M-am hotarat....adoptie (19)
Raspunsuri - Pagina 3
aissa spune:
Da, noi numai in gasca umblam 
Sunt 2 fetite cu care ne plimbam noi zilnic, iar mamicile lor sunt la mamici de noiembrie-decembrie aici pe DC si vecine de cartier cu mine. Si una din fetite (cea care are palariuta ca a lui Ale
) poarta si numele de Alexandra, asa ca am avut motiv de "sarbatorit".
Alexandra (30.09.2004)
valiburu spune:
Veronici, nu vreau sa te descurajez, dar pot apare probleme si in cazul in care copilul are liniute la parinti. Tu il poti lua in plasament de urgenta daca mai exista sau poate chiar in plasament familial. Dar ei la DPC pot sa faca in continuare dosarul copilului, cautand rude pana la gradul 4.
Poti sa te inhami la plasament si va fi bine. De obicwei cine lasa copilul in spital nu mai vine dupa el.
Succes si o zi buna tuturor!
ilinca_tomescu spune:
Buna tuturor!
Am avut prima intalnire la mine acasa cu asistenta sociala si cu psiholoaga. Mi s-a certificat ca procedurile sunt la fel la toate DPCurile, dar practica difera. La noi s-ar putea sa mai fie inca 3 intalniri cu noi doi si alte doua cu noi si cate un cuplu de prieteni cu bb-i.
Am primit o tema de gandire pt data viitoare: cum se va maturiza copilul. Nu am inteles la ce se refera.
Intalnirea a decurs ok, ma asteptam la mai mult, dar a fost ok. Am inteles ca asistenta sociala se implica doar pentru atestare si dupa gasirea bbului, sa verifice daca bbul si familia sunt compatibile, si in evaluarile post plasament. Dar eu trebuie sa caut bebeul, sa fac ancheta si sa imi evaluez sansele ca acel copil sa devina adoptabil, sa iau legatura cu serviciul de asistenta maternala si sa cer copilul spre incredintare pana se clarifica situatia lui. Imi este clar ca sansele sa gasesc un bebe adoptabil sunt aproape zero, doar 2 copii sunt adoptabili in Bucuresti, amandoi in plasament deja.
Asa ca trebuie sa il conving pe barbatul meu sa fie de acord sa luam un bebe din maternitate, cu riscul de a-l pierde. Asta va fi foarte greu, nici nu ma mai gandesc la mine, cat as suferi, pentru ca vad ca alta sansa nu am. Si apoi va urma partea cea mai grea, sa il gasim pe bebe. Eram pregatita sa ma intristez, pentru ca este un drum greu care poate fi foarte lung, dar am scris "sa il gasim pe bebe" si am simtit un fior de fericire!
urziceanu spune:
Ilinca ,ma gandesc ca tema cu privire la maturizarea copilului se refera de fapt la momentul in care consideri tu ca acesta este pregatit sa-i spui adevarul privind originea lui.Eu am discutat cu 2 psihologi si mi-au spus ca varsta de 4 ani este cea mai buna varsta la care copilul va putea stii ca este adoptat(bineanteles cu ajutor de specialitate de la psihologi si cu suport moral din partea voastra).
Nu stiu cum e la voi dar in Dolj nu se mai pot lua bb din maternitati in plasament.Si noi am vrut sa facem pasul asta dar fara plasament,la intelegere cu mama bb,care s-ar fii externta normal din spital si ne-ar fii dat noua bb.Nu a fost sa fie!Am fii acceptat acest mod dar erau f. multi din familia naturala care aflasera despre noi ...era f.riscant.
Patri in ce stadiu mai esti?
Veronici,tu?
Irina ?
Costi, nici un semn bun?
corina urziceanu
patri spune:
Eu v-am urmarit si azi, desi sunt inca la servici si am venit dimineata la 5.30 pt ca am export si tirul asteapta, mai avem putin. Am vazut ca am gresit cand am scris ca au vrut sa ne amane iar, nu pe aug (evident) ci pe 20 sept.Azi am vb cu asistenta, joi vom avea iar o intalnire, nu se stie inca nimic de data cursului...si eu am intrebat ca ce fac daca gasesc o fetita? si ea mirata- de unde? in sensul ca eu nu pot misca nimic fara atestat, si apoi iar tre sa astept sa caute ea, eu nu am voie sa caut nimic. Ma mir ca la voi la Buc e altfel, si voi tre sa va cautati bbii, aici stai si astepti sa-ti gaseasca asistenta unul care sa se potriveasca cu profilul familiei...parca ar avea de unde sa aleaga...Ma tot gandesc cu drag la fetita pe care am vazut-o. Sapt viitoare am inteles ca vor lua leg cu mama sa vada daca nu vrea sa renunte la ea...Si daca nu, asta e!Astept sa vad care va fi prima fericita dintre aspirante...
