M-am hotarat.............adoptie(84)

valentina30 spune:

Analias, ai dreptate! Noi ne expunem la soare, doar, doar ne mai innegrim si noi putin,altii cu pielea inchisa, si-o deschi in fotoshop...Parul ondulat se intinde cu placa, dc e drept, il punem pe bigudiuri si nu suntem niciodata multumiti...
Cred k atunci cand iti vezi copilul, simti k e al tau si nu mai conteaza nimic.Abia astept si eusa vad un copil si sa simt k este pt mine.
Analias, nu ne arati si noua domnisoara ta?
Gabi, tu ce ne mai povestesti?
Iridessa, mi-a placut mult povestea ta cu fetitele si cu mamica iubitoare.Sincer, nu m-as fi gandit la acest raspuns

Manuelita spune:

Sakimir, daca mai vrei sa stii cate una alta despre adoptia unui copil rrom, iti impartasesc si eu cu drag din experienta mea, poti sa-mi dai PM sau sa intrebi aici ce te intereseaza exact (cred ca fiecare putem avea frici diferite despre acelasi aspect, asa ca nu stiu exact ce anume te intereseaza).
Ca si Analias, si eu am o fetita privita cu mult drag de catre cei din jur, nu le are de loc cu matematica dar la capitolul vorbit, literartura, viteza de invatare si indemanarea in a folosi o limba straina are parte de admiratia tuturor celor din jur. Si ea se pierde oricand vreo 2 ore intr-o carte, ai putea uita ca e in casa. La inceput mi s-a parut extraordinar si mi-a facut placere sa le dau peste nas rautaciosilor care se asteptau "sa dam chix" adoptand un copil rrom.
Pe masura ce iubirea noastra a crescut si ea (si inca mai creste, nu inteleg unde mai are loc pentru ca noua ni se pare mereu ca o sa ne plesneasca sufletul de atata iubire) am realizat ca SANATATEA SI FERICIREA ei sunt mai importante decat orice aptitudini, IQ, etc, si ca le-as da pe toate contra garantiei ca va fi sanatoasa si fericita toata viata.
Am incetat sa mai vreau sa demonstrez ceva cuiva, noi sau ea, am incetat sa mai vreau sa scot in evidenta cat e de desteapta si cuminte si blanda si empatica. La inceput eram f mandra convinsa fiind ca datorita iubirii si timpului investit de noi in educarea ei e asa. Dar am inteles ca asa e ea, asa au facut-o pe ea parintii ei (la care eu tin pentru simplul dar importantul fapt ca au facut-o pe ea). Cel mai important e ca pe copil (facut sau adoptat) il iubesti cat de mult poti, nu in functie de calitati sau de defecte.

Asa ca eu eu nu te incurajez sa adopti copil rrom pentru ca vei primi ceva "de calitatea 1" contrar opiniei multora. Ci te incurajez sa adopti un copil rrom pentru ca sentimentele sunt la fel de intense, sansele sa mearga bine sau prost sunt la fel ca la unul roman, in schimb e posibil ca adoptia sa mearga mai repede nefiind "competitie" asa mare pentru copiii rromi. Pentru mine personal, dincolo de sentimentele si trairile pur materne, care n-au legatura cu etnia copilului, adoptia asta a insemnat si o imbogatire spirituala. Pentru ca eu nu doresc doar "sa tolerez" pe tacute etnia copilului meu, ci am decis sa o sarbatoresc in gura mare, sa ma bucur de noul aparut in familia noastra. Concret,de exemplu de ziua rromilor, pe 8 aprilie, ne-am improvizat costume traditionale rrome pentru mine si fata, am facut mere glazurate si am venit impreuna cu ea la mine la servici (multinationala fitzoasa) unde mi-am srevit colegii care intrebau mirati cu ce ocazie, nu stiau ei ca e ziua rromilor dar au aflat de la noi. I-a amuzat si intrigat si cred ca anul viitor vor astepta chiar "serveala noastra" (eu ma imbrac in decembrie in fiecare an in costul traditional bucovinean si ii servesc cu sarmale, carnati si muraturi, obiceiul s-a impamantenit de cativa ani si toti mai intreaba la inceputul fiecarui decembrie cand vin carnatii, sper ca asa va fi si cu ziua rromilor). E un exemplu f mic intr-o mare de adevaruri dure si prejudecati, insa printr-un gest simplu cativa oameni au aflat ca exista ziua rromilor, cand este si au o experienta pozitiva pe care o pot asocia acestei zile. Fetei nu i-am spus "auzi, vezi ca tu esti rroma si io si tactu suntem romani", nu am abordat subiectul direct, deocamdata ma straduiesc sa ii construiesc o atitudine corecta si sanatoasa fata de multiculturalitate, alte etnii decat ale noastre, etc.
E un efort in plus si o dilema in plus fata de situatia in care adopti un copil cu aceeasi etnie ca a ta. Dar bogatia pe care o primesti in schimb este minunata.
Ca sa nu mai zic ca m-am obisnuit asa de bine sa asortez hainele in culori pastelate sau turcoazuri si coraluri pale cu pielea ei ciocolatie, cu cozile pina la fund si cu cei mai vii si calzi ochi caprui inchis pe care ii cunosc. M-am gandit chiar ca daca fac un copil blond cu ochi albastrii ca soacra-mea in prima faza n-am sa stiu ce sa fac cu el.
Ca sa concluzionez dupa acest topic urias, chiar cred ca etnia rroma a copilului adoptat trebuie cunoscuta, inteleasa, sarbatorita si nu tolerata, acceptata in cererea de adoptie si apoi ingropata sub pres. Prejudecatile exsita peste tot in jurul nostru, chiar daca adoptam un copil rrom mai deschis la culoare, etnia lui face parte din el, lucru pe care il va constientiza la un moment dat, si trebuie ca noi sa-i facem sa aiba suficient respect de sine si implicit de etnia lor pentru a se putea proteja impotriva rautatilor.
Americanii zic "love is colorblind". Eu cred ca tre sa fie "love is when you are aware of color and celebrate it".
cam atat, sper ca n-ati adormit citind....:)

