Dezbatere pe seama unei sinucideri

danielag spune:

Alice, nu eu am zis ca era urgenta. Flo a spus: "faceam laparascopie de urgenta din cauza unei extrauterine".

Carra spune:

tot in America, altadata a avut colonoscopie cu anestezie...ceea ce in Romania se intimpla f. rar... mama cand a facut colonoscopie nu s-a mai putut ridica din pat o saptamana, si la fel a patzit o pritena de-a mea de 40 de ani.

michelle
[/quote]


Nu contest sub nici o forma cele spuse de tine. (In plus, imi pare foarte, foarte rau pentru suferinta mamei tale si pierderea pe care ai suferit-o tu.) Mi-au atras, insa, atentia cuvintele pe care le-am ingrosat si subliniat, deoarece experienta mea a fost diferita. Exact acum doua luni am fost internata la Gastroenterologie si am trecut prin colonoscopie si gastroscopie. Am fost anesteziata si totul a durat cam 20 de minute, cred. Cand am terminat, medicul (nu asistenta sau infirmiera, desi nu asta e important) m-a dus de brat pana in salon. La fel s-a intamplat si in cazul tuturor celor din salon (adica trei doamne care mergeau foarte greu din cauza varstei si a problemelor destul de grave de sanatate), deci nu mi-a facut mie nici o favoare - ce motiv ar fi avut?. Acum, ce sa spun... fiecare cu experienta personala, dar mi-e greu sa cred ca tocmai eu si colegele mele de salon am fost exceptia... normala, ca sa zic asa, caci asa ar trebui sa stea lucrurile in mod firesc.

Editez ca sa precizez ca mi-am revenit din anestezie cam in 10-15 minute.

Alice12 spune:

Va povesteam in postul anterior ca lucrez intr-un spital. Tot personalul spitalului( medical si nemedical) are bonus la sfarsit de an daca 80% din pacienti sunt satisfacuti in experienta lor cu spitalul nostru. Anul asta 92% din pacienti au fost multumiti de cum au fost tratati de personalul medical.

flo.flo spune:

Nu era o urgenta, in sensul ca, nu s-a spart trompa; dar sarcina extrauterina este o urgenta in sine, tocmai pentru a nu ajunge in situatia ca trompa sa se sparga si sa se produca hemoragie interna.
In ziua respectiva mi s-a facut eco si s-a confirmat ca extrauterina nu se oprise din evolutie dupa tratamentul administrat, si in cateva ore am fost pe masa de opratie.

Acum cateva zile, am avut o mica interventie, la clinica particulara de data asta, care s-a facut tot cu anestezie generala. Si dupa toate discutiile de aici, eram foarte atenta sa vad daca ma leaga ; si da, au trecut o curelusa peste piciorul stang, si una peste mana stanga, nu foarte strans. Nu stiu daca m-au legat si pe partea dreapta ca am adormit pana sa vad. Am vazut cand imi administrau anestezicul in branula, anestezista cand a vazut ca sunt numai ochi si urechi mi-a zis ca imi face doar un sedativ usor sa nu imi fie frica, dar cred ca m-a mintit ca mi s-a taiat filmul.
Cand m-am trezit, eram dezlegata, detubata, spalata deja de betadina. La cteva zile dupa, am mai avut inca o mica interventie, a trebuit sa raman pe masa inca juma de ora, asistentele din proprie initiativa au pus o paturica pe mine, si veneau mereu sa ma intrebe daca imi este bine. Deci, se poate.
Na ca tot la legat am ajuns.

flo.flo spune:

Alyx, te felicit pentru decizia ta de a infia un copilas, atunci cand nu ai mai gasit alta solutie. Si te felicit ca ai reusit, stiu ca acum sa adopti un copil este destul de complicat.

Sigur ca adoptia este o optiune, numai ca eu personal am simtit ca trebuie sa fac orice este omeneste posibil sa am copilasul meu. Atat cat ma tin si pe mine resursele sufletesti si materiale, care acum sunt chiar pe sfarsite ...

Carra spune:

Imi cer scuze pentru devierea de la subiect, dar ma macina curiozitatea.

Alice12, lucrezi intr-un spital privat? Ca eu lucrez in sistemul bugetar/de stat si bonusurile si sporurile (Pasti, Craciun, al 13-lea salariu si - mai grav, fiindca implica multa munca, daca e facut pe cinstite - sporul de doctorat stipulat prin lege) sunt absolut inexistente de cand cu criza (nu mai pun la socoteala reducerea de 25% data inapoi pe bucatele mici si neintegral, neplata orelor supliementare etc.). Ori, poate, aveti un director extrem de eficient, care a gasit surse extrabugetare de finantare si, implicit, de recompensare? Daca e asa, e minunat. Daca nu, te rog mult sa-mi explici cum e posibil (adica daca lucrezi intr-un spital de stat). Multumesc frumos.

nelia spune:

XIO, ce faci, 'inventezi cam cu nerusinare' ca mine? Eu nu am spus ca e sigur vina ginecologului, am spus doar ca asa cum poate fi de vina depresia, vecina, sotul, mama, tata, asa poate fi si medicul... si, ca, de fapt, cind moare cineva nu e nimeni de vina, caci actul final ii apartine, insa pina la el sint niste pasi si ca orice putea sa fie picatura care umple paharul. Tu ai inteles numai partea cu vina pentru ca te aprinzi de fiecare data cind un medic ar putea fi sanctionat pentru ceva. Fetele iti spuneau ca exista, tu nu, ca ele exagereaza, ca stai sa vezi si in alte emisiuni TV din strainatate cum e etc.... ca tu lucrezi unde lucrezi si ca esti sigura ca dialogul nu s-a desfasurat chiar asa... ca tu nu ai vazut niciodata, o fi, dar tu nu ai vazut... ceea e, da-mi voie sa-ti spun, ca e fals. Daca noi, ca paciente, vedem asa ceva numai pentru citeva zile sau nopti in spital, tu daca esti de atitia ani de zile prin spitale, in Romania, nu se poate sa nu fi vazut chiar nimic din ce povestim.

Tie ti se pare oribil sa sanctionezi modul de comunicare cu pacientul al unui medic. Sanctionez pe cine vreau si unde vreau, daca am de ce si ma pot sanctiona, profesional, si ei. De fapt, in domeniul in care lucrez eu chiar exista o comisie de disciplina foarte bine pusa la punct si care fucntioneaza al dracului de bine, dai socoteala pentru orice. Si chiar mi-e teama de ea, pentru ca este atit de usor sa gresesti, chiar si cind ai bune intentii! Si si normal sa fie existe aceste comisii de disciplina, cot la cot cu formari, cu consilieri clinice, caci altfel nu ar mai face nimeni meseriile astea atit de delicate. Eu mor cind aud e om si el, ce mai vreti de la ei... Nu mai esti om, care are dreptul sa greseasca la infinit cind e vorba ca actele tale influenteaza drastic viata unui om, esti un profesionist care a facut bine sau a gresit... si are satisfactii si multumiri sau sanctionari drastice.

Deci, am cautat daca procedura standard in Canada este cum spui tu si nu e, cum ti-a spus si Ocebine. Se procedeaza in anumite situatii, dar numai si numai dupa ce este consultat pacientul sau/si familia acestuia, dupa ce i se explica... daca refuza, gasesc alte solutii. In alte cazuri nu e indicata sedarea, atunci din nou, sint cautate si gasite alte si alte solutii, important este confortul psihic si fizic al pacientului. Sint atit de atenti cu asta si tot se intimpla sa fie proteste si nu putine pentru ca drepturile omului sint sfinte! Exista o Carta pe care daca ai incalcat-o si unii se prind, ala esti, nu te mai spala nimeni. Glumesc un pic, dar eu spun ca sint chiar exagerati in acest sens, dar e de bine, mai bine asa, decit altfel. Si gata, da-l incolo de legat, eu urmaream factorul uman aici, respectarea dorintei, caci nu poti supune pe toti unor proceduri standard, sint situatii si situatii...

Alyx, e adevarat ca atunci cind am scris m-am gindit la ce se intimpla aici. Daca ai probleme in familie (nu neaparat materiale, nu cred ca se asteapta nimeni sa fii milionar ca sa infiezi un copil, poate doar sa ai perspective si sa fii asa cum trebuie sa fie un parinte responsabil pentru cresterea unui copil) cum ar fi alcool, droguri, cazier sau mai stiu eu ce, nici familie de accueil nu poti sa fii, adica familiile unde sint ingrijiti copiii pina sint adoptati (aici toti sint in astfel de familii, nu exista case de copii). La asta ma refeream cind am spus fara pata... care nu tine neaparat de femeie, caci fiecare ne nastem unde ne nastem si facem alegeri pe care nu stim exact cum vor fi peste ani.

Nu comparatia cu Romania ma intereseaza pe mine, in orice sistem medical exista avantaje si dezavantaje. Insa, asa cum am spus, schimbarea vine exact de la noi. Si e bine sa o provocam, mai ales acolo unde se intimpla lucruri care ne fac sa ne simtim mai putin fiinte umane si mai mult niste pacienti sau niste elevi sau niste angajati sau niste indivizi acolo intr-o societate. Daca nu exista psihologi si alti specialisti alaturi de medici in spital, care sa ofere un sprijin real pacientului pe linga interventia medicala, nici nu vor exista atit timp ca individul care apeleaza la serviciile medicului nu vede rostul si accepta tot ce i se propune, toate modurile in care e tratat.

Numai ca, daca eu intru intr-un loc si ce se intimpla acolo ma face sa ma simt inconfortabil, spun si ies, renunt la serviciile oferite. Sau nu renunt, dar spun, caci nu ma impiedica o depresie sa spun. Insa stiu sigur ca exista oameni pentru care acest lucru le este imposibil, iar sa ceara ajutor este cel mai greu lucru din lume.

Si tot Alyx, iti respect pina la cer decizia si ma bucur mult ca acel copil are niste parinti pentru ca voi ati hotarit sa-i fiti. Dar daca cineva nu a ajuns inca acolo sau nu va ajunge poate niciodata, asta tine de limitele fiecarei fiinte. Nu poti judeca actul unei femei care a renuntat la a mai avea propriul copil si a ales sa fie mama unui copil, care e copilul ei din moment ce l-a adoptat, asa cum nu poti judeca nici decizia unei femei sa mai continue sau sa continue pina la epuizare. Sigur ca se poate lucra aici, dar asa cum nu poti ajuta cineva daca nu vrea, asa nici nu poti sa-i influentezi decizia. Nu e nici mai bine, nici mai rau, ci e altfel. Si asa simte femeia respectiva, poate nu simte ca ar putea iubi un alt copil, poate nu e pregatita, poate ca nu poate renunta la ea si la ceea ce simte in ea, poate ca spera ca se va descoperi ceva care sa o ajute... pur si simplu e vorba de alegere si de limitele fiecaruia. Da, se poate ca adoptia sa coste mai putin, insa adoptia e pentru cine e pregatit sa adopteze, nu e pentru toti.

nelia spune:

Si ca sa discutam in sfirsit pe ce trebuie, Alyx a spus, citata de Danielag:

Nimeni din jurul tau nu are de unde sa stie ca tu esti in pragul colapsului psihic vorbind.

Se poate porni de aici daca se accepta faptul ca unii sint jos de tot in suferinta lor interioara si nici nu inteleg asta... altii inteleg, dar nu reusesc, din diverse motive, sa exprime, sa exteriorizeze. Altii exteriorizeaza insa intr-un mod haotic, ba recunoaste, ba nu... de nu-i mai ia nimeni in seama. Adica sa se accepte ca daca e sa se discute cinstit trebuie sa se porneasca de la fiecare individ si situatie in parte. Si sigur ca nu-l poti ajuta daca el nu vrea sa se ajute, dar macar trebuie sa se incerce, in primul rind in familie, intre prieteni si apoi toti cei care intra in contact cu persoana respectiva, de la profesori pina la medici.

Si cum subiectul este despre depresie care se poate instala in lupta cu infertilitatea si unde poate duce asta, se poate merge numai pe aceasta directie. Caci daca ar fi sa discutam despre depresia in general are duce la sinucidere sau poate duce la asa ceva, ne largim prea mult, caci e prea complex subiectul. Sint sigura ca se poate scrie atit de multe daca exista un spatiu in care acest lucru se poate face, forumul este un loc bun, caci in viata virtuala e mai usor sa o faca persoanele care nu reusesc in viata reala.

Sint sigura ca fiecare femeie si de ce nu, chiar barbat, ar putea sa ajute cu ceea ce stie sau a experimentat si a ajutat... insa nu la modul 'nu stiu altii cum sint, dar eu una niciodata...' intelegeti voi. Daca nu se va scrie, tot s-a inteles ceva din subiect pina la urma: si anume ca depresia este ceva fff serios si e musai sa faci ceva daca nu te simti bine si confortabil in si cu tine insuti.

nelia spune:

Carra, eu m-as bucura sa fie in Romania spitalul, dar cred ca se refera la unul din SUA. Si da, seamana ce a scris ea cu training-ul si cu ce se intimpla pe aici, nu numai pentru medici, ci pentru toti cei care lucreaza cu oamenii direct.

Desi, e posibil, caci s-au schimbat multe in Romania si in bine, desi din cauza starii generale, nu se observa imediat aceste schimbari bune. Si s-ar schimba si mai multe daca oamenii ar fi mai flexibili si ar accepta mai usor schimbarea.

Au aparut spitale si clinici private in care se lucreaza bine. Din pacate, spun eu, nici asa cum se intelege asta nu e o solutie, decit pentru cei care au intr-adevar bani (pe mine m-a costat 200$ o ecografie la ultima sarcina, pai mie si aici mi se pare mult sa dau atit si nu-mi permit sa dau mereu, ce fac cei care nu au acesti bani?). Mie mi-ar placea sa vad spitalele publice utilate si cu servicii bune, in care sa aiba acces orice individ din Romania, cu aceleasi servicii, cu acelasi tratament, la un pret accesibil sau platit de asigurari.

Alice12 spune:

Lucrez de fapt intr-un spital care e centru universitar sponsorizat de stat partial, mai mult cu numele pt ca statul participa cam 2% la buget. Din ce in ce mai putin in ultimii ani. Spitalul se sustine singur. Platesc bonusuri din banii pe care-i incaseaza de la asigurarile de sanatate private si de stat sau direct de la pacienti - intr-o masura maI mica totusi pt ca majoritatea oamenilor sunt asigurati.Daca un spital nu e eficient si nu ofera servicii bune, va inchide a doua zi. Nu plateste nimeni ineficienta si proasta calitate in US. Oamenii au de unde sa aleaga.

Scuze ca va induc in eroare. Locuiesc in US,