Copil cu ADHD la scoala. Cum va descurcati?(2)
Raspunsuri - Pagina 2
Chuny spune:
(ah, nu citisem cele 2 raspunsuri dupa întrebarea anyei, sunt perfect de acord cu ele )
anuscha2009 spune:
Filofteia, atata de frumos ai scris si am impresia ca nici tu nu ai un copil cu dificultati. Multumesc frumos, mi ai inseninat ziua
anya spune:
Fiecare copil le are pe ale lui (nu-ti imagina ca al meu sta unde-l pui si ca nu am facut eforturi ca sa fim pe linia de plutire).
Nu am pus intrebarea pt ca nu empatizez cu situatia ta, sau (doamne feri) sa fac in sic cuiva. Ma gandeam ca trebuie sa te concentrezi si tu pe acceptarea si reglarea frustrarilor acumulate. Incercam sa te pun in garda ca daca pana in clasa a4-a explici situatia unei invatatoare, dintr-a 5-a vor fi mai multi profesori si nu toti sunt ok...si intelegatori. Ca vei munci si lupta alaturi de puiul tau, asta e clar. Pentru tine ma gandeam ca poate ar fi bun sfatul unui psiholog, astfel incat frustrarea si oboseala acumulata in lupta cu sistemul (nu cu copilul!) sa nu te doboare.
filofteia spune:
Anuscha ... are dificultati (poate nu la fel de mari ca ale voastre) la romana (probabil este dislexic, dupa ce m-am documentat am constatat ca nu ma ajuta cu nimic un diagnostic, ba dimpotriva.)
Cert este ca eu am lucrat/lucrez foarte mult cu el. Reluam exercitiile facute in clasa in mod special. Practic dupa serviciu asta este activitatea mea principala.
Din fericire am avut norocul sa fie foarte bun la materiile fixe, astfel ca "lupta" se duce numai pe jumatate.
Iti inteleg frustrarea, pentru ca stiu cum este cand copilul nu reuseste sa termine subiectele de la lucrare. In clasele I-IV, n-a reusit sa duca o lucrare de la cap la coada la romana. Notele la romana au fost S-B inca in clasa I. A avut B si la cunoasterea mediului si la istorie, in conditiile in care este pasionat de cunoasterea mediului/biologie, asta pentru ca nu reusea sa citeasca cerintele in acelasi timp cu ceilalti.
De aceea te-am intrebat cine face temele cu ea... S-ar putea sa vina de la scoala cu notiuni neintelese si trebuie ajutata. Eu faceam cu el exercitii simple in plus, dictare, cateva randuri in fiecare zi ... si acum (clasa a VI-a) facem in vacante, tot din culegerile de clasa a II-IV-a .
Imi dau seama ca eu m-am calmat, mi-a disparut frustrarea, atunci cand un psiholog mi-a spus ca nu exista vindecare pentru dislexie ci doar recuperare ... ca cel mai mult depinde de mine nivelul acestei recuperari.
Am spus ca nu ar fi invatat sa scrie si sa citeasca daca ma bazam pe sistemul de invatamant, pentru ca este extrem de rigid. Exemplu... in invatamantul nostru cititul se invata pe silabe. Adica inveti m, a ma-ma... la al meu metoda asta n-a mers. Desi oral despartea OK in silabe, literele erau un amalgam. Asa ca adaugam mereu o litera...
Rostul acestui subiect eu il vad in a face schimb de metode mai ales. Sunt convinsa ca fiecare are metodele ei cu propriul copil.
Ce am vrut sa mai spun... la noi a fost mult mai bine din clasa a V-a, pentru ca invatatoarea trecea toate materiile prin prisma scrisului corect, pe cand din a V-a fiecare profesor cu materia lui, cu cerintele lui, nu-l intereseaza ca tu ai 5 la romana, daca stii la biologie, spre exemplu. Apropo de biologie, la noi s-au dat chiar si note de 5-6 celor cu 10 la romana si mate .
anuscha2009 spune:
Fiecare ,,mama'' este mama in felul ei si incearca ce este mai bine pentru copilul lui. Eu nu mi permit sa dau sfaturi nimanui si nici cu pietre, pentru ca fiecare sunt convinsa ca are zbuciumul ei si isi doreste tot binele pentru copilul propriu.
Recunosc ca ma irita afirmatii de genul ,,atata poate'' ,,vai saraca'' si sa i se dea in cap si cand merita si cand nu, numai pentru ca are mici dificultati de invatare, dintr-un motiv pe care nu il cunosc.
Eu cred ca si discriminarea copiilor pe fondul rezultatelor scolare este tot dicriminare.
