandacelu spune:
quote:
Originally posted by Sabina
mie mi se pare ca aici, pe pamant, (lasam cerurile deoparte deocamdata), omul obisnuit care nu se roaga la icoane de 3 ori pe zi poate fi conectat la Adevar prin arta.
ce e Adevarul? a intrebat Pilat.
Steinhardt comenteaza: intrebarea e pusa gresit: nu ce, ci "cine"
Iisus a spus: Eu sunt Calea, Adevarul si Viata
intrebarea mea este: la care Adevar te referi, draga mea?
la Dumnezeu cumva? sau la un adevar al logicii, filosofiei...
intreb desi stiu raspunsul, dar as vrea sa clarificam putin lucrurile, deja extrem de imbarligate
quote:
ce credeti? ca vazut el cele 2 coruri care isi raspund in fuga pe patru voci? nu.Altceva a simtit.ce anume ,daca nu mesajul acestei muzici??? ce, ce, ce???????????
ce Sabina, spune-mi si mie?!
adica, daca eu n-am treaba cu Dumnezeu (si am fost si in aceasta situatie) si ma dau pe spate cu carcii-n sus la o opera de arta (perfect valabil) inseamna ca L-am simitit pe Dumnezeu?
tu de catharsis ai auzit?
e o simpla placere estetica, un orgasm cerebral... ce legatura are asta cu Dumnezeu? ce/cine este Dumnezeu, in acceptiunea ta??
raspunde intai la asta si apoi continuam discutia
mami de ileana (4 iulie 2002) si ioachim (25 nov. 2004)
Sabina spune:
quote:
Originally posted by tata lu Toma
Sabina, tu o tii pe ata ca in bancu' ala de pe vremuri cu "poti sa-mi fluturi si-un tramvai ca io tot la ... ma gandesc".
Demonstreaza-mi si mie de ce nevoia mea de frumos inseamna nevoia de Dumnezeu ? De ce nu nevoia mea de iubire, pe care tu o alaturi mancarii si stiintei, inseamna nevoia de Dumnezeu ?
Si inca ceva, daca frumosul tau cu frumosul meu sunt diferite cum facem sa ajungem la acelasi Dumnezeu ?
_
Sunt moderator dar ma tratez
pt ca Dumnezeu e ala inexplicabil, nu se poate explica nici de catre stiinta nici de catre religie, asta s-a stabilit la alt topic.Si in momentul in care toate cele sufletesti sunt implinite (de aia am zis iubire) simti ca mai e nevoie de ceva.ceva ala e frumosul.pana si oamenii din pesteri au avut nevoie de frumosu asta.
nu fac vreo valorizare iubire, mancare arta etc, a nu se intelege asta.
poate ca pentru un ateu e prea mult spus nevoie de Dumnmezeu.vreau doar sa spun ca vrei ceva mai mult decat matrialul asta de care ne izbim zi de zi.
Lilanda , da.De aia geniile sunt asa de putine:)))poti simti bine dar sa nu ai claritatea exprimarii.Cum si calitatea receptorului e o conditie.nu ma rfefer aici la receptor destept versus prost:))) ci la disponibilitatea din momentul recaptarii, care depinde de cu totul alti factori( e obosit, are probleme, n-are chef, a citit ceva care l-a dat peste cap, e vesel, i-a mers bine, toate astea pot influenta receptarea in orice directie, pozitiva sau negativa)
Sabina si
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia GalagiaCea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.