Sa-l anunt pe sotul amantei...sau nu?

Mik spune:

bine ai facut, Madalina.
Toate lucrurile lui trebuie sa dispara complet si definitiv. Un simbol mic nu merge.

mariuta spune:

Eu m-as supara daca as fi vecina :)
Nu e civic sa faci asa ceva, la cetateni, la aspectul orasului nu va ganditi? Ca daca fac toti asa cum ar arata Bucurestiul?
Apropos de lectiile astea de "domnie", la standardele mele e mai onorabil sa dai cu ceva de pamant decat sa te umilesti, dar fiecare face ce poate in momentele respective, n-are importanta pana la urma viata merge mai departe.

eumada spune:

Hainele lui erau in dulapul din casa mea.

Si erau scumpe,da.Si ce daca?

Si dupa ce i le-am aruncat,am sunat un amic,ziarist,si am plecat sa ne plimbam prin doua orase vecine,sa ma linistesc.Macar atunci l-am sunat,i-am spus ce am patit,a venit sa ma ajute.



Fain,nu?

emanouela spune:

E mai bine sa vezi de tine si de copil si sa-ti faci un restart la tot ce s-a intamplat si ce a dus aici.
Din cate inteleg, aceasta relatie oricum se finaliza la un moment dat, ca s-a finalizat asa...asta e, era si asta o posibila varianta. Nu cred ca te vrei ancorata intr-o relatie "de forma".
Granita intre bine si rau, in situatii de acestea, e foarte subtire, e ca si cum ai merge pe o pojghita de gheata. Ce e bine pt tine, e rau pt altii, ce e rau pt altii e bine pt tine, ce ma intereseaza pe mine poate pe tine nu te intereseaza si invers, ce e normal pt tine, poate nu e normal pt mine si invers, etc. Trecand peste asta, inca nu ai reusit sa te echilibrezi....dovada echilibrului recapatat va fi cand ceea ce s-a intamplat va fi pe deplin acceptat de tine si ai sa vb despre asta, degajata, ca despre o etapa a vietii tale, o etapa care ti-a dat niste lectii din care ai invatat ceva si ti-a daruit un copil minunat. Inca esti furioasa (e absolut normal, insa ai grija sa nu ramai asa), debusolata si te "agati" de tot ce ti-ar putea intoarce sotul acasa.
Pe tine personal n-o sa te ajute cu absolut nimic daca ai sa faci asta, poate doar sa-ti dauneze.
Eu ti-as sugera sa incepi sa te iubesti pe tine mai mult, sa te vezi ca cea mai importanta persoana....pt ca asa si este, daca tu nu esti bine, copilul nu va fi bine si sa-ti faci ordine in viata ta....lasa-i pe rstul sa-si faca/ori ba ei ordine in viata lor.

nadaflorilor spune:

si mai apoi sa se si incuscreasca....

ps. am avut ocazia in viata sa vad si varianta Selenei...

szivarvany spune:

Si unde-i casnicia ?! Ca din cate am citit era o convietuire de 11 ani care nu a mai putut fi resuscitata.
Eu cred ca e al naibii de dureros, dar ea efectiv acum nu are ce sa faca. Trebuie sa isi revina cumva si sa aiba grija de ea si de copilul ei.


Copiii crescuti in familii monoparentale sunt la fel de iubiti, ingrijiti si educati,
empatici, inteligenti, isteti, destepti, stralucitori, fantastici si bine-nteles superbi
ca restul copiilor de pe Terra obtinuti natural sau prin FIV sau adoptati,
nascuti natural sau prin operatie de cezariana, botezati sau nu, hraniti cu LM sau LP.
_

Au nevoie de noi:
Copiii Monicai Alex Luca Lorena Olivia

Urgent: Pentru ochisorii IONELEI

Savvy spune:

Mie mi se pare ciudat ca nu intervine crisiacob sa ne spuna ce si cum. Ca noi toti ne-am dat cu parerea pe-aici, dar n-am primit feed-back. Pare ca a aruncat o piatra-n balta...

Seawave spune:

Mamagiuliei, si parerea mea este aceeasi. In momentul asta ea nu mai are ce sa faca. Este deja o relatie ce nu cred ca se mai poate reface si chiar daca s-ar putea, ar mai fi oare la fel ca inainte? si oare ar merita? avend in vedere ca nici inainte nu a fost o relatie in care sa se inteleaga bine?

Hai sa va povestesc din experienta mea, desi nu este acelasi lucru. Este vorba despre o relatie dedinainte de casatorie, un om pentru care m-am umilit, am fost ranita, am iertat, am incercat sa uit si atunci cand nu am reusit sa uit, m-am prefacut ca nu stiu sau nu inteleg. Am crezut ca asa este viata si ca toti barbatii sunt la fel, ca ei inseala instinctual si ca noi, femeile trebuie sa acceptam cu demnitate, uitand, iertand sau inchizand ochii.
M-a inselat, l-am prins, a recunoscut senin, iar eu, in disperarea de a nu pierde acea relatie, ce o consideram pretioasa, am iertat, am incercat sa uit si sa nu reprosez nimic.
A trecut prima data, ne-am impacat, am fost satisfacuta ca am invins in fata amantei si ca EL s-a intor la mine. PANA DATA VIITOARE. Cand am luat totul de la capat, cu alta amanta.
Sunt norocoasa, ca nu am fost casatoriti, nu am avut copii impreuna.
Am fost distrusa cand m-a parasit definitiv, desi apoi, cand era intre doua relatii, intotdeauna ma suna sa ne vedem.
Dar ii multumesc lui Dumnezeu in fiecare zi ca a avut grija de mine, ca m-a scapat de el si mi-a dat viata pe care o am acum si pe care nu as fi avut-o niciodata cu el, ca a avut grija de mine si mi-a dat ce aveam nevoie chiar si atunci cand eu ii ceream altceva

Seawave spune:

Crisiacob, te rog sa ma scuzi daca nu am dreptate, dar ai deschis un subiect, fierbinet dupa cate se pare. Noi, toate cele care ti-am raspuns, fiecare cu parerea ei, am incercat sa te ajutam sa iei o decizie.
Poate ar fi timpul sa intervi si sa ne spui macar sa nu ne mai batem capul

Seawave spune:

Off topic

Mamagiuliei, iertare si tie daca iti spun asa, dar desi eu m-am inregistrat pe acest forum de putin timp, am citit de muuuulta vreme (in incercarea de a avea un copil) si te stiu pe tine de pe vremea cand erai Daria, faceai FIV si de pe un alt forum, unde deschideai subiecte si aveai poze cu frumoasa ta Giulia, cu niste ochi magnifici