D-na invatatoare.

marius spune:

Si cum ar arata profilul complet al unei invatatoare bune?

blackgirl0 spune:

Anna, si pana la urma care tipologie de invatatoare te-ar multumi? Ca vad ca la tine nici una nu-i buna.

Eu am avut o invatatoare sfanta pot sa spun: si ne ducea si in excursii, dar ne si solicita la concursuri, invatam la ea numai de drag si ca imi era rusine sa nu am lectia nefacuta/neinvatata. Singura metoda de pedeapsa: ne scotea in fata clasei si numai de rusinea aceea numai repetam prostiile. Si nu am murit, am prins drag de carte. A scos oameni din noi, niciunul nu a facut ulcer pe baza de stress sau alte chestii. In fine, eu ii voi fi vesnic recunoscatoare.

ana_a spune:

Mi-am luat un pic de pauza sa reflectez asupra celor intamplate si sa ma gandesc la o solutie.

Eu nu vreau sa fac rau nimanui, cu atat mai mult copilului meu dar nici d-nei invatatoare.

Noi avem doua invatatoare fiind la grupa de step si sunt diferite. S imi povesteste de d-na M ca este foarte blanda si ii place mult de ea, imi spune ca il respecta si niciodata nu la necajit.

Doamnele sunt multumite de el, este foarte activ la ore, nu avem probleme cu atentia, cu scrierea merge ceva mai greu, in sensul ca nu scrie foarte frumos, dar el mi-a spus oadata ca d-na A scrie urat si repede si el vrea sa scrie la fel de repede ca si ea, deci din aceasta cauza scrie si el urat. Eu nu consider ca scrie urat, scrie asa cum scrie el, scrisul este ceva foarte personal si ii ia ceva timp pana si-l formeaza.

Lui ii place la scoala, merge cu placere, nu avem probleme, face tenis de masa dupa ore - unde merge la fel, cu placere.
Daca il intreb ce ii place cel mai mult zice ca matematica, sustine ca este cel mai bun la matematica din clasa, ultima data mi-a povestit ca a stiut un exercitiu care pentru majoritatea copiilor este dificil.
D-na invatatoare zice la fel despre matematica, ca este matematicianul clasei, in schimb, la scriere/citire probabil ca sunt altii mai buni nu poate fi bun la toate.
Eu recunosc ca nu-mi prea pasa de scoala, in sensul ca am incredere in el si stiu ca are potential si poate fi orice isi doreste indiferent daca scrie frumos si repede sau scrie urat si repede...

In fine.

Raman sa mai reflectez.
Aseara am povestit cu tati si ramane sa avem o alta discutie cu S despre ceea ce il framanta.

ddana spune:

Am trecut prin aceleasi dileme in legatura cu modelul de invatatoare. Mai avem inca timp pentru alegeri, dar suntem in calificari :) si cautam referinte, experiente, sfaturi.
Am cerut parerea multor oameni. Cu unele am fost de acord, cu altele nu tocmai.
Nu stiu de ce am intarziat sa cer parerea celui mai in masura om sa ma sfatuiasca. Mama. A fost profesoara peste 30 de ani si, in fine, e mama...
Si mi-a zis asa: cand erati voi mici, m-au interesat rezultatele invatatoarei, metodele de predare, exigenta, nivelul clasei. Acum, dupa ce am trecut prin sistem, zic ca tot ceea ce conteaza este ca prichindeii sa fie si sa se simta iubiti. Daca unui elev nu-i este menit sa invete, n-o va face nici cu cel mai bun profesor din lume. Daca este iubit, daca simte asta, va da tot ce e mai bun. Va merge atat de departe pe cat ii permit posibilitatile fiecaruia, si nu mai putin de atat.
Cred ca are dreptate. In alegerea mea, iubirea invatatorului pentru copii va fi pe primul loc.

blackgirl0 spune:

Eu totusi nu cred ca este doar iubirea de copii. Serios acum! Profesoara mea de matematica din liceu era tanara, sufletista, ne intelegea, era ca si prietena noastra. Dar pt asta nu avea deloc autoritate in fata noastra, a elevilor si a pierdut si ea puncte: ca si dascal avea rezultate submediocre, dar si noi elevii: note slabe la examene. Iar pe mine nu ma interesa sa-mi fac prietena din profesor, nu pt asta era ea acolo la catedra, ci sa ma faca sa am rezultate la invatatura. Care nu au aparut. Asa ca in urmatorul an a si disparut din liceu, fiind inlocuita.

Editez sa spun ca pe acelasi principiu se merge oriunde: la munca nu suntem prieteni unii cu altii, suntem acolo sa muncim, sa se vada rezultate. Si la medici acelasi lucru; nu te duci dupa medicul care-ti vb frumos si-ti zambeste, degeaba dc face o munca de mantuiala. Cu ce te ajuta?

ana_a spune:

o invatatoare care sa reuseasca impreuna cu parintii sa transmita copilului ca "invatarea" este foarte buna si importanta pentru el, pentru ceea ce vrea el sa fie ca om pe lumea asta si in primul rand sa reuseasca asta fara amenintari, judecati si frica.

Oricum o iei si o o invarti, invatatoarele fac parte dintr-un sistem care, sistemul este depasit, invechit, este nevoie de o noua abordare.
Nu o judec pe doamna ca ameninta copii cu biroul directorului, ma gandesc doar ca trebuie sa fie si o alta cale sa-i atraga in procesul de invatare fara amenintari.

Dar, toate astea, din pacate in sistemul nostru scolar de astazi nu sunt posibile...
Sau, ca sa las loc de indoiala, nu le gasesc eu.

Noi vrem sa ne invatam copii ca sunt sisteme diferite, cel de acasa este intr-un fel si sistemul de la scoala este in alt fel. Lui ii ramane greul...sa faca slalom printre toate sistemele si sa ajunga la finish integru....

Schimbatul invatatoarei nu este o solutie pentru noi.

ddana spune:

Exprimarea iubirii fata de elevi nu cred ca trebuie sa duca la pierderea autoritatii... Si daca asa se intampla, problema e altundeva. In nesiguranta profesorului, in lipsa de experienta, in lipsa cunostintelor... Ceea ce vreau sa spun e ca nu cred ca din cauza apropierii profesorului de elevi nu au obtinut ei rezultate.

Am editat si eu, ca sa incerc sa raspund si la ce ai completat tu, Backgirl. Eu vad lucrurile asa: la scoala nu e ca la birou, venim, muncim, plecam, uitam. La scoala se formeaza caractere, la scoala sunt copiii nostri, cei pentru care nu mai gasim cuvinte sa spunem cat ne sunt de dragi. Nu e fabrica, unde iubirea e inutila, conteaza productia, randamentul. Sau e fabrica de minti, sa zicem. Eu as vrea ca, inainte sa ii toarne cu palnia informatii in minte , sa i-o iubeasca. Sa i-o faca sa se deschida natural si cu drag spre 'palnie', nu sa traga de ea cu forcepsul.
Scoala nu e nici spital. Si da, as alege un medic bine pregatit si aspru in locul unuia iubitor, empatic si prost pregatit. Dar mi-ar ramane un gust amar, o fobie de spital si de medici, o scarba de sistem. Se poate trai si asa, e drept, dar mai trist. De ce trebuie sa fiu nevoita sa aleg? De ce sa nu vina iubirea asta o chestie asa, by default, in anumite profesii?
Si oare cand o sa dispara prejudecata ca un profesor apropiat de copii, iubitor si empatic nu are autoritate si nu e un profesor bun?

blackgirl0 spune:

Ana, tu acasa cum iti stimulezi copilul sa invete, sa prinda drag de carte? Ca poate o sugestie in acest sens la invatatoare v-ar ajuta pe amandoua.

Eu recunosc ma vad depasita de noile pretentii din scoala. Eu mi-as dori ca Dragos sa si invete ceva la scoala, nu sa-si face ocheade cu invatatoarea. Mie mi-a prins extraordinar de bine un sistem dur la scoala, unde a contat mult disciplina. Asa am reuist sa-mi fac rutina in viata, sa fiu mai exigenta cu mine in absolut orice domeniu. Ceea ce nu vad la proaspetii absolventi din scoala: extrem de multa superficialitate, dezinteres fata de carte. Si doar cateva varfuri.

blackgirl0 spune:

Ddana, si cum ar putea un dascal sa aiba autoritate in fata elevilor fara sa apeleze la mijloace bau-bau invechite (gen mers la director, urecheat, bataie, urlete, cu niciuna una dintre ele nu sunt de-acord si nici nu am avut parte de ele). Pe noi ne pedepseau dacalii din stilou: ne ascultau, ne dadeau note proaste pe indisciplina, ne scadeau nota la purtare. Si a mers, au avut efect. Dar pe dascalii respectivi i-am respectat, insa nici vb de mare iubire sau prietenie intre noi si ei.

marius spune:

Deci am intuit corect. Decizia a fost si ramane a voastra in calitate de parinti.
Eu insa nu subscriu acestei tipologii. Consider ca trebuie sa-mi pese de scoala pe care o urmeaza fetele mele, de nivelul lor de pregatire si de calitatea invatarii, am pretentii atat la nivel de scoala/proces educational/sistem de invatamant/metodologie/predare cat si de la copiii mei care au obligatia de a dispune de toate diligentele necesare si posibile in a-si asigura nivelul optim de instruire si formare.