Copil cu ADHD la scoala. Cum va descurcati?(2)

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 31

julyjuly spune:

Anka 74,

Si inca ceva - si noi mancam literele, insa cred ca trebuie sa corectam asta prin exercitii de intarire a atentiei. Si mai are un obstacol: unde apare diftongul OA el scrie UA - ca de fapt asa se aude in limb romana, si-uite asa SCOALA scrie SCUALA, si iar avem de lucrat in plus. Trebuie sa gasesc undeva exercitii pentru greselile astea ale lui.

Cu bine,

Mickyyy spune:

Bun gasit.
N-am apucat sa citesc toate cele 60 de pagini de la subiect, o sa imi fac timp zilele astea sa le rasfoiesc, insa as vrea si eu o parere, mi-e teama ca una din fete sa nu sufere de o forma de ADHD. La o prima lectura despre cum se manifesta aceasta "boala", pare sa aibe o parte din simptome, dar mi-e teama sa nu exagerez eu, asa ca as vrea sa ma ajutati cu niste pareri.

Pe scurt, am descoperit in timp ce incercam sa facem temele cu ea ca are o problema grava cu atentia si concentrarea. Ieri de exemplu i-au trebuit aproape 2 ore ca sa retina o fraza banala" suma este rezultatul adunarii". Am pus-o sa o scrie pe o pagina de vreo 20 de ori, si tot n-a retinut-o, apoi dupa ce intr-un final a reusit sa o reproduca, am luat-o invers, care este rezultatul adunarii, si iar stai si asteapta minute intregi ca sa se gandeasca si sa raspunda ca e suma. Iar cand am inceput si cu "diferenta e rezultatul scaderii", si am facut combinatii intre enunturi (gen ce e suma, sau care-i rezultatul scaderii) nu reusea aprope deloc sa raspunda, decat dupa momente bune de gandire. Asta a fost doar cireasa de pe tort, ca probleme de genul asta avem frecvent cu ea.
Este foarte inteligenta, insa nu se concentreaza deloc deloc. Anumite lucruri (care nou ni se par banale) ei ii trebuiesc explicate de foarte foarte multe ori ca sa le priceapa.
Am crezut ca e o etapa, ca nu are nevoie de timp sa se adapteze la scoala (e clasa I), dar senzatia mea e ca e din ce in ce mai greu. Nu stiu daca o pot numi hiperactiva, dar este cea mai activa dintre toti copii. In permanenta e in miscare.

Care's simptomele dupa care se recunoaste un copil cu ADHD?

Chuny spune:

Mickyyy, ea întelegea sensul acestei fraze? Poate a facut un blocaj din cauza stresului pe care l-a resimtit. Eu sunt sigura ca va reusi daca gasesti rapid o alta cale de a o face sa retina aceasta fraza. In ce clasa e? Daca ai suspiciuni de un diagnostic, mai bine vezi un specialist, insa dupa ce ai descris ma îndoiesc ca ar fi vorba de asta. Eventual incearca sa vezi un logoped, nu stiu daca în Ro logopezii se ocupa de logico-matematica si de dificultatile de intelegere.

Oanaib, eu sunt absolut socata de invatatoarea voastra. De azi dimineata una din prietenele mele tocmai si-a retras copilul de la scoala, clasa I, din acelasi motiv ... asta se intâmpla in Franta. Presupun ca plânsul te-a eliberat cumva, dar sti si tu ca nu e suficient si n-o ajuta cu nimic pe fata ta faptul ca plângi. E timpul sa treceti la ofensiva.

Unde-i subiectul ala cu integrarea, ar trebui sa scrii si acolo sa stie si lumea buna cât de usor se face integrarea asta. Ca asa din taste toata lumea e "deschisa" si copiii diferiti chiar nu au nicio piedica in calea integrarii...

Va invit la un capitol nou!!

Mickyyy spune:

Hai ca am inceput sa citesc din urma, si in multe din problemele cu care va confruntati voi cu copii ma regasesc si eu.

