Suprasolicitarea copilului - Semne

alinkav spune:

Baiatul meu face dans sportiv de performanta, si programul nostru(a lui) ar fi destul de incarcat cum ar zice multi, dar daca se face din placere, nu se mai simte oboseala.
Asa ca programul nostru este:
Luni-Vineri scoala intre 8-17, la scoala face engleza(10 ore/sapt), din propria initiativa se pregateste ptr Arhimede-tot la scoala, mai face si niste optionale-anul asta si-a ales actorie si IT performanta.
Dupa ora 17: Luni-intre 18-21 dans
Marti: 17.30-20 dans
Miercuri: 17-21 dans
Joi avem liber
Vineri: 17-22 dans
Sambata sau duminica avem concursuri la dans, dar nu dureaza toata ziua, max. 4 ore.

E vesel, deschis, comunicativ, mananca bine, doarme bine, e sociabil la scoala, invata ft bine, si cu placere, ii place ceea ce face, are timp si de joaca, mai mult in we ce-i drept. Am invatat sa ma ghidez dupa el, el e fericit sunt si eu!

http://www.youtube.com/watch?v=3NhJygaATxI&feature=plcp

Linkul e de la ultimul concurs , unde a luat locul 1 , are nr.330.

giulia71 spune:

Ce frumooos danseaza! Sa-ti traiasca!

nelia spune:

Alinkav, e superb dansatorul tau!

Si da, daca fac din placere, nu mai simt oboseala la fel cum o simt daca sint dusi cu forta. Insa suprasolicitarea vine si daca nu ai activitati. Un copil care nu face nimic, dar sta orele acestea in fata calculatorului poate avea aceleasi semne de oboseala pe care le are un copil activ, implicat in activitati extrascolare. Eu nu cred ca de la lucrurile pe care le face un copil vine suprasolicitarea (sigur ca depinde si de copil, de sanatatea lui, de energia pe care o are, de aceea trebuie tinut cont si de copil cind i se propun activitatile). Copiii sint dornici sa invete lucruri, ei invata oricum. Ci mai degraba de la motivele pentru care si sint in aceste activitati. Daca ei sint motivati, daca si le doresc, daca au un profesor care ii simte si nu merge impotriva copilului, totul poate fi minunat. Oboseala apare, insa se iau masuri, o zi de odihna si se rezolva.

Ai mei fac multe, nu va pun orarul caci nu vreau sa va speriati. In general, cind ne inscriem le ducem pina la capat, macar o sesiune, insa cind observ semne de oboseala, opresc totul o zi sau doua si le ofer sansa sa se odihneasca (si eu la fel) si sa-si incarce bateriile. De obicei, o zi e sufiecienta, a doua zi nu mai vor ei sa stea.

filofteia spune:

Foarte interesant!

Eu recunosc ca l-am dus pe al meu de mic la tot felul de activitati... mic insemnand 4 ani si 9 luni. Asta pentru ca mai devreme n-a vrut sa-l primeasca nimeni.
Motivele au fost: sa se invete cu profesorii, cu diverse tipologii de profesori, sa invete ca timpul liber se poate petrece si altfel dacat in fata calculatorului sau intr-un bar, sa descoperim talentele.

Si eu merg pe ideea de ai da o zi libera dupa una foarte incarcata... ma rog ca o zi libera complet nu se poate. Totusi vinerea dimineata rar se intampla sa aiba de facut ceva teme (le face seara), iar dupa scoala este iar total liber.

michelle-usa spune:

al meu (9 ani) e in scoala de la 9-3, exceptie miercuri cand termina la ora 2.

activitati extrascolare:
-Karate: miercuri si vineri de la 5:30-6:30
-sah: marti 3-4

invata f bine, teme face cam 1 ora/zi+citit, in pauze la scoala joaca fotbal...2x /saptamana doarme dupa amiaza cate 1 ora.

