Divort dupa o viata impreuna

emanouela spune:

Iertare Marius dar nu ma pot abtine http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=178176

---

Foarte bine. Felicitari! Ideea este sa pastram cat de cat o linie a celui care a initiat un subiect adica sa nu il facem varza.

DarkBendis spune:

Eu cred ca de aici porneste problema: "Se pare ca nu-si mai vorbesc de cativa ani desi stau in aceeasi casa." Dupa ani de zile in care nu ai mai comunicat, nu ai mai vorbit cu partenerul de viata, mai ales in momentul in care ai cunoscut pe cineva cu care descoperi ca poti comunica, poti vorbi, poti sa petreci timpul in mod placut (nu ma refer doar la aspectul sexual, desi nici acesta nu este lipsit de importanta), ai mai ramane intr-o relatie care de fapt nu mai exista decat pe hartie?

eumada spune:

Dar o relatie poate fi salvata...cu putin ajutor....

emanouela spune:

cu ajutor din partea celor direct im-plicati, adica el si ea....daca 1 vrea si celalalt nu, e in zadar. A 3 a persoana nu are ce cauta decat daca este solicitata.

DarkBendis spune:

O relatie poate fi salvata doar daca amandoi partenerii doresc acest lucru, si daca amandoi sunt de acord sa participe la salvarea ei.

irinabobe spune:

ai mei au divortat pe la vreo 50 de ani. au stat impreuna toata viata mai mult de dragul aparentelor, pt ca era o pata neagra divortul, sau cel putin asa am simtit noi. acum s-au recasatorit amandoi. maicamea face ceea ce nu a facut toata viata. se pimba, excursii in afara, e relaxata , mult mai implinita ca inainte.
asa ca ce sa zic...viata poate incepe foarte bine si la 50 de ani si o a doua alegere poate fi chiar mai buna decat prima...eu una nu m-as amesteca. daca unul dintre ei isi doreste divortul este suficient

oana_s spune:

Eumada :), nu vreau sa te oripilez, dar viata sexuala exista mult peste 60 de ani, daca fizic este inca posibil.

Tatal meu s-a despartit anul asta de sotia lui (nu mama mea), implineste 61 de ani acum, in mai si sper sincer sa gaseasca o crestina cu care sa-si imparta viata.
Pur si simplu nu a mai suportat sa fie tocat la cap (asta a fost motivul lui), pt mine a fost un mister cum a rezistat totusi 30 de ani.

P.S. cocheteaza cu ideea sa-si ia un motor (asta vis-a-vis de celalalt subiect.

MariaG spune:

Asadar: avem un sot care lucreaza si, probabil, are pe altcineva si o sotie care nu lucreaza, care si-a umplut viata cu cresterea copiilor si a nepotilor.
Doi soti care nu-si mai vorbesc de cativa ani.
Lasam putin deoparte copii, care par a fi mari - unul e departe, altul are copii (de unde nepotii de care are grija sotia sus-mentionata).
De ce ar mai fi oamenii acestia casatoriti?
Stiti cliseul acela cu "cu cine te vezi imbatranind"?
Ei, clar, nu se vad imbatranind impreuna.

Ce poti face feliceara pentru parintii tai este sa ii accepti.
Pari a fi convinsa ca tatal tau s-ar descurca (trag de aici concluzia ca si fata de voi tatal vostru e destul de instrainat).
Iar mamei tale poti incerca sa-i explici ca nu prea se schimba nimic daca pleaca tatal tau. Tot de copii/nepoti se va ocupa in continuare. Ba mai mult, daca ii place sa se ocupe de copii, ar putea sa devina bona pentru un copil si ar putea sa se intretina astfel.

Depresia mamei tale poate fi mai mica daca voi (copiii) nu reactionati prin panica. Pana la urma e ceva firesc ce se intampla.
Se vede chiar din reactia asta: "La noi in familie ei au fost capul si noi doar faceam ce ziceau ei". Ti-au zis ei sa pleci unde esti acum? Nu cred. Dar ruptura dintre voi, lipsa de comunicare, te impiedica sa vezi lucrurile asa cum sunt.

Despre impartirea bunurilor dupa divort e mai complicat si nu e neaparat asa cum te astepti tu.

Editez ca sa subliniez un lucru: tu nu trebuie sa ii impaci pe parintii tai. Tu nu trebuie sa faci lucrurile mai bune. Tu nu trebuie sa le repari relatia, sa o faci sa functioneze. Nici nu poti.
Tot ce trebuie este sa ii accepti asa cum sunt.

Cristina_C spune:

Eu cred ca se poate intampla asa atunci cand barbatul de 60 de ani isi doreste o partenera mai tanara. Dar mi se pare trist, dupa o viata impreuna.

Fara legatura cu parintii Feliciei, la ei problema este lipsa comunicarii, era de asteptat sa intevina o ruptura la un moment dat daca nu isi mai vorbesc de cativa ani.

anya spune:

Nici partajul nu e asa complicat - daca exista comunicare. E suficient un notar. Poate aici sa interveniti voi, copiii acum mari, si sa ii ajutati sa isi ia fiecare o garsoniera dupa vanzarea apartamentului.