Un scurt isotric, a inceput sa vorbeasca foarte repede, la un an jumatate deja recita poezii, la mai putin de 2 ani jumatate pronunta corect toate literele, inclusiv R, in schimb e cat de repede invata, pe atat de repede se intimida. A facut 2 ani de gradinita in aceeasi grupa cu sora ei, pe cat de clar, corect si frumos recita cea mare poeziile la serbare, pe atat de prost o facea ea, intotdeauna spunea poezia foarte incet, mereu trebuia ajutata (cu toate ca o stia perfect), abia la grupa pregatitoare (7 ani) a reusit sa spuna prima oara o poezie la serbare fara sa se balbaie. N-am luat in seama asta atunci, am zis ca e din cauza ca a stat mereu in umbra surorii, si ca acum ca a ramas singura isi va reveni.
Era foarte constiincioasa, scria frumos, avea caietelul ei la gradinita pe care ti-era mai mare dragul sa-l privesti, toate cifrele si literele scrise ordonat, alineat, clar si corect.

Nu mi-am pus vreodata problema ca ar avea probleme.
A inceput scoala. A nimerit o doamna foarte exigenta, care le dadea foarte multe teme, si care ii "muncea mult". Totusi, sarind peste acest aspect care nu prea mi-a convenit, era un pedagog foarte bun. A simtit-o ca e o fire sensibila si timida, ca are nevoie de incurajari, nu a marginalizat-o in niciun fel, a incurajat-o, si cu toate ca pe caietele ei erau teme inrosite din cauza neatentiei (lipsa alineate, scris pe randul care nu trebuie, unit gresit literele, etc) totusi a terminat semestrul I cu FB pe linie.

Eu n-am stat cu ea sa fac teme decat ocazional, am avut 2 bone in perioada asta, ambele s-au plans ca e incredibil de greu sa faci teme cu ea. Am dat mereu vina pe volumul mare de teme. Am observat ca atunci cand face temele cu mine are nevoie de foarte mult timp sa piceapa ceva banal, ca se plange ca nu-i explic pe intelesul ei, desi erau exercitii gen gaseste numarul necunoscut, unde scria 3+ [] = 5, exercitii de care mai facuse in urma cu o zi gramada. Ii explicam in toate modurile cu putinta, si tot facea scandal ca nu pricepe. Daca cumva schimbam exercitiul si incercam sa ii explic mecanismul, se lasa cu scandal mare. Daca ma foloseam de ea si de surorile ei ca sa ii pastrez calculul dar sa ii schimb enuntul sa il transform in ceva ce putea intelee mai usor, gen daca tu ai cu 2 ani mai mult ca Lizi, si ea are 4 ani, cati ani ai tu, in loc sa se gandeasca la exercitiu juma de ora facea scandal ca ea nu are cu 2 ani mai mult, ci cu 4.
Nu reusea sa faca diferente intre adunam, adaugam, suma sau diferenta.
Pentru ca de obicei faceam teme seara, am zis ca o fi obosita, nu se poate concentra, ca am eu pretentii prea mari, ca nu stiu sa ii explic pe intelesul ei. dar dupa cum spuneam, in week-end-ul asta deja m-a socat. Era odihnita, nu avea niciun motiv sa nu fie atenta, si totusi, nu glumesc, a avut nevoie de 2 ore ca sa invete un enunt banal. Tati a pus-o sa scrie pe hartie: suma e rezultatul adunarii, primele 2 dati a scris "suma e rezultatul scaderii". A pus-o sa scrie pe o foaie pana jos propozitia asta, a scris jumatate de foaie, si cand m-am dus langa ea s-o intreb ce-a scris, n-a fost in stare sa-mi spuna (rezultatul sumei este, adunarea e suma, spunea orice altceva decat fraza care o scrisese de 10 ori). Apoi a citit-o de pe foaie si am pus-o sa o spuna singura. O citea, si cand lasa foaia jos si trebuia sa ne-o repete noua, nu mai stia nimic. Si nici nu isi batea joc de noi, chiar nu reusea sa isi aduca aminte ce tocmai citise sau scrisese pe foaie. Doua ore i-a luat ca sa poata retine asta. Doua ore dupa ceas . Reusise sa retina fraza cu "suma este rezultatul adunarii", si daca o intrebam care e rezultatul adunarii nu reusea sa spuna suma, si-o vedeam cum sta si se gandeste, si se chinuie sa isi aminteasca. Si cand reusea sa ne spuna "suma", si o intrebam: deci suma este rezultatul cui?, iar nu mai stia, incepea cu al unei operatii, bine bine, si cum se numeste operatia aia, pai stai sa ma gandesc, si se gandea, si se gandea, dupa care o puneam sa citeasca din nou pe hartie, si iar o luam de la capat, retine propozitia 1 minut, si cand o intrebai invers, iar nu reusea sa raspunda.

Poate exista si o alta explicatie pentru comportamentul ei? Sunt eu paranoica?