nu vrea activitati mai mult de atit. uneori il simt ca e obosit sa mearga si la karate.

vara pe timpul vacantei mai face inot 4 zile pe sapt cate 1 ora.

michelle

michelle-usa spune:

mi se pare f incarcat programul. cati ani are baiatul? termina scoala la ora 12 sau mai tirziu?
cand mai are timp de teme, citit o carte?

daca termina la ora 9 seara pana ajungeti, dus si mancare...e face 11.

danseaza f. frumos si mai ales ca ii place sigur ca totul e mai usor...dar cum de nu e obosit?!


michelle

BalMascat spune:

Eu cred ca daca e prea mult, copilul iti va spune. Nu neaparat verbal, dar prin atitudinea lui, prin interesul care il va acorda, prin dorinta de a face una sau alta. E clar ca avand la dispozitia lui diferite acitivati, plus scoala, se va orienta catre cei place lui. Vezi ce face cu placere, si nu renunta la asta. Apoi gandeste-te ce e important pt tine si ce e important pt el.

DianaNews spune:

Baietelul meu a inceput scoala anul acesta, la cinci ani. Sta la scoala de la 7:15 la 18:00 (incluzand before si after school). Partea de after school e mai mult joaca si iesit pe afara.
Are o activitatea vinerea seara si una sambata dimineata. El a insistat sa le aiba pentru ca sora lui are tot doua. Nu face nimic serios, doar experimentam (cercetasi si vioara semestrul asta).
Cu toate ca si le-a dorit, imi spune ca el nu are timp destul sa se joace, si ma refer la joaca lui de acasa cu jucariile lui.
I-am propus sa renunte la vioara, pentru ca trebuie sa exerseze des si de multe ori il vad ca e obosit si se plange ca e greu, desi profesoara imi spune ca se descurca foarte bine. A inceput sa planga, ca el vrea sa mearga la vioara ca ii place si ca nu are nevoie sa exerseze mai mult ca el stie tot
Asa ca o sa continuam asa, atata timp cat el este de acord si are rezultate.

Fetita este mai mica (3 ani) si doar de anul acesta are doua activitati, balet si gimnastica, ambele in weekend. Nu pare obosita, dar ea inca are program la gradinita cu somn la pranz, ceea ce nu mai e cazul la scoala.

Eu cred ca fiecare isi cunoaste copilul, si la fel copiii au si ei un instinct de conservare care ii face sa dea semne atunci cand sunt suprasolicitati. Nu exista norme universale asa cum nu exista un numar magic de activitati sau de timp liber care sa se potriveasca la toata lumea.

Scria cineva despre prioritatea activitaile extra scolare vs activitati scolare (istorie, stiinte).
Consider ca in lumea in care traim, sunt pretuite mai mult capacitatile sociale decat cele teoretice, de unde si aceasta inclinatie spre activitatile extra scolare. Un echilibru ramane totusi de preferat.

alinkav spune:

Pai am specificat, ca e la scoala pana la ora 17, unde isi face si temele(au undeva 2 ore alocate temelor).
Mai nou l-a rugat pe tati, ca joi sa mearga impreuna si la bazin, ca e distractiv!

Am scris si faptul ca ma ghidez dupa el, atat timp cat el arata interes fata de tot ce face, nu am de ce sa-mi fac griji. Dimineata se trezeste singur la 6.30, eu l-as lasa sa doarma pana la 7, dar daca nu vrea...

Sincer, intrebarea ta "cum de nu e obosit?" ma face sa zambesc, dar de ce trebuie neaparat sa fie obosit? E logic sa oboseasca la sfarsitul zilei, si daca ar sta degeaba ar fi obosit, poate chiar mai mult. Mai e un aspect, face dans de "performanta", nu de "joaca", la acelas nivel e si partenera lui de dans, in performanta nu exista azi am chef si maine nu, aici ori da ori nu, atat!

Saptamana viitoare face 9 ani.

nelia spune:

Diana, mi-e dor de voi!