patri
patri spune:
Buna dimineata! Stiu ca e sambata, deci majoritatea va odihniti la ora asta, dar eu m-am trezit azi dupa putine ore de somn cu un gand- cum as putea sa petrec cateva ore atunci cand pot, ca voluntar intr-un centru ca cel vazut de mine, deci unde sunt copiii care ar avea nevoie de atentia si dragostea mea? Pe mine m-ar destinde f mult, ma gandesc f mult la bb si pana sa vina Patricia mi-ar chiar placea sa pot ajuta copiii si dece nu , si pe mine?
patri
Briantis spune:
Patri ,nu stiu de ce regulile sunt altele la voi ,dar eu personal nu cred ca e bine sa astepti sa-ti gaseasca ei copilul.In conditiile in care se declara asa de greu un copil adoptabil ,ai putea sa ai cam mult de asteptat.
Ca o sugestie -incearca sa cauti copil si in alte localitati ,vecine,cine stie ,poate ai mai mult noroc .
Personalul dpc este adesea insuficient pentru volumul de hartogaraie pe care il are de facut si poate prea putin motivat financiar asa ca parerea mea e sa nu te lasi pe mana lor.
Briantis spune:
Daca va intalniti in parc week-endul asta ,va rog sa puneti poze !
.
patri spune:
Briantis, cum as putea sa caut bb cand cei de la organizatia straina unde am fost n-au vrut sa vb nimic cu mine, darmite sa-mi arate copiii, spunandu-mi ca totul se face prin dpc-si vizitarea copilului o faci impreuna cu asistenta- e drept ca eu inca nu am atestatul, si nici nu pot sa prevad cand il voi avea (stiti ca ma tot spus de curs, acum vad ca si evaluarea psihologica se va face dupa 20 sept cand se intoarce psihologa din concediu) , si eu ce sa fac intre timp, sa stau? sa ma duc unde, cand nu mi se da nici un fel de informatii de frica sa nu strice relatia cu dpc, pt ca probabil ca le ia autorizatia...Habar n-am cum de in Buc e altfel, aici vezi intai dosarul preg de asistenta, si apoi copilul...Ce ma sfatuiti sa fac, as vrea sa fiu macar ca voluntar intre bbici, nu neaparat de unde se poate adopta (desi as prefera...)
patri
carmens spune:
Am lispit putin din cauza virusilor care mi-au omorat calculatorul.
Cristina, la noi ar trebui sa modifici - finalizat - chiar daca inca nu am scos certificatul nou. Mai avem de asteptat (AMR) 5 zile lucratoare ( adica 7 calendaristice ), deci pe 9 sau 12 pe Otilia o va chema SERBAN. Urmeaza apoi preschimbarea prenumelui.
Ma gandeam zilele astea ca anul trecut pe data de 7 septembrie ne-a sunat asistenta Otiliei sa ne spuna ca ne-a gasit copilul si sa ne intrebe cand venim sa-l vedem. Intr-o zi de 14 septembrie am vazut-o si simtit ca e copilul nostru. O sa radeti poate dar ce ma atras la ea, inca din momentul in care i-am vazut fotografia, a fost nasul. Semana foarte bine cu nasul celor din familia mamei mele, a mamei mele si bineinteles al meu. Asa ma cuprinde o nostalgie acum cand se implineste un an de cand mi-am cunoscut copilulul, imi dau lacrimile si retraiesc acele sentimente unice. Parca a fost ieri.
Poate si din cauza faptului ca o prietena buna si-a gasit in sfarsit copilasul mult visat si poate cu ajutorul lui Dumnezeu sambata viitoare o va aduce acasa (este fetita). Ma bucur atat de mult pentru ea si retraiesc alaturi de ea clipele cand am adus-o acasa pe Otilia. Ii doresc, asa cum va doresc si voua, tuturor aspirantelor, ca Dumnezeu sa va calauzeasca pasii spre copii care s-au nascut sau se vor naste pentru a fi copii vostri.
carmen
Otilia