Plange la gradinita, dupa multe luni...

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns paulinio spune:

Eu as remarca 2 chestii:
- il iei la pranz vineri... si tot la pranz incepe si plansul ca vrea acasa. Citisem nu stiu pe unde ca nu e bine sa bulversezi copilul luandu-l cand la pranz cant seara... Pentru ei rutina conteaza... deci as scoate vinerea. E prea mic sa inteleaga ca e o exceptie in sirul de zile...
- altceva... s-a intamplat. Nu neaparat un lucru grav... ceva ce l-a marcat pe copil. Al meu e ceva mai mare acum... are 2 ani si jumatate de cand merge la gradinita si cu toate astea am avut si noi un episod recent de "nu vreau la gradi". De ce? Pentru ca l-a pus educatoarea intr-una din zile (o data) sa-si aseze pijamalele. Iar el nu stie cum deci nu mai vrea la gradi. Simplu, nu? De aici au urmat zile in sir de discutii despre pijamale, mersul la gradi si la serviciu... ajunsese sa ma exaspereze sa am in fiecare dimineata aceleasi discutii ca si cum se intamplase cu o zi inainte. Apoi s-a linistit. Dar ne stie toata gradinita cu pijamalele!

Cu rabdare si consecventa treci peste... vad deja ca sunteti pe drumul cel bun.

Radu-Mamii Andrei (4ni si o luna mare) + 27+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns histamina spune:

merg pe mana lui carmen.ca una patita.
la cresa, primele zile,perfecte,rasete,zambete,apoi,zilele urmatoare urlete.
avea un an si doua luni.educatoarele:ei,cum plecati e ok.va simte agitata.
eu eram stresata:tata ,singurul meu sprijin,era rau cu sanatatea,strumf la cresa.na.
si ajunge copilul acasa, fugea cand vede aaptutul.
si,stau, si il intreb si imi spune:capu buba, nuuuuuu si da-i jelanie mare.
a doua zi cu cinci falci in cer si una in pamant ascult explicatia educatoarei:l-ati dus la psiholog?eu:da 9minteam).
ea:da, dar nu l-am dat tare cu capul doar s-a lovit de zabrele patului cand l-am pus (a se citi aruncat) in patut.

eu sunt jumatate de om,slaba moarta si total inofensiva,dar Vezuviu era o biata fasaitura pe langa mine.

deci,asculta instinctul......cel putin la mine asa a fost

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ina.click spune:

de acord si eu cu ideea ca e bulversant sa fie luat ba seara, ba la pranz.

De cate ori deschid fereastra...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmencat spune:

Citat:
citat din mesajul lui histamina

merg pe mana lui carmen.ca una patita.
la cresa, primele zile,perfecte,rasete,zambete,apoi,zilele urmatoare urlete.
avea un an si doua luni.educatoarele:ei,cum plecati e ok.va simte agitata.
eu eram stresata:tata ,singurul meu sprijin,era rau cu sanatatea,strumf la cresa.na.
si ajunge copilul acasa, fugea cand vede aaptutul.
si,stau, si il intreb si imi spune:capu buba, nuuuuuu si da-i jelanie mare.
a doua zi cu cinci falci in cer si una in pamant ascult explicatia educatoarei:l-ati dus la psiholog?eu:da 9minteam).
ea:da, dar nu l-am dat tare cu capul doar s-a lovit de zabrele patului cand l-am pus (a se citi aruncat) in patut.

eu sunt jumatate de om,slaba moarta si total inofensiva,dar Vezuviu era o biata fasaitura pe langa mine.

deci,asculta instinctul......cel putin la mine asa a fost

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=167651&nm=Sebastian-Minunea-mea


Mi-a placut replica asta. Mi-a placut rau

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns histamina spune:

si azi dac ao vad, nu ii e bine.involuntar, fizic, imi vine sa sar la gatul ei.
sunt irationala, sunt cum vreti,dar a dat in strumf si pt mine o mie de ani de temnita nu ii sunt suficienti.
stiu,e intoleranta, e imposibilitatea de a ierta.
cum sa exlic?vine din groaza ca i s-a intamplat lui ceva rau si eu nu l-am aparat.
voi mai lucra la imblanzirea acestui aspect.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns izabela88 spune:

greu de crezut ca toata toamna/iarna a fost bine la gradi si acum,de cateva zile nu mai e...ceva s-a intamplat,iar atitudinea miloasa a mamei,la despartire,agraveaza situatia.
decat sa planga o juma' de ora cu tine si 10 min dupa ce pleci,mai bine plange 5 cu tine si 10 dupa,zic si io,care-s mai spartana(la exterior) cu copilu
in nici un caz nu neglija acel "ceva",la gradinita a intervenit o schimbare sau acasa,poate vre-un coleg il sicaneaza,au angajat/concediat personal,si-a iesit din fire vre-o educatoare fata de el sau fata de altii,acasa ati prezentat(poate fara sa va dati seama) gradinita ca pe un loc urat,unde nu ai vrea sa te duci...
cine-i patit cu violenta fata de copilasii lor in gradinita,clar vor sustine sa investighezi mai mult...
marius e mai optimist,dar si daca nu are dreptate,nu-l puneti sa "cloneze" copchilu' femeii
noi sarim cu sfaturi,idei,intamplari,similare au ba,mamica in cauza e cu filtratu',ea decide cat de optimista sau pesimista sa fie,ca doar e vorba de puisorul ei
edit: un dezacord

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ina.click spune:

revenind la subiect: eu as zice, X_ggg, sa ai rabdare si sa fii perseverenta.
dar sa fii si atenta la comportamentul sau si al celorlalti copii, etc. nu strica unele vizite in mijlocul programului, nu strica nici discutat calm si politicos si explicat temerile tale educatoarei: ca iti vine greu, ca nu se adapteaza, etc, cum ar putea sa va ajute, etc.
ideea nu e sa vii ca baiazid calare pe ei ci sa le semnalezi totusi ferm ca nu dormi in papuci si ca observi cand nu ii e bine copilului tau.
Merg intrebarile deschise, cum ar fi: "ce imi sugerati sa fac?" "ce parere aveti?" "sunt multe cazuri similare?" Cerut de sfaturi "procedez bine daca...?" etc.


De cate ori deschid fereastra...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alyx spune:


Eu ma gandesc ca, pana la urma, la nici o gradinita nu e totul roz si ca in povest (doar la gradinita unde merge al meu copil, glumesc ofcorse) dar parca nici nu putem sari de la primul plans al copilului ca musai tre sa fie vreo vrajitoare la gradinita.

Adica e si varianta posibila,dar la fel de posibile pot fi variantele ca,,,, copilul testeaza sa vada daca obtine ceva prin plans, sau i se face dor de mama/tata, e obosit si chiar nu vrea la gradinita, etc.

De ex., prin ianuarie, fi-miu a stat vreo saptamana acasa cu maica-mea ca era racit si il apuca,asa prin timpul amiezii,cheful de a vorbi cu mine si se tinea scai de capul maica-mii sa me sune ca savorbim la telefon. Si vorbeam si bineinteles se apuca de plans ca sama duc mai repede acasa ca el se plictiseste.

Acu de vreo cateva zile, incepand ca de pe la ora 5 asa, incepe sa scanceasca si sa se maraie ca vrea la mama si sa vina mama mai repede.
Ce-ar trebui sa cred? Ca il maltrateaza maica-mea?

Eu cred ca trebuie doar foarte multa rabdare si foarte mare atentie, atat la starile copilului cat si la ce se intampla in jur.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marius spune:

Gata am scos ce nu prea avea sens pe aici.
Spor!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ina.click spune:

Asa, revenind.

Ce am facut eu:

1. Am incropit un mic ritual la sosire. Avem niste chestii lipite pe holurile cresei, ne oprim in fata lor, le aratam, vorbim, ne hlizim. Ajungem zambareti la grupa de cresa. pe cat posibil.
2. Nu tandalesc mult cu plecatul. Zic de fiecare data cam aceeasi chestie: "Alex, te iubesc, ne vedem diseara!"
da, asa e, in interior imi vine sa zic "te iubesc si ma duc sa sparg o banca sau sa joc la loto sa nu te mai las aici si nici eu sa nu ma mai duc acolo" dar sa fim realisti, asta e :)
3. La sosire - zambete si ranjete, nu scuze. Nu ma scuz, nu zic iarta-ma mama ca te-am lasat aici dar nu te poate mama lua la serviciu etc. happy happy joy joy.
4. Cu personalul: am studiat felul in care se poarta cu copiii, in care vorbesc desrpe alti parinti cand nu sunt de fata, m=am uitat la gesturi, am venit mai devreme , etc.M-am uitat sa vad cum reactioneaza copiii cand se uita la ei, etc. Daca tresar cand sunt strigati, daca sunt timorati. Daca le e teama sa iasa din clasa. Nu, nu am avut incredere de la bun inceput si bine am facut. Acum e mutat si ii merge mult mai bine. E foarte posibil sa NU fie cazul tau dar verifica, totusi.
Discut mereu si intreb mereu. Intreb nu doar daca mananca si daca e oparit la fund sau a dormit. Intreb daca socializeaza, daca nu cumva devine agresiv sau daca sunt alti copii agresivi cu el.
intreb cum se descurca.
intreb unde pare sa aiba dificultati. intreb unde pare sa aiba abilitati.
cer pareri, accept sfaturi. asta ajuta mult, afli informatii si se deschide si educatoarea un pic, satula de atataea "a mancat, a dormit, la revedere, doamna"
5. Cu temerile : atunci cand am considerat ca au fundament (intrebat, cerut sfat prieteni, intrebat inclusiv alti membri ai personalului de la cresa), m-am dus si am discutat cu directoarea, cerand solutii. Nu am venit eu cu solutia in dinti, nici cu parul. Dar nici cu sacosa.

De cate ori deschid fereastra...

Mergi la inceput