hoarding

alina_s spune:

Eu incerc cu vorba buna, ca de psiholog nu poate fi vorba, daca omul respectiv nu intelege/vede ca are o problema. Si mai incerc cu aruncatul pe 'neve', fiindca atunci cand incerc sa arunc ceva cu persoana de fata se ajunge la crize incredibile! prima oara m-am speriat, nu pot sa cred ca cineva poate face asa urat daca vrei sa-i arunci niste hartii si reviste vechi... ufff...

Tilia spune:

Eu sunt putin cam strangatoare, nu (inca) la nivelul de hoarding, dar imi place sa strang. Pentru mine, obiectele servesc drept ,,poarta" spre o anumita amintire, uite, purtam bluza asta cand ...

monicabo spune:

Bunicul a fost asa in ultimii ani de viata, pe fond de Alzheimer.. Avea si inainte oarecum tendinte din astea de a pastra diverse lucruri, de a aduna (dar nun din gunoi, ci de la serviciu de ex - gen un pix, un carton ca o trebui la nu stiu ce etc)
Insa cu declansarea bolii (alz.) care i-a afectat memoria, a inceput sa adune tot felul de gunoaie, aducea pungi intregi acasa...
Om onorabil la viata lui, cu stidii superioare, cu serviciu, bun in domeniul lui de activitate, familie, si fara lipsuri esentiale, avusese o viata decenta... Si cu toate astea...

Daca nu ne avea pe noi, sa-i mai debarasam si sa mentinem casa/camera lui cat de cat acceptabil, ar fi ajuns sa traiasca asa cum ati povestit voi de diverse persoane, in conditii infecte, gandaci etc... Nu s-a ajuns pana aici... Normal, nu accepta sa-i aruncam lucruri, faceam asta cand nu era acasa (si aduna altele), era un flxu continuu...

Acum bunicul nu mai e, a decedat acum 1 an si ceva... noi am pus lucrul asta pe seama bolii lui.

Monica, mami de 2 : Andreea Ioana (11 iulie 2007) si Ana Maria (13 noiembrie 2008)

www.andreeaioana.ro/displayimage.php?album=31&pos=37" target="_blank">Ele doua

Povestea sarcinii si a nasterii Andreei

Povestea nasterii super rapide a Anei Maria

Carra spune:

Cand am facut noi asta (dupa cum am zis mai devreme), s-a dus la gunoi sa recupereze sacii cu lucruri putrezite. Norocul a fost ca venise intre timp masina de gunoi, asa ca "dovada vie" nu mai era. Ce ne-au auzit urechile... e alta poveste...

Intre timp, lucrurile au devenit tot mai grave: din femeia cocheta si moderna de odinioara, a ajuns sa nu se mai tunda, sa nu se mai spele, sa nu mai aiba dinti... E trist, fiindca in copilarie o iubeam nespus, caci aducea un aer boem in casa cand venea in vizita. Acum, insa, mi-e si mila si sila de ce vad. De psiholog nici nu poate fi vorba, caci ea sufera de mania conspiratiei si are impresia ca toata lumea ii vrea raul si - ce e mai grav - ca toata lumea vrea sa ii fure averea, desi toti suntem oameni la casele noastre, cu servicii decente etc. Si nici ea nu e un pui de mogul, desi, in conditii normale, ar putea duce un trai perfect civilizat.

Cand i-am propus sa se mute in Brasov (eu si familia mea locuim aici) si sa inchirieze garsoniera din Bucuresti pentru a-si rotunji veniturile, a spus ca vrem sa o ingropam de vie, caci Brasovul nu-i ofera viata culturala din Bucuresti. Da, e adevarat ca atmosfera culturala a Bucurestiului e speciala, doar ca ea nu a mai fost la un film sau teatru de ani de zile! Ar mai fi multe de spus... E greu, foarte greu si foarte trist cum se poate degrada un om care a fost tare "pe faza", ca sa zic asa, pana la un moment dat...

anuscha2009 spune:

poate ca are o boala a batranetii, gen dementa senila, altheimer, caci ceea ce descrii tu aici e mai grav decat o manie, in opinia mea ar avea poate nevoie de supravegere. Ea nu are copii? Daca da foc la casa?

Victoria_mami spune:

Eu am cazut de la o extrema la alta: inainte de a avea copil eram germofobica, clean-freak, OCD-ul cat casa (si curtea) de mare. Dezinfectam TOT ce se putea, aspiram de 2-3 ori/zi, stergeam praful zilnic, spalam pe jos daca nu zilnic, sigur la 2 zile, nu exista nimic in casa daca nu era de trebuinta. Daca nu foloseam o luna, era la gunoi.
Acum, desi inca e curata casa, e de o dezordine cumplita: nu pot sa arunc nimic, inca am jucariile de bebelus ale Victoriei, in basement in saci. Daca arunc o hartiuta pe care ea a mazgalit, ma simt vinovata, e ca si cum nu ar fi destul de bine mazgalita si o arunc la gunoi Csa e foarte mica, facem slalom printre jucarii... of, tare as vrea sa am puterea sa pastrez cateva jucarii si restul sa le dau. Nici macar nu se joaca cu ele. Are 6 carucioare ptr. papusi! 3 sus si 3 in basement! Macar cu astea se joaca.

Victoria_mami spune:

Cand am citit de 'mania persecutiei' imediat m-am gandit si eu la Alzheimer. Asa era bunicul meu: le-a zis doctorilor ca matusa-mea (fata lui) l-a lovit cu un peshte peste cap, ca unchiul meu (care e un om tare, tare bun) l-a batut, ca sotul (A.) verisoarei mele nu l-a lasat sa intre in bucatarie (A. statea pe un scaunel in spatele usii, langa calorifer, cand bunicul a vrut sa intre in bucatarie a dat in genuncii lui A. si s-a oprit usa... a facut scandal ca A. nu-l lasa in bucatarie, desi A. s-a ridicat imediat de pe scaunel sa poata bunicul meu sa deschida usa sa intre)... In ultimii ani a stat cu matusa-mea si unchiul meu si isi facea vrastie pensia, nu dadea un euro in casa (stateau in Germania, inca mai stau, dar bunicul a murit acum 4 ani) si unchiul meu il ducea la banca cu masina sa isi scoata bani. A intrat o data cu el in banca si a facut bunicul scandal, ca intra cu el sa-i fure banii . De atunci, il astepta in masina unchiul meu, nu mai intra in banca cu el. Intr-o zi cand erau la servici, Ota (bunicul meu) a bagat nu stiu ce in cuptor, s-a pus la tv si a uitat. Noroc ca a ajuns matusa-mea de la servici, bucataria era plina de fum, usa inchisa. Au trebuit sa schimbe mobila de bucatarie si sa zugraveasca. De cateva ori a plecat, cu bani in buzunar, l-a gasit Politia pe autostrada, mergea... cine stie unde... altadata l-a gasit verisorul meu la iesirea pe auto-strada... of, saracul de el. Plus acum 4 ani inainte de a muri, am fost sa-l vad, m-a recunoscut de 2 ori in 2 saptamani, a vazut-o pe Victoria (singura stra-nepoata pe care nu o vazuse inca), si m-a intrebat ce face mami a mea... nu m-a lasat sufletul sa-i amintesc ca mami a mea (fata lui) era moarta de aproape 8 ani la vremea aia. Apoi era in pat si ii spunea unchiului meu sa scoata oamenii aia din camera lui ca fac prea multa galagie si el nu poate dormi. Era numai el si unchiu-meu in camera. De fapt, in toata casa numai ei doi erau. Cand a venit si sora-mea in Germania (din Romania), el i-a zis pe numele maica-mii (sora-mea seamana foarte mult cu mami)

alina_s spune:

Si eu de asta ma tem, exact de ceea ce spuneti voi - un inceput de Alzheimer. Cum depistam daca este asa sau nu? Automat mania de a aduna lucruri degenereaza in Alzheimer, sau e un inceput/simptom, sau cum? Pot fi sigura ca e doar o manie sau sa ma astept la mai rau in anii ce vin? Cum e mai bine sa ne comportam cu astfel de persoane? Sa incercam o "interventie", sa-i explicam persoanei respective ca acele lucruri trebuie aruncate sau sa facem curatenie pe furis, in speranta ca persoana nu-si mai aminteste ca avea toate acele lucruri? Daca arunc 10 capace din 50, se prinde cineva? Eu incerc sa-mi pastrez sanatatea si normalitatea si sa nu-i fac rau nici persoanei cu mania - de aceea as incerca o metoda blanda.
Multumesc pentru sfaturi

Victoria_mami spune:

Alina, personal, cred ca as accepta sa ia cineva jucariile, fara sa ma intrebe... sau nu, mai bine nu, ca nu stie care sunt jucariile favorite... dar oricum nu se joaca cu el... dar daca le cere si sunt date deja? Ei, asa gandesc eu! Cum ma ajuti? Sincer, STIU ca ar trebui date marea majoritate, DAR Nu pot...

Carra spune:

Nu, nu are pe nimeni in Bucuresti si nu a fost casatorita niciodata. Prietenii de pe vremuri au, la randul lor, nepoti si isi vad de viata lor. In plus, e greu sa socializezi cu ea in conditiile actuale - cine sa calce pragul unei asemenea locuinte mizere?

Fiindca ati pomenit de Alzheimer, stiti ce este ciudat? Daca cineva nu-i cunoaste situatia reala si interactioneaza cu ea in afara mediului ei, ar fi impresionat de comportamentul elegant si vocabularul elevat pe care le foloseste. Si nu, nu are amnezii de nici un fel. Dimpotriva, o memorie diabolica - asta si legat de faptul ca a observat lipsa sacilor cu lucruri mucegaite, in conditiile in care casa aia GEME de cutii, pungi, saci, sticle, borcane etc. Nici acces la balcon nu mai are decat daca se suie pe pat (inutil sa spun cum arata lenjeria...).