Sint de acord cu ce ai scris aici. Asa este, parintele e singurul care stie exact cit si ce poate duce copilul. Cel putin atunci cind sint mici, cind cresc vor fi invatati sa stie singuri ce se poate duce si ce nu si isi vor face programult ca atare.

Eu sint pentru joaca, atunci cind sint mici trebuie sa fie lasati sa se joace, pentru ca aceasta este un mod de invatare pentru ei. Dar si asa, noi am avut gimnastica, dans creativ (fete, ca baiatul nu a vrut) si inot, in joaca, ca initiere, insa erau cu mine. Insa cind cresc, nu le mai este suficienta, le este necesara, e importanta, dar ca sa invete la nivelul lor au nevoie de alte surse. Si atunci aceste activitati extra programului normal vin in completarea jocului pentru a-i invata anumite lucruri. Nu il duci la o activitate numai sa invete ceea ce se face acolo, ci si pentru a-si largi orizontul cunoasterii, a socializa, a deprinde multe lucruri care il vor ajuta apoi in viata.

A merge la o activitate este diferit de a alege acea activitate ca performanta. Una este sa mergi sa inveti sa dansezi sau sa inoti si alta este sa o faci la nivel performant. Munca si amuzament e si in prima, munca si amuzament e si in a doua. Insa daca pe prima o poti opri, poti sa faci atit cit poti, sa ramii la nivel de placere si de ocupare a timpului, cind faci de performanta se schimba situatia. Nu vad cum ai putea face ceva extrem de serios, de performanta, fara acele ore de munca, in care da, se intimpla si sa nu mai poti, si sa fii obosit... dar nu poti renunta atit de usor, iei o pauza daca se poate si continui in forta. Nu il imping spre performanta, caci atunci abia pot aparea problemele, dar daca a ales copilul ce sa faca si ii place si vrea sa continue, eu il sustin pina in pinzele albe cu tot ce pot.

Fetele mele fac serios (au trecut de perioada de initiere si de joaca) patinaj artistic (competitiv anul asta), balet si respectiv jazz si inot. Nu fac nimic de performanta, competitiv inseamna ca pe linga munca obisnuita, mai pregatesc un pic si competitiile. Insa si asa, e munca, sint ore bune pe saptamina de munca. Insa cunosc si copii care fac aceleasi sporturi de performanta, sincera sa fiu eu ii admir, nu stiu cum reusesc. Insa stiu sigur ca fara sprijinul parintilor nu s-ar putea.

Baiatul face inca la nivel de initiere, dar singur de anul acesta, am iesit din joc, patinaj, gimnastica si inot. La el e inca o joaca, insa va veni vremea cind nu va mai fi nici la el. Dar faptul ca nu e joaca, nu inseamna ca nu exista amuzament, ca nu exista placere de a face o activitate, isi fac prieteni si cistiga foarte mult din faptul ca sint acolo, pe mai multe planuri.

Aici toata lumea fac activitati. Dar si aici si acolo si oriunde am trai, problemele apar nu din faptul ca are copilul viata scolara si pe linga aceasta o viata artistica si sportiva extrascolara, ci pentru ca atunci cind se hotaraste pentru copil ce sa faca, se uita copilul! Si i se cer lucruri pe care parinti le considera necesare, si poate ca sint, insa el nu intelege inca de ce, nu-i plac si pe linga ca e obligat sa mearga la scoala, mai trebuie sa se duca si la aceste activitati. Si atunci il vezi obosit, incercanat, stresat, parintii il critica si il cearta cind da rateuri (care sint normale si este inca un mod de a invata ceva, cum sa faci fata esecurilor), comparatia cu altii (intotdeauna vor fi altii mai buni ca tine, iar un lucru pe care il inveti din aceste activitati, mult mai simplu si mai usor decit din cea scolara) te doboara, presiunea creste din toate partile... si de aici pina la suprasolicitare e un pas.