Apropos de cunosterea mediului, eu nu am luat in ras faptul ca a lut FB la cunosterea mediului, ca la o materie neimportanta. Eu m-am idignat ca nu era pentru prima data cand ea invata o lectie, noi luam in serios toate toate materiile, ci pentru ca atunci a observat invatatoarea. Ea este un copil timid care nu raspunde decat cand este intrebata. Si ma gandesc doar ca de ce nu a observat mai demult? Ea nu a stiut la cunosterea mediului pentru ca ii place materia. ci pentru ca a invatat.
La muzica a luat S pentru ca nu a stiut cand a ascultat-o un cantec cu pupaza din tei si sunt convinsa ca altadata nu s-a aplecat asupra ei, sa vada ca stie alte cantece.
Pe mine nu notele ma deranjeaza ci perceptia invatatoarei asupra ei si faptul ca nu o sprijina mai mult.
Daca ea ca si cadru didactic are pretentii sa sprijinim copilul acasa, noi parintii de ce nu putem sa cerem sa ne sprijine si ea din postura ei copilul.
De exemplu Oana, care a deschis acest topic, face eforturi foarte mari pentru rezultatele scolare ale copilei ei, fata progreseaza, dar doamna invatatoare vrea sa o trimita la clasa pregatitoare. De ce?
Nu vreau sa isc un razboi intre parinti si cadrele didactice sau intre parinti de copii cu dificultati si parinti cu copii care asimileaza mai greu, dar pentru noi este un factor de stres in plus si ritmul copilului si modul de perceptie a celor din jurul nostru.
Este doar o parere personala. Asta nu cred ca inseamna ca sunt eu frustrata si ca am nevoie de psiholog. La psiholog merg si eu pentru ca terapeutul fetei discuta separat si cu mine la fiecare consult.
Eu am nevoie de sprijinul moral al comunitatii din care provin eu si fata mea, de intelegere, de empatie. Am lucrurile astea de la o parte din mediul in care ma invart; de la familia mea, de la unele dintre voi, de la unele dintre mamicile de la scola, de la prietenele mele. Dar uneori nu-mi este de ajuns.
teosica spune:
Buna ziua dragi mamici,
Sunt mamica unui copil de 5 ani si jumatate diagnosticat cu ADHD in forma usoara.
Matei face terapie ocupationala si logopedie de aproape doi ani. A inceput sa vorbeasca la 3 ani si jumatate, dar nimeni in afara de noi nu intelegea mai nimic.
Prima data fost la o gradinita de masa unde a fost marginalizat, educatoarea nefiind capabila sa-l inteleaga si sa-l integreze. Ajunsese sa il scoata pe hol pentru ca nu-l putea stapani. Nu auzeam decat ca nu e ascultator, ca nu lucreaza, ca strica fisele colegilor, ca deranjeaza clasa, ca varsa mancarea, a fost batut, tras de par de catre educatoare. L-am mutat apoi la o gradinita particulara care are personal cu experienta copiilor cu diverse deficiente, el fiind intr-o clasa de copii normali, unde evolutia a fost foarte buna. La inceput lucra foarte bine individual, dar la clasa ii era distrasa atentia de orice miscare. Avea nevoie sa-i atraga tot timpul cineva atentia spre activitate.
Acum lucreaza bine si la clasa, isi lucreaza fisele de obicei fara ajutor.
Vorbeste in propozitii de vreo 8 luni. Abia de 2-3 luni a inceput sa povesteasca o poveste intreaga dupa imagini. Nu povesteste foarte multe de la gradinita, dar cred ca acest lucru este specific copiilor in general.
Acum poate sa pronunte corect, dar s-a obisnuit sa pronunte gresit si acum la acest capitol lucram.
In cazul lui Matei nu a fost necesar tratamentul medicamentos. Singurele suplimente pe care i le dau sunt uleiul de peste si magneziu.
M-am documentat foarte mult pe internet si am citit de dezechilibrele minerale care apar la copiii diagnosticati cu autism si adhd, in consecinta i-am facut analiza tisulara a firului de par si am consatat ca are deficit foarte mare de magneziu (limita minima e 12 si el avea 6), dar nu numai. Mai are deficit de zinc, cupru, litiu, fosfor, selenium si fier.
Pentru echilibrare am fost la medic nutritionist care ne-a pus de 2 luni pe dieta speciala pentru adhd si ne-a dat supliment de magneziu.
De atunci Matei s-a schimbat radical. Acum este un copil care poate sa lucreze foarte bine la clasa, isi termina fisele de lucru singur, fara a fi necesar sa se insiste.
Pentru a-l stimula la povestit am facut o conventie. Am desenat un calendar pe care lipim de luni pana vineri fete zambitoare sau triste, in functie de disponibilitatea lui de a povesti dupa imagini. Daca avea 4 fete zambitoare, vineri seara mergeam si ii cuparam o masinuta.
In doua luni a inceput sa turuie.
Acum am facut calendarul pentru pronuntia corecta si de cele mai multe ori se corecteaza singur cand greseste.
Nu mai deranjeaza clasa, este docil si se concentreaza mult mai bine la activitati.
Inainte eram foarte incarcata, ii transmiteam tot timpul frustrarile mele, dupa care mi-am dat seama ca nu-i fac decat rau si mi-am impus sa fiu mai calma. Acum suntem prieteni, ne dam silinta sa-l atragem spre activitati, sa-i faca placere sa lucreze, este laudat intotdeauna pentru ce face bine, nu e certat pentru ce face gresit. Corectam totul cu calm impreuna. Este adevarat ca si timpul ne permite, suntem la gradinita la grupa mare si daca se va organiza grupa pregatitoare in cadrul scolii nu o sa ne grabim, o sa-l mai lasam un an la gradinita. Si-i multumim pentru suport educatoarei care a inteles situatia si a reusit sa-l aduca nu la nivelul celorlalti, ci printre primii in grupa. A participat cu gradinita la un concurs de cunostinte generale unde a facut totul perfect.
Va doresc mult calm si putere de munca cu copiii extraordinari pe care ii aveti.
anuscha2009 spune:
Buna ziua Teosica,
si bine ai venit printre noi la acest topic.Felicitari pentyru cate faci pentru copilul tau.
Vroiam sa te intreb unde i ai facut analizele acelea pentru depistarea carentelor de fier si magneziu si cine vi le-a recomandat?
Acum chiar a facut progrese la capitolul concentrare? Asta este un lucru extraordinar.
teosica spune:
Analiza tisulara a firului de par nu se face in Romania, i-am recoltat acasa si am trimis plicul prin curier rapid la un laborator in sua.
O cunostinta i-a facut aceasta analiza fetitei ei, am citit despre ea si despre descoperirile americanilor, si m-am gandit sa incerc.
Acum se concentreaza mult mai bine. Pana acum doua luni nu lucra la clasa decat daca statea educatoarea langa el si-i atragea atentia, acum isi termina fisa singur, fara a mai fi necesara interventia educatoarei.
Cand incepea sa povesteasca o poveste ii zbura mintea de multe ori pe parcursul povestirii, acum se vede ca se concentreaza mult mai bine. Si e mult mai linistit si mai cooperant.
Schimbarea in cazul lui e majora.
anuscha2009 spune:
E super super bine, caci de ceea ce descrii tu, cam tot stilul asta de dificultati le au si copiii nostri.
Dar ma gandesc ca si costuri sunt foarte, foarte mari.
Si tratamentul cine il prescrie? Vitaminele de unde le iei?
teosica spune:
Acesta este motivul pentru care am scris, mi-as fi dorit sa gasesc informatii de genul acesta cand nu mai stiam incotro s-o iau.
Eu am facut asa:
Am facut analiza tisulara a firului de par care a costat 200$.
Cand a venit rezultatul am mers la controlul neurologic anual. Dr neurolog nu a fost foarte receptiva la noutate. A spus ca nu are incredere in genul acesta de analiza, dar ca e bine sa-l echilibram din punct de vedere al mineralelor.
Am cautat medic nutritionist bun, am cautat destul de mult si am gasit-o pe dr Lygia Alexandrescu care are un tarif de bun simt. Consultatia costa 70 RON.
Ne-a recomandat sa-i facem teste de intoleranta alimentara la lactoza, cazeina si gluten. Aceasta analiza ne-a costat 550 RON. Matei avea intoleranta la lactatele de vaca, la toate carnurile in afara de peste si curcan, la ou, la cartof, la arahide.
Si cu acest rezultat ne-am intors la dr nutritionist care ne-a pus pe dieta si ne-a dat si supliment de magneziu, pentru ca deficitul era prea mare nu putea sa se echilibreze doar din alimentatie.
Din pacate medicii de la noi nu sunt deschisi la nou, nu recomanda analize de acest gen, cu toate ca s-a demonstrat ca alimentatia este esentiala in cazul copiilor cu adhd.
Acum Matei consuma numai lactate de capra, are o alimentatie corecta.
Singurele derapaje de la dieta sunt la masa de pranz de la gradinita unde de obicei se gateste pui, dar le-am rugat pe doamne sa-i scoata carnea din farfurie.
Nu vreau sa dau sfaturi nimanui, nu vreau sa fac recomandari, vreau doar sa se stie ca se poate si altfel.
La noi functioneaza.