valentina30 spune:

Manuelita
Nu adoarme nimeni! E minunata povestea ta si a fiicei voastre.
V-am zis k stau la panda si astept sa mai scrieti cate ceva.Nu ma mai satur sa va citesc.Asta cat timp stau acasa, in Cm, k sa vedeti cum intru in priza din ianuarie si o sa intrebati ce e cu mine.
Of, cum e viata asta!

carmencat spune:

la servici
am o perioada tare aglomerata si grea ca e cu inchideri de luna, an, ma rog
in acelasi timp ma bucur ca foarte multi dintre colegii mei s-au hotarat sa strangem niste banuti si sa ajutam cat de cat cu strictul necesar copiii de la orfelinat, din topicul deschis de adina
in alt rand am facut curatenie si ordine in lucrusoarele fica-mii si m-am intalnit cu alinuk sa i le dau pentru prietenii lui mos craciun
fac lobby printre prieteni, sa nu cumva sa ratez curatenia de craciun printre lucrusoare, ca multi le-ar da, dar nu stiu cui
duc pe otto la veterinar
tratez mucii si tusea fica-mii
fac lectiile la telefon cu nepoata
alergaturi printre picaturi pentru cadouri
chestii din astea, uzuale...
si asteptam atestatul pentru a doua fetita




Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii, nu li se intampla prea des.

valentina30 spune:

Carmen si pe tine si pe Alexia
si sa se fac bine cat mai repede.
Ma bucur mult k tu si colegii ati hotarat sa fiti ajutoarele Mosului pt copiii de acolo.
Cand trebuie sa iasa atestatul?Poate vine iepurasul cu o surioada
Te mai asteptam cu povesti si cu sfaturi

carmencat spune:

Pe 24 decembrie, de aniversarea speciala a fetitei noastre, trebuie sa iasa. Si noi speram sa vina cat mai repede surioara. Suntem nerabdatori cu totii.
Pana atunci avem o mare surpriza pe care i-o pregatim pentru aniversarea speciala. Un album cu poze (Doamne, ce dor imi e de pozele alea adevarate) de cand a venit ea la noi. Avem cartonasul ei de la spital, bratara, o sa ii punem si motul, in fine... abia astept sa sacrificam si eu si sotul cateva nopti pentru asta. Suntem tare emotionati de proiectul nostru.

Edit: la toata lumea


Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii, nu li se intampla prea des.

valentina30 spune:

Scuze! vezi k am uitat...Si doar ne-ai mai zis de 24dec cu semnificatii multe.
Sigur i-ati pregatit surprize frumoase.
Vai, cat de mult imi doresc si eu sa am parte de asemenea bucurii.
Azi m-am gandit sa-i trimit fetei aceleia gravide(prietena angajatului nostru)niste vitamine pt sarcina.Sigur nu ia nimic si nici nu merge la dr. Tare mi-e teama k o sa dea in plasament si copilul acesta....
Doamne, cat as vrea sa mi-l dea mie.
De ce nu putem sa-l luam noi

analias spune:

Manuelita,

am zambit cand am citit postarea ta: nici fie-mea nu e indragostita de matematica, desi e chiar buna la aceasta materie! Ba chiar sustine ca nu ii place si nu ar face exercitii suplimentare din proprie initiativa, doamne fereste! Dar nu cred ca asta are vreo legatura cu culoarea pielii. Si eu am fost anti-talent la matematica, in schimb eram un talent remarcat pe partea umana. Cred ca e mai degraba influenta familiei, noi fiind toti filologi in casa. La fetita mea cred ca a 'contribuit' si prima invatatoare, care a dictat un nivel foarte inalt la matematica in detrimentul limbii romane, chiar daca doar 2 copii din clasa erau interesati de concursuri serioase de matematica.

valentina30 spune:

Fetelor, am si eu o nelamurire, poate sunt eu mai batuta in cap...
De ce sunt atatea anunturi pe net cu unele gravide care vor sa-si dea copilul spre adoptie, lasa nr de tel...alte femei sau familii inferile ce vor sa infieze, lasa date de contact...chiar se poate asa ceva?
Pai chiar se poate asa ceva?cum e posibil?stiu k mai de mult se putea,de mult cand eram noi mici...
dar acum...nu se sesizeaza nimeni?sau numai pt unii e valabila legea?nu ziceau k nu avem voie sa ne identificam singuri copilul?

Monique77 spune:

foarte tare
like like like!!!!!!!!